revista presei 30 septembrie

2009/09/30

Standard.ro: Companiile energetice, modernizate cu bani din eurobonduri

Statul renunţă să mai ia în calcul, pe termen scurt, distribuitorul Electrica pentru viitoarele două companii energetice care vor rezulta din reorganizarea sectorului energetic şi crede că pentru modernizarea acestora va apela la fonduri obţinute în urma unor emisiuni de eurobonduri.
Primele estimări arată că modernizarea celor două entităţi energetice, ce vor fi înfiinţate până în ianuarie 2010, va costa până în trei miliarde de euro fiecare.

“În urma discuţiilor cu cele trei mari companii energetice străine prezente în ţara noastră, CEZ, E.ON şi Enel, Electrica nu va fi inclusă în programul de restructurare a sectorului energetic până cel puţin în 2013. Această măsură va fi luată pentru a li se da răgaz celor trei companii să îşi construiască propriile capacităţi de producţie a energiei electrice”, a afirmat Dan Gheorghiu, preşedintele-director general al Institutului de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE), la conferinţa care încheie dezbaterea publică pe tema restructurării sistemului energetic naţional. Astfel, cele două companii energetice vor include doar producători de electricitate din portofoliul statului şi furnizorul de cărbune Societatea Naţională a Lignitului. Potrivit ultimei variante de restructurare, prima companie energetică va include Complexurile Energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, Nuclearelectrica, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), şi trei sucursale ale Hidroelectrica – Vâlcea, Slatina şi Sibiu. În prima companie, echilibrul la nivelul preţului de producţie va fi asigurat de Nuclearelectrica, ale căror costuri de producţie sunt printre cele mai mici din sistem. Cea de-a doua companie va cuprinde Electrocentrale Bucureşti, CTE Deva şi CET Paroşeni (aparţinând Termoelectrica), Porţile de Fier şi restul sucursalelor Hidroelectrica (adică sucursalele Sebeş, Buzău, Târgu Jiu, Caransebeş, Haţeg, Argeş, Cluj, Bistriţa), Compania Naţională a Huilei (CNH). În acest caz, statul a decis să alăture producătorului cu cel mai mic preţ de producţie, Hidroelectrica, cele mai ineficiente centrale energetice, cele din portofoliul Termoelectrica.

Cele două mari companii ce vor rezulta în urma reorganizării sectorului energetic vor avea nevoie de investiţii de două-trei miliarde de euro fiecare, în următorii zece ani, estimează preşedintele-director general al Institutului de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE), Dan Gheorghiu.

Tudor Şerban, secretar de stat în Ministerul Economiei, a declarat că partea cea mai mare din banii necesari pentru investiţiile în modernizarea celor doi coloşi energetici va fi obţinută prin emiterea de eurobonduri de către Ministerul Finanţelor. “Tehnologia companiilor energetice de stat româneşti datează din anii ‘70 sau ‘80. Sunt necesare câteva miliarde de euro pentru a le aduce la standardele impuse de Uniunea Europeană”, a declarat Şerban.

Constantin Bălăşoiu, director general Complexul Energetic Craiova, a vorbit despre alte posibile surse de finanţare pentru aceste investiţii. “Fiecare companie va trebui să-şi valorifice sursele proprii de investiţii. Banii necesari vor putea fi obţinuţi atât prin listări la Bursă, în vederea majorării capitalului social, cât şi prin obţinerea de credite de la instituţiile financiare”, a declarat Bălăşoiu. Potrivit acestuia, cele două mari companii energetice vor avea o credibilitate mai mare în faţa băncilor şi vor putea obţine mai uşor credite.

Fără modernizare, unităţile vechi riscă închiderea

Bălăşoiu a adăugat că investiţiile în modernizare sunt obligatorii. “Fără aceste investiţii, va exista un mare deficit de energie pentru că vor ieşi din piaţă unităţile care nu sunt aliniate standardelor în UE. Dacă se va întâmpla acest lucru, ele vor fi înlocuite de grupuri energetice din afara ţării, iar dependenţa României de energia produsă în afara ţării se va mări. Realizarea celor două mari companii reprezintă ultimul tren, obligatoriu de prins pentru energia românească”, a declarat Bălăşoiu. Restructurarea sectorului energetic se va face prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă în viitorul apropiat.

După înfiinţare, cele două companii vor avea o cotă de piaţă de 45, respectiv 40 la sută. În 2013, după ce companiile străine îşi vor crea propriile capacităţi de producţie în România şi după ce vor fi restructurate o mare parte din activele celor doi coloşi energetici, cotele de piaţă vor scădea la 34 respectiv 25 la sută. Potrivit lui Petru Lificiu, preşedintele ANRE, structura celor două mari companii este copiată după modelele folosite în UE.

Hotnews.ro: Proiectul de strategie energetica, la final: Cele doua companii care vor fi infiintate in urma reorganizarii energetice vor avea nevoie de circa 6 miliarde de euro. Sursele de finantare nu exista

Sectorul energetic din Romania se afla la un pas de marea reorganizare, avand in vedere ca dezbaterile pe marginea strategiei energetice au ajuns la final. Pe scurt, toate societatile de stat producatoare de energie vor fi comasate in doua mari companii. Fata de proiectul initial, varianta actuala exclude din componenta societatilor distribuitorul de energie Electrica si producatorul de gaze Romgaz. Chiar daca strategia a fost analizata mai bine de trei luni, cel mai important aspect nu a fost lamurit, si anume sursele de finantare pentru investitiile de care vor avea nevoie cele doua societati.

Varianta initiala de reorganizare prevedea includerea in componenta companiilor si Electrica. Insa, distribuitorii privati au protestat asupra acestei intentii, motivul fiind distorsionarea pietei. Astfel, Ministerul Economiei a decis sa renunte la Electrica, cel putin pana in 2013 pentru a lasa timp distribuitorilor privati de a-si dezvolta propriile capacitati de productie.

In 2013 va avea loc o noua reorganizare energetica

“In urma discutiilor cu marii jucatori de pe piata, am decis ca, cel putin pana in 2013, cand CEZ, E.ON si Enel vor avea capacitati de productie, sa dam o sansa egala tututor participantilor la piata, tuturor acestor mari furnizori si distribuitori pentru echidistanta fata de cele doua mari companii”, a declarat in cadrul unei dezbateri privind strategia energetica Dan Gheorghiu, presedintele-director general al Institutului de Studii si Proiectari Energetice (ISPE), institut care lucrat la realizarea proiectului de restructurare a sectorului energetic. De asemenea, Ministerul Economiei a decis excluderea Romgaz care ar fi urmat sa faca parte din una dintre companii cu termocentala de la Iernut. Dan Gheorghiu sustine ca in 2013 ar putea avea loc o noua reorganizare pentru a integra in cele doua societati si distribuitorii.

Potrivit noii variante, in componenta primei societati vor intra Complexurile Energetice din Oltenia (Turceni, Rovinari si Craiova), Nuclearelectrica, Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO), si trei sucursale ale Hidroelectrica, SH Valcea, SH Slatina si SH Sibiu.

Cea de-a doua companie va cuprinde Electrocentrale Bucuresti, CTE Deva si CET Paroseni (apartinand Termoelectrica), Portile de Fier si restul sucursalelor Hidroelectrica (adica sucursalele Sebes, Buzau, Targu Jiu, Caransebes, Hateg, Arges, Cluj, Bistrita), Compania Nationala a Huilei CNH.

Proiectul de reorganizare ar putea fi prezentat chiar si in urmatoarea sedinta de Guvern

Potrivit intentiilor Ministerului Economiei, cele doua companii urmeaza sa devina functionale pana la mijlocul anului viitor. In perioada imediat urmatoare, Guvernul va aproba o Ordonanta de Urgenta privind infiintarea companiilor. Apoi, fiecare din societatile care urmeaza sa faca parte din procesul de restructurare va trebui sa hotarasca prin AGA dizolvarea. “Totul se va face in baza Legii 31 privind societatile comerciale”, a precizat presedintele ISPE. Abia dupa aceea vor putea fi infiintate cele doua companii. Gheorgiu sustine ca a fost intocmita nota de fundamentare si oricand proiectul ar putea fi prezentat chiar si in urmatoarea sedinta de Guvern.

Idee de finantare: majorarea capitalului celor doua companii dupa doar noua luni de la infiintare

Insa problema care ramane este cea a finantarii. Potrivit presedintelui ISPE, companiile vor avea nevoie de investitii de circa 2-3 miliarde euro fiecare. Constantin Balasoiu, cel care are ca misiune coordonarea primei societati energetice, sustine ca exista cateva solutii. Una este majorarea de capital. “O majorare de capital la o societate de doua miliarde de euro poate asigura finantarea unor investitii importante cum ar fi cele de la reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda”,a spus Balasoiu. Potrivit acestuia, o listare pe bursa pentru majorarea capitalului social poate fi facuta in minim noua luni de la infiintarea companiilor. “Vom scoate pe bursa emisiuni de noi actiuni”, a precizat Balasoiu. Mai exact, nici nu se infiinteaza bine cele doua companii ca vor si avea parte de majorare de capital. O alta solutie este atragerea de credite. Balasoiu crede ca bancile vor acorda mai usor credite decat in prezent. “Garantiile de corporatie pentru banca ar fi extrem de relaxanta”, a precizat Constantin Balasoiu.

Secretarul de stat in Ministerul Economiei, Tudor Serban, sustine ca cele doua societati vor beneficia si de fonduri atrase prin emisiunea de eurobonduri. “Necesarul de investitii se ridica la cateva miliarde de lei, pentru fiecare companie. O parte din bani vor fi folositi si pentru investitii de mediu”, a spus Tudor Serban.

Consiliul Concurentei nu vede cu ochi buni infiintarea celor doua companii

O alta problema este cea legata de distorsionarea pietei avand in vedere ca cele doua companii vor detine monopolul. De altfel, Consiliul Concurentei a atras atentia asupra acestui aspect. “Cu Consiliul Concurentei am avut probleme. Pentru ca acest tip de societate nu trebuie sa depaseasca 50% din piata. Si, in general in piata de productie de energie, de exemplu, primele doua companii din piata nu au voie sa depaseasca 75%, lucru care se intampla la nivelul anului 2010, dar nu si la nivelul anului 2013”, a afirmat Dan Gheorghiu.

Peste 80% dintre unitatile energetice au ajuns la sfarsitul duratei de viata

Unitatile din sectorul energetic necesita investitii extrem de mari, avand in vedere ca cele mai multe dintre ele sunt ineficiente si au durata de viata depasita. “Peste 80% din capacitatile energetice au reusit sa ajunga la sfarsitul duratei de viata. Cele mai multe au fost puse in functiune in anii ’70, iar durata de viata este de 25-30 de ani”, a afirmat Balasoiu. Potrivit acestuia, nu mai trebuie investit in reabilitari si modernizari, ci in infiintarea unor grupuri noi. In cazul in care nu vor fi construite, se va crea un deficit de energie pe piata energetica, din cauza scoaterii din functiune a unitatilor vechi. “Din pacate, reabilitarile nu au putut sa corecteze datele de proiectare: cazane, turbine. Necesitatea de capital este un lucru evident. Daca in urmatorii ani, grupurile energetice nu vor fi inlocuite cu grupuri energetice performante, se va crea un deficit de energie, pentru ca vor iesi de pe piata energetica. Si astfel, vor fi inlocuite cu grupuri energetice din afara. Vom reusi sa inlocuim grupurile energetice din Romania cu cele din alte zone. Realizarea celor doua grupuri este strict obligatorie”, a explicat Balasoiu.

Si Dan Gheorghiu considera ca handicapul celor doua companii este tehnologia invechita. “Va trebui investit masiv pentru a deveni competitivi”, a spus Gheorghiu.

Jean Constantinescu: Nu va pricepeti si vreti sa schimbati radical un sistem!

Reorganizarea energetica a starnit multe critici din partea specialistilor din domeniu. Jean Constantinescu, presedintele Institutului National Roman pentru Studiul Amenajarii si Folosirii Izvoarelor de Energie (IRE) sustine ca mixul de energie care se va crea va duce la cresterea preturilor la consumator. Constantinescu acuza initiatorii proiectului ca nu au luat in calcul eficienta si securitatea energetica. In opinia presedintelui IRE, potrivit unor studii, in 2010 indicatorul privind securitatea energetica nu va mai corespunde. Jean Constantinescu a declarat pentru HotNews.ro ca orice concentrare este generatoare de distorsiuni si de insecuritate pe piata. “Cel mai bun indice de concentrare se numeste Herfindahl-Hirschmann Index (HHI). Prin aceasta reorganizare, indicele HHI ar putea ajunge la valoarea de 3.000. O piata concentrata si ineficienta incepe de la valoarea 1.800. Pe aceasta piata, orice tranzactie ce depaseste 100 de puncte trebuie sa declanseze masuri antitrust. Pentru comparatie, in Anglia indicele HHI este 500, in Italia este 1.000, in Germania si Spania este 1.500”, a afirmat Constantinescu.

“Faptul ca studiile privind reorganizarea nu pomenesc de acest aspect, ma determina sa cred ca nu se discuta profesionist. Nu va pricepeti si vreti sa schimbati radical un sistem”, a afirmat Jean Constantinescu intr-un dialog cu initiatorii proiectului.

De asemenea, reprezentantii Societatii Academice din Romania pun la indoiala faptul ca cele doua companii vor putea sa acceseze credite in conditiile in care au in componenta societati cu probleme. In aceasta privinta, Dan Gheorghiu sustine ca niciuna dintre societati nu este in stare de faliment, iar daca au probleme vor fi curatate de datorii. Compania Nationala a Huilei, cel mare datornic al Romaniei, “nu va intra asa cum este acum”, a precizat Gheorghiu adaugand ca “partea cu datorii va ramane undeva intr-o societate, iar in companie vor intra minele viabile”.

Ziua: Componenta celor doua mari companii energetice a fost stabilita

Furnizorul si distribuitorul de energie electrica Electrica a fost scos din componenta celor doua mari companii care vor rezulta in urma reorganizarii sectorul energetic, cel putin pana in 2013, pentru a “da o sansa marilor jucatori privati”, a declarat, marti, la o conferinta de presa dedicata proiectului de restructurare a sectorului energetic, directorul Institutului de Studii si Proiectari Energetice (ISPE), Dan Gheorghiu, citat de NewsIn. De asemenea, producatorul de gaze de stat, Romgaz, initial intrat cu termocentrala de la Iernut intr-una din cele doua companii, nu mai figureaza acum in noua structura propusa de autoritati.

Secretarul de stat din Ministerul Economiei, Tudor Serban, prezent la eveniment, a spus ca proiectul de la Iernut “ramane in picioare, dar Romgaz nu mai face parte in niciun fel din cele doua companii”.

Tudor Serban a mai spus ca aparitia celor doua mari companii nu va influenta pretul gazelor si al energiei electrice.
Astfel, in noua varianta propusa, in componenta primei societati vor intra Complexurile Energetice din Oltenia (Turceni, Rovinari si Craiova), Nuclearelectrica, Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO), si trei sucursale ale Hidroelectrica, SH Valcea, SH Slatina si SH Sibiu. Cea de-a doua companie va cuprinde Electrocentrale Bucuresti, CTE Deva si CET Paroseni (apartinand Termoelectrica), Portile de Fier si restul sucursalelor Hidroelectrica (adica sucursalele Sebes, Buzau, Targu Jiu, Caransebes, Hateg, Arges, Cluj, Bistrita), Compania Nationala a Huilei (CNH). Potrivit ministrului economiei, Adriean Videanu, cele doua companii rezultate din reorganizarea sectorului energetic vor deveni functionale pana in iunie 2010. Investitii de 2-3 miliarde de euro fiecare Potrivit sefului ISPE, cele doua companii vor avea nevoie de investitii de 2-3 miliarde euro fiecare, in urmatorii zece ani. Intrebati din ce surse vor fi sustinute aceste sume, reprezentantii companiilor implicate in proiect, prezenti la conferinta de presa nu au spus exact cum anume vor suporta aceste investitii, precizand ca sunt luate in calcul listarile, majorarea de capital sau creditele externe. Secretarul de stat din cadrul Ministerului Economiei a adaugat ca cele doua companii vor beneficia si de o parte din fondurile atrase de Ministerul Finantelor prin emisunea de eurobonduri. De asemenea, presedintele IPSE, institut care a contribuit la realizarea proiectului de restructurare a sectorului energetic, a mai spus ca in privinta acestei reorganizari energetice a intampinat probleme din partea Consiliului Concurentei, dar care s-au rezolvat. “Cu Consiliul Concurentei am avut probleme. Pentru ca acest tip de societate nu trebuie sa depaseasca 50% din piata. Si, in general in piata de productie de energie, de exemplu, primele doua companii din piata nu au voie sa depaseasca 75%, lucru care se intampla la nivelul anului 2010, dar nu si la nivelul anului 2013”, a spus Gheorghiu.

Novinite: Bulgaria to Replace ‘Half of Ukraine’ as Russian Gas Transit Route

Bulgaria: Bulgaria to Replace 'Half of Ukraine' as Russian Gas Transit Route
Sergey Kupriyanov has made it clear Gazprom still wanted to use Bulgaria’s existing gas pipeline network. Photo by EPA/BGNES

Bulgaria will be worth “half of Ukraine” in terms of transit routes for Russian natural gas after the South Stream pipeline is completed.

This has been stated Tuesday by Sergey Kupriyanov, Spokesperson of the Russian energy giant Gazprom, as quoted by BGNES.

When asked if the gas to be transited through Bulgaria would come from Russia or from Central Asia, Kupriyanov said it would natural gas owned by Gazprom.

In his words, the other pipeline projects in the so called Southern Gas Corridor were not competitive to South Stream because they did not entail the transportation of Russian gas.

Kupriyanov made it clear Gazprom still wanted to use the existing Bulgarian pipeline network as part of the South Stream transit pipeline. “It is unfeasible to build two pipes along the same route,” he said.

Yet, the Gazprom spokesperson did point out that the company intended to rent the existing pipes rather than ask Bulgaria to give up its sovereignty over them.

Kupriyanov predicted that in 2010 the average price of 1 000 cubic meters of gas would reach USD 418. This is compared to an average price of USD 280-285 for 1 000 cubic meters in 2009.

RussiaToday.com: Inter Rao invests for longer term access to Romania and EU

Inter RAO UES is looking to invest millions of dollars in a 45 year old Transdniestrian power station, which will increase its access to EU markets if key contracts with Romania are renewed in the coming year.

The Dnestrovsk, Transdniester, power station began operations forty five years ago, and currently has 1.9 Gigawatts capacity. Using gas, coal and heavy fuel oil, it is one of the biggest power plants in Eastern Europe.

Its versatility served it well during the gas war between Ukraine and Russia early this year, according to Sergey Tolstoguzov, Board Member at Inter RAO UES, which bought the plant in 2005.

“During the notorious conflict, gas to the power plant was cut off and we had to burn coal and heavy fuel oil. To keep people of Moldova warm from the first of January this year we took up the responsibility to supply energy to all Moldova.”

Despite the economic crisis and falling electricity demand the plant has maintained employment for over two thousand people. The president of Transdniester, Igor Smironov, praised the company’s management at its 45th anniversary celebrations .

”Inter Rao has shown itself to be socially responsible. There are no unpaid salaries and people did not lose their jobs. And that’s despite a 40 percent fall in the industry.”

The plant has also become competitive in neighboring Romania’s energy market despite fierce competition from Ukraine. Located in the unrecognized republic of Transdniester, it’s Russia’s biggest energy asset abroad, and can export to Moldova, Ukraine and also the EU, through Romania’s grid.

Only four power units out of twelve are currently operational but that’s enough to cover the needs of homes and industry in Moldova and Transdniester, and provides additional capacity for export to Romania.

Inter RAO’s management is aiming to increase export volumes., and prolong agreements with Romania which expire next year. The current output is less than a half of the plant’s maximum capacity.

”Currently the power plant is producing about 700 Megawatts. About 300-400 Megawatts is peak load covering the demand of Moldova and Transdniestrian Republic, about 180-200 we export to Romania.

Inter RAO has already invested more than a hundred million dollars into the ageing power plant. It is looking to invest more than $600 million more with 4 power units out of twelve require replacement or major reconstruction. But that will only pay off if the industry picks up and new markets open.

energia.gr: Gazprom CEO:Turkey,Romania Interested in S Stream Proj

Turkey, Romania and some other countries are showing interest in Russia’s South Stream gas pipeline project, Russian news agency RIA Novosti reports Monday, citing the chief executive of Russian natural gas company OAO Gazprom (GAZP.RS).

“We see a large interest being displayed by countries that are not yet participating in the [South Stream] project. Yes, indeed, there are a number of countries showing interest in taking part,” Alexei Miller is quoted as saying.

The project currently involves Bulgaria, Serbia, Hungary, Italy and Greece.

Vocea Rusiei: Franţa se aliază cu Rusia în asigurarea securităţii energetice a Europei

imagine rian.ruFranţa poate deveni, în viitorul cel mai apropiat, partener al Rusiei în privinţa asigurării securităţii   energetice a Europei. Ziarul „Kommersant” scrie că această temă a fost examinată luni seara de premierii rus şi francez, Vladimir Putin şi Francois Fillon.

Printre altele, a fost vorba despre participarea companiilor franceze la proiectul de construcţie a gazoductelor din Rusia în Europa: South Stream şi Nord Stream. Primul va trece pe fundul Mării Baltice şi va lega ţărmul rus de cel german. El va transporta gaz în ţările din Europa de Vest. Al doilea va trece pe fundul Mării Negre din Rusia în Bulgaria şi va asigura cu gaz ţările Europei de Sud şi Centrale.

Gazprom planifică semnarea unui memorandum de colaborare cu „Electricite de France” (EDF), conform căruia EDF va primi 10% în proiectul South Stream.

Se apropie de sfârşit tratativele privind intrarea în Nord Stream a unei alte companii franceze „Gas de France Suez”.

Datorită participării francezilor se vor crea condiţii favorabile pentru realizarea ambelor proiecte energetice. În acest fel se vor întări bazele materială şi financiară, iar gazul va fi solicitat de Franţa.Însă partea politică a proiectului capătă o mare importanţă. 80% din EDF aparţin statului francez.

Iar acest lucru înseamnă că Franţa devine partenerul Rusiei în asigurarea securităţii energetice a Europei.

Konstantin Simonov, directorul general al Fondului de Securitate Energetică Naţională consideră acest parteneriat just.

„În prezent observăm cum principalele ţări din Europa, cu excepţia câtorva mai îndepărtate de Rusia, sunt dispuse să participe ori la Nord Stream, ori la South Stream. De ce are loc acest lucru? Pentru că ei înţeleg că ideea diversificării, prin care trebuie să se înţeleagă dorinţa de a renunţa la gazul rusesc în Europa, duce la pierdere strategică. A renunţa înseamnă condamnare la lipsa gazului”, consideră Konstantin Simonov.

Până acum cel mai activ au participat la proiectele energetice desfăşurate în comun cu Rusia, Germania, Olanda şi Italia. Alăturarea Franţei înseamnă că slăbeşte considerabil poziţia adversarilor, de exemplu, ai proiectului Nord Stream. Se au în vedere statele baltice, Polonia.

Acum ei trebuie să ţină cont de Franţa în argumentarea poziţiei lor negative. Este foarte evident că motivul acestor ţări este determinat de considerente strict economice, deoarece ele, ca ţări tranzitare, sunt private de posibilitatea de a influenţa livrările de gaz rusesc în Europa. Se pare că „Vechea Europă” nu doreşte să i se dicteze condiţii.

RIA Novosti: Ukraine’s Naftogaz could get $500 mln gas loan from EBRD

LONDON, September 29 (RIA Novosti) – Ukraine’s gas monopoly Naftogaz could receive a 350-400 million euro ($450-500 mln) loan from the European Bank for Reconstruction and Development (EBRD), the acting finance minister said on Tuesday.

“At present, 350-400 million is being considered. We are continuing to discuss with the EBRD the amount and commercial terms,” Ihor Umanskiy said, adding that the figures were in euros.

The European Commission said on Monday progress had been made on a loan to enable Ukraine to pay for Russian gas deliveries.

The ex-Soviet state is seeking a syndicated loan of over $4 billion from European banks to pay it debts to Russian energy giant Gazprom through November 2009.

European Commission President Jose Manuel Barroso said in early June it would be difficult for the EU to help Ukraine keep up with its payments.

Russia, which supplies around one fifth of Europe’s gas, briefly shut down supplies via Ukraine’s pipeline system at the start of the year during a dispute with Kiev over unpaid debt.

The conflict was resolved in January, when Russian Prime Minister Vladimir Putin and his Ukrainian counterpart, Yulia Tymoshenko, agreed deals on deliveries to and gas transit through Ukraine for 2009.

Ukraine transits around 80% of Russia’s Europe-bound gas.

Novinite: Bulgaria Natural Gas Prices Expected to Rise 15% in January

Bulgaria Energy Watchdog Expects 15% Natural Gas Price Jump in January: Bulgaria Natural Gas Prices Expected to Rise 15% in January
However, the natural gas price jump will not affect the central heating prices, because the DKEVR and Bulgargaz will work on finding a way to keep them stable, Semerdzhiev said. Photo by BGNES

The Bulgarian energy watchdog expect the natural gas prices to increase by 10-15% in January 2010.

The announcement has been made Tuesday by the head of the State Commission for Energy and Water Regulation (DKEVR), Angel Semerdzhiev.

This comes as an answer to the predictions of the state owned gas supply company Bulgargaz that the prices will increase by 24,5% in January.

However, the natural gas price jump will not affect the central heating prices, because the DKEVR and Bulgargaz will work on finding a way to keep them stable, Semerdzhiev said.

“We all know how unpleasant it is the central heating price to go up during the heating season, and we will try to avoid this”, he added.

Big gas consumers should not be brought to bay, so the regulator will monitor closely the pricing procedure to avoid rapid hikes, Semerdzhiev was adamant.

“We hope heating utilities have sufficient reserves to prevent price increases in the middle of winter”, he added.

Taking up a question about the risk of a new gas crisis in January, Semerdzhiev pointed out that consumers should always be ready to switch to alternative fuels.

The DKEVR will not allow an electricity price rise of more than 5% from 2010. Most conventional power producers have reserves to boost their efficiency and limit the price increase, Semerdzhiev underscored.

The construction of the natural gas pipelines “Ruse – Giurgiu” and “Stara Zagora – Komotini” will begin at the end of 2009. A decision of the European Commission on funding the projects is still expected become clear, Semerdzhiev said.

The pipeline connecting Bulgaria with Greece is a great importance, because, technically, Bulgaria can supply Romania with natural rather than the vice-versa.

It is expected that the pipelines, after they are completed, will supply not more than 20-30% of the consumption in Bulgaria, Semerdzhiev explained.

energia.gr: Russia To Cautiously Liberalize Domestic Gas Market

Russia will gradually liberalize its gas market to allow independent producers greater access to its gas pipeline system, but state-controlled gas monopoly OAO Gazprom (GAZP.RS) will maintain its export monopoly for the time being, Prime Minister Vladimir Putin said Tuesday.

“In the near future, we will try to liberalize the domestic gas market,” Putin said at an investors’ conference in Moscow. “The export monopoly will be maintained – in the medium term for sure, but not forever.”

State-controlled Gazprom, the world’s biggest producer of natural gas, holds a monopoly on the export of gas and owns Russia’s huge gas pipeline system.

Putin said Gazprom’s export monopoly is needed to fulfill long-term export supply contracts and to guarantee returns on its investments in the Nord Stream and South Stream pipelines.

However, he said Russia will make a gradual move toward liberalization to allow independent producers greater access to its gas pipeline system.

“We will work towards equal access to Russia’s gas infrastructure system,” Putin said. But he advocated a cautious approach to liberalization, noting that granting equal access to its pipeline system will lead to increased gas production by independent producers, which in turn may push prices down and subsequently affect the state budget.

Tags: , , , ,

Comments are closed.

December 2017
M T W T F S S
« Nov    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Site Metter