revista presei 29 septembrie

2009/09/29

Hotnews.ro: Patriciu: Nu cred ca trebuie sa dam rusilor robinetul. Videanu a facut un lucru rau

Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a facut un lucru rau atunci cand a promis va realiza o companie mixta Romgaz-Gazprom care sa includa si exploatarea depozitului de gaze de la Margineni, a declarat omul de afaceri Dinu Patriciu, la Discutia de Luni, difuzata de HotNews.ro si RFI. Patriciu a mai spus ca nu crede ca un parteneriat cu Gazprom ar fi favorabil Romaniei: “Un astfel de depozit de gaze inseamna robinetul. Nu cred ca trebuie sa dam rusilor robinetul”. Ministrul Videanu a anuntat in luna iunie, dupa o vizita la Moscova, semnarea unui memorandum cu Gazprom, primul de colaboare directa dupa 1989, urmand ca studiul de fezabilitate al viitoarei colaborari sa fie finalizat pana la sfarsitul acestui an.

Patriciu despre memorandumul Romgaz-Gazprom

  • Sustin de ani buni de zile privatizarea tuturor depozitelor potentiale de gaze, nu numai al celui de la Margineni, care reprezinta cam 10% din potentialul pe care l-am avea, si acest lucru ar trebui facut prin licitatie deschisa.
  • Nu cred ca un parteneriat cu Gazpromul in acest sens ne poate fi favorabil. Si n-am crezut niciodata. Pentru ca posesia robinetului este mai importanta decat posesia rezervelor. Un astfel de depozit de gaze inseamna robinetul. Nu cred ca trebuie sa dam rusilor robinetul.
  • E un lucru rau ce a facut Videanu. Pentru ca a-ti pastra independenta energetica si capacitatea de negociere pe baza unor asset-uri pe care le ai e absolut necesar. A face parteneriate directe cu un producator, dupa parerea mea, pentru orice tara europeana, nu este solutia corecta. Solutia corecta e cautarea cu orice pret a independentei.

Despre SouthStream si Nabucco

  • Nici unul dintre cele doua proiecte nu mi se pare ca ar avea – Southstream, vreo calitate pentru Romania, cel de-al doilea, Nabucco, sanse de realizare intr-un timp scurt. Din pacate, aceste proiecte nu rezolva problema energetica a Romaniei.
  • Problema energetica a Romaniei poate fi rezolvata in primul rand, printr-un sistem extrem de simplu si eficient de acordare a licentelor de explorare.
  • Eu am convingerea ca avem inca rezerve nedescoperite de hidrocarburi la mare adancime, in curbura Carpatilor, sub podisul Transivaniei, in foarte multe locuri exista sanse de explorare. Pentru asta trebuie sa ne debirocratizam, sa avem un sistem eficient de contracte de explorare, exploatare si impartirea productiei iar pe de alta parte sa incercam sa dezvoltam o folosire a energeiei mult mai eficient.

Ziare.com: Rusii vor sa furnizeze curent electric Europei prin Romania

Rusii care detin grupul energetic Inter Rao ar putea investi peste 600 de milioane de dolari intr-o centrala electrica din Transnistria, dupa ce mai multe contracte importante incheiate cu Romania vor fi reinnoite in 2010.

Prin aceasta investitie rusii doresc sa-si imbunatateasca accesul pe pietele de profil din cadrul Uniunii Europene, scrie Russia Today.

Centrala electrica vizata este cea de la Dnestrovsk, care este si una dintre cele mai mari din Europa de Est, avand 45 de ani vechime, o capacitate de 1,9 gigawati si care are peste 2.000 de angajati.

Aceasta foloseste gazele naturale, carbuni si derivati din petrol drept combustibil. Rusii de la Inter Rao au cumparat Dnestrovsk in 2005.

Conform noilor planuri, centrala ar putea exporta energie electrica spre Republica Moldova, Ucraina si Uniunea Europeana cu ajutorul retelei electrice din tara noastra.

Centrala electrica Dnestrovsk are in prezent doar patru din 12 unitati functionale, care pot asigura necesarul de energie al Republicii Moldova si Transnistriei si un surplus de 180-200 de magawati pentru exportul catre Romania.

standard.ro: România, interesată de South Stream

România, Turcia şi alte ţări sunt interesate de implicarea în proiectul South Stream, principalul concurent al Nabucco, potrivit lui Alexei Miller, CEO-ul Gazprom, citat de Ria Novosti.
În prezent, în proiectul gazoductului South Stream sunt implicate Bulgaria, Serbia, Ungaria, Italia şi Grecia. Proiectul este evaluat la circa 25 mld. euro şi este prognozat să pompeze anual 31 miliarde metri cubi de gaze naturale din Rusia şi Asia Centrală către regiunea Balcanilor. Studiul de fezabilitate, efectuat de către o divizie a Eni, partener Gazprom în acest proiect, este estimat să se termine în acest an, iar construcţia este preconizată să înceapă în 2010, cu termen de finalizare în decembrie 2015.

Ziua: Clientii europeni ai Gazprom, amenintati cu penalitati consistente daca importa prea putin gaz

Principalii clienti europeni ai gigantului rus Gazprom risca penalitati financiare pentru ca si-au redus semnificativ importurile de gaze in acest an, relateaza, luni, cotidianul rus Kommersant, citat de AFP, noteaza NewsIn. “Principalii consumatori de gaze din Europa, in principal Germania, Italia si Turcia, nu vor importa volumele minime prevazute in contractele semnate cu Gazprom”, scrie Kommersant.

Astfel, in primul semestru tarile Europei Occidentale si-au redus cu aproape o treime (29%) achizitia de gaze rusesti, la 46 miliarde metri cubi. “Prima care va trebui sa-si regleze factura este compania italiana Eni, pe 18 ianuarie”, a declarat pentru Kommersant o sursa apropiata consiliului de administratie al Gazprom, precizand ca aceasta va fi urmata de compania turca Botas, de cele germane E.ON, BASF si RWE, precum si de cele doua companii franceze GDF Suez si Total.

Potrivit Kommersant, grupurile studiaza posibilitatea de a plati sau nu suplimentar Gazpromului, motivand ca insasi Rusia nu a achitat o indemnizatie catre Turkmenistan, atunci cand a cumparat mai putine gaze decat prevazuse pentru acest an. De altfel, “premierul rus Vladimir Putin a permis Ucrainei sa nu plateasca amenda intr-o situatie similara”, a explicat o alta sursa pentru ziarul rus. La inceputul lunii septembrie, Putin si omologul sau ucrainean Iulia Timosenko au negociat un acord prin care Kievul va cumpara in 2010 mai putin gaz decat estima initial, fara sa plateasca vreo amenda. In cazul clientilor europeni, Gazprom conteaza, insa, pe primirea de indemnizatii, afirma unul dintre responsabilii grupului, citat de Kommersant. “Daca Eni sau E.ON iau mai putin gaz decat volumul minim garantat, vor trebui sa plateasca”, a spus acesta, explicand ca ele vor trebui sa achite intre 50% si 70% din valoarea volumului. “Pe masura ce situatia de pe piata se va imbunatati, clientul va plati restul”, a adaugat responsabilul Gazprom pentru Kommersant. Contactat de AFP, Gazprom a refuzat sa comenteze informatiile.

Gardianul: Statul va vinde pe Bursa pachete de pâna la 5% din actiunile companiilor din energie

Guvernul va vinde pe piata de capital pachete de actiuni de pâna la 5% din capitalul societatilor din portofoliul Ministerului Economiei, neprivatizate cu un investitor strategic, si va lista Nuclearelectrica la BVB cu 10-15% din titluri, statul pastrând însa pachetul de control la companie.
Un document ministerial, citat de Mediafax, arata ca vânzarea prin metode specifice pietei de capital va reprezenta modalitatea principala de privatizare si, în acelasi timp, o sursa importanta de atragere de fonduri pentru proiectele de dezvoltare. „Se va avea în vedere derularea de oferte publice secundare de vânzare, prin care se vor oferi spre subscriere pachete de actiuni reprezentând pâna la 5% din capitalul social al societatilor care nu fac obiectul unor strategii de privatizare catre un investitor strategic. Ministerul Economiei va avea în vedere, în scopul atragerii de resurse financiare, si derularea de oferte publice initiale pentru operatorii economici din portofoliu“, se arata în document.
Pentru Societatea Nationala Nuclearelectrica este analizata oportunitatea listarii la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a unui pachet de actiuni de 10-15% din capitalul social, dar pachetul de control de actiuni va ramâne în proprietatea statului. „În coroborare cu prevederile strategiei energetice a României, se va analiza posibilitatea cuprinderii sucursalelor Nuclearelectrica 1 si 2 în cadrul unei societati nationale integrate“, se mai arata în document. Sursa citata releva totodata ca Ministerul Economiei, prin Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii în Industrie, va vinde, prin metode specifice pietei de capital, si pachete minoritare din actiunile detinute la companiile din portofoliu, tranzactionate la BVB.
Ofertele publice vor fi derulate prin intermediari autorizati, iar momentul initierii acestor actiuni, precum si pachetul de actiuni ce face obiectul unei astfel de vânzari vor fi stabilite prin ordin al ministrului economiei. Portofoliul Ministerului Economiei include 65 de companii.

Adevarul: Constanţa-Trieste, un proiect îngheţat

Dacă în urmă cu un an dezvoltatorii proiectului estimau că oleoductul paneuropean ar putea fi funcţional în 2014, acum nu mai avansează niciun termen. Cu toate că dezvoltatorii ţin pe loc proiectul, ţările caspice sunt gata să ofere petrolul şi investiţiile necesare pentru realizarea conductei paneuropene.

După mai bine de un an de la înfiinţare, compania de proiect care dezvoltă conducta de ţiţei ce va lega ţărmul Mării Negre de cel al Adriaticii (Pan-European Oil Pipeline) nu are încă un management care să promoveze proiectul în rândul potenţialilor finanţatori, deşi delegaţii celor trei state reprezentate în compania de proiect (România, Serbia şi Croaţia) s-au întâlnit de mai multe ori de atunci.

„Următoarea întâlnire va avea loc la Zagreb, la o dată care nu a fost încă anunţată de partea croată, iar desemnarea managerului general ar trebui făcută în cadrul acestei întâlniri“, a declarat, pentru „Adevărul“, Gheorghe Ionescu, directorul de dezvoltare al Conpet – una dintre companiile care reprezintă România în acest proiect.

Taxe neplătite

Managerul general va trebui să elaboreze un plan de acţiune şi bugetul aferent, care să fie prezentat finanţatorilor interesaţi într-o conferinţă de investiţii. Pentru acest post, România l-a propus pe Brian Minty, care a coordonat studiul de fezabilitate al conductei, Serbia îl susţine pe Ljubomir Aksjentievic, iar, din partea Croaţiei, candidează Davor Stern, fost ministru al Economiei.

Însă disensiuni nu au fost numai la nivelul desemnării managementului. În urmă cu două săptămâni, secretarul de stat din Ministerul Economiei Tudor Şerban declara, pentru NewsIn, că proiectul este blocat de Croaţia, care refuză plata unei taxe de participare de 50.000 de euro. Mai mult, Slovenia şi Italia, pe teritoriul cărora ar urma să treacă o porţiune din conductă, nu şi-au desemnat încă societăţi care să facă parte din companie.

În vara 2008, după înfiinţarea companiei de proiect, reprezentanţii acesteia declaraseră că proiectul ar urma să fie îngheţat sau chiar anulat, dacă în maximum un an nu va fi organizată conferinţa de investiţii. Iniţial, dezvoltatorii proiectului voiau să demareze lucrările în 2010 şi să le finalizeze în 2013, însă termenele au fost decalate cu un an. În prezent, însă, nimeni nu mai are curajul să facă o prognoză de acest gen: întrebat când este preconizată începerea lucrărilor şi când ar putea deveni funcţională conducta, oficialul Conpet a precizat că nu se poate estima la acest moment.

Petrolul, dolarii şi kazahii

Totuşi, una dintre problemele cu care se confruntă acest proiect, respectiv asigurarea cantităţilor de ţiţei, pare să fie pe cale de rezolvare. Companiile petroliere KazMunaiGaz din Kazahstan şi SOCAR din Azerbaidjan au semnat, la finele săptămânii trecute, un acord privind realizarea unei rute de transport al petrolului spre Marea Neagră şi mai departe, spre pieţele de desfacere.

Oficialii kazahi au precizat că noua rută caspică ar asigura mai mult ţiţei pentru compania pe care o deţin în România, Rompetrol.

De altfel, Rompetrol şi-a construit un terminal petrolier la Marea Neagră, care poate fi folosit drept capăt al oleoductului paneuropean, iar Dinu Patriciu, fostul director general, a arătat în repetate rânduri disponibilitatea companiei de a participa la finanţarea conductei. Totodată, oficialii SOCAR, prezenţi săptămâna trecută la Bucureşti, şi-au manifestat interesul de a participa la acest proiect atât ca furnizori de ţiţei, cât şi ca investitori.

Trei variante de capacitate

Studiul de fezabilitate pentru construcţia oleoductului, coordonat de compania Hill International, prezintă trei posibile variante de capacitate de transport, respectiv de 40, 60 sau 90 de milioane de tone pe an. Costurile totale pentru realizarea conductei au fost estimate la 2,27 miliarde de dolari pentru capacitatea de 40 de milioane de tone, 2,81 miliarde de dolari pentru 60 de milioane de tone şi 4,26 miliarde de dolari pentru transportul a 90 de milioane de tone anual.

Vocea Rusiei: Gazprom posts 62% net profit decline to $3.3 in Q1

MOSCOW, August 26 (RIA Novosti) – Russia’s energy giant Gazprom posted a 62% decline in net profits in the first quarter of 2009 year-on-year as calculated to International Financial Reporting Standards (IFRS).

Net profit declined to 103.7 billion rubles ($3.3 billion) in January-March, the company said. Gazprom said sales rose 2% to 931.4 billion rubles ($29.7 billion).

The gas monopoly said exports to Europe and other countries dropped by 31% to 16.4 billion cubic meters to 31.7 billion in the first quarter compared to the similar period last year. But earnings grew 28% to 433.24 billion rubles ($13.8 billion) due to higher prices for European consumers.

Exports to former Soviet republics also dropped 61% in the period, but earnings increased 2% to 85.28 billion rubles ($2.7 billion) as gas prices rose.

The state-controlled company’s profits were affected by the devaluation of the ruble against the backdrop of the domestic and global economic slump. Gazprom also had a gas debt and pricing row with Ukraine in January, which led to the suspension in supplies to the EU.

Tags: , , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter