revista presei 28 septembrie

2009/09/28

Hotnews.ro: Kazahstan si Azerbaidjan vor realiza un proiect petrolier care va ocoli Rusia

Kazahstan si Azerbaidjan vor realiza impreuna un sistem de transport petrolier care va ocoli Rusia, scrie Nezavisimaia gazeta. Acordul de colaborare va fi semnat la 2 octombrie, in cadrul vizitei la Baku a presedintelui Nursultan Nazarbaev. Compania kazaha de stat KazMunaiGaz si Compania petroliera de stat a Azebaidjanului vor infiinta, in acest scop, o intreprindere mixta, care va coordona constructia respectivei magistrale, care va alimenta cu titei Turcia.

Extras din zacamantul Kashagan, petrolul kazah va ajunge pe calea apei pana in Azerbaidjan, unde va fi pompat in oleductul Baku-Tbilisi-Ceyhan spre Turcia. Pentru realizarea acestei scheme este nevoie de constructia unei conducte suplimentare pe teritoriul Kazahstanului, cu o lungime de 730 km, de la Esken la Kuryk.

In plus, va fi creat Sistemul transcaspic de transport, care va include terminalul petrolier din localitatea kazaha Kuryk si terminalul din Baku, precum si o conducta de legatura pana la oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan.

Sunt luate in calcul doua variante – reconstructia conductei existente Baku-Supsa sau construirea alteia noi. In ceea ce priveste costurile proiectului, “este prematura o evaluare in acest sens. Expertii trebuie sa ajunga la cifre concrete”, a declarat directorul asociatiei KazEnergy, Timur Kulibaev, subliniind ca nici despre capacitatea de transport a viitorului sistem nu se stie nimic concret. “Pentru o prima faza se preconizeaza 50 milioane tone pe an”, a spus el.

Expertii citati de Nezavisimaia gazeta au catalogat proiectul drept politic, pentru ca “elementul economic este mai putin pregnant”. Ei cred ca proiectul cu Azerbaidjanul nu va deveni alternativa serioasa la celelalte mari programe cu participarea Kazahstanului – Consortiul caspic de transport al hidrocarburilor sau la oleoductul Kazahstanul de nord – China de vest.

“Volumul de transport al celor doua conducte nu suporta comparatii. La primul capacitatea va fi sporita la 67 milioane tone pe ani, in China – pana la 40 milioane tone, in timp ce in Azerbaijdan, cu tancurile petroliere pot fi furnizate circa 7 milioane tone pe an”, a precizat expertul Dosym Satlaev.

Standard.ro: Videanu: Vom avea gaze la acelaşi preţ

Toate depozitele de gaze pe care le are România vor fi “pline ochi” la 10 octombrie, spune Ministrul Economiei, Adriean Videanu, adăugând că preţul nu se va majora sub nicio formă.

Mareste poza Adriean Videanu

Adriean Videanu

“Am luat măsura ca, pe această perioadă a anului, până la 31 octombrie, să dăm gazul numai din producţia internă. Am salvat 60.000 de locuri de muncă, în mod direct şi indirect. Chiar dacă vom avea preţul la import un pic mărit, el nu va creşte”, a declarat Videanu.

Romania Libera: Videanu: Toate depozitele de gaze pe care le are Romania vor fi “pline ochi” la 10 octombrie

Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat, sambata, in cadrul unei emisiuni tv, ca toate depozitele de gaze pe care le are Romania vor fi “pline ochi” la 10 octombrie, adaugand ca pretul nu se va majora “sub nicio forma”, potrivit NewsIn.

“Am luat masura ca pe aceasta perioada a anului, pana la 31 octombrie, sa dam gazul numai din productia interna. Am salvat 60.000 de locuri de munca, in mod direct si indirect. Pe data de 10 octombrie, toate depozitele de gaze pe care le are Romania vor fi pline ochi. Cele 3,2 miliarde de metri cubi de gaze reprezinta ceva unic in istoria Romaniei post-decembriste. Pretul nu se va majora sub nicio forma. Chiar daca vom avea pretul la import un pic marit, el nu va creste”, a spus Videanu.

Directorul diviziei de explorare-productie al Romgaz, Dumitru Rotar, a declarat, in 10 septembrie, ca Romgaz a inmagazinat pana la acea data 2,588 miliarde metri cubi gaze, adica 93,77% din cantitatea declarata in ceea ce priveste gazele inmagazinate pentru sezonul de iarna.

Producatorul national de gaze Romgaz este totodata si operator de depozite de inmagazinare. Capacitatea totala de lucru a celor sase depozite operate de Romgaz este de 2,760 miliarde mc gaze.

De asemenea, Dumitru Rotar a adaugat ca producatorul national de gaze, Romgaz, in prezent se afla in grafic in ceea ce priveste productia stabilita pentru acest an. Astfel, pentru 2009, Romgaz si-a prevazut in programul de productie o cantitate de 5,77 miliarde mc gaze. Compania a produs 3,93 miliarde mc gaze, fata de un program de 3,95 miliarde mc gaze, de la inceputul anului si pana in prezent.

Tara noastra a demarat la 1 aprilie programul de inmagazinare a gazelor pentru sezonul rece, care se va desfasura pana la 1 octombrie.

Romgaz a realizat anul trecut o productie de 5,850 miliarde metri cubi gaze, in scadere cu 0,75% fata de productia de gaze din 2007, de 5,894 miliarde mc gaze, potrivit datelor transmise de producator Agentiei NewsIn, in luna martie.

Anul trecut, Romania a consumat 17,3 miliarde mc gaze, in crestere cu un miliard mc gaze fata de consumul din anul anterior.

Romgaz opereaza sase depozite proprii subterane de gaze naturale care se afla la: Sarmasel, Cetatea de Balta (in bazinul Transilvaniei), Bilciuresti, Balaceanca, Urziceni si Ghercesti (in zona extracarpatica). Compania mai detine depozite in asociere la Targu Mures (cu firma Depomures) si la Nades (cu firma Amgaz). Cele trei depozite ale Romgaz din apropierea Capitalei (de la Balaceanca, Urziceni si Bilciuresti) pot asigura de exemplu consumul zilnic de gaze naturale al Bucurestiului. Consumul de gaze naturale al Capitalei se ridica la 14-16 milioane metri cubi de gaze/zi in sezonul rece.

Cel mai mare depozit de inmagazinare din Romania este cel de la Bilciuresti (aflat la 40 km nord-nord-vest de capitala), din punctul de vedere al capacitatii de inmagazinare – 1,3 mld. mc/ciclu –  si este localizat la o adancime de 2.000 m. Ciclul de inmagazinare al gazelor in depozit este de sase luni pe an, din luna aprilie pana in octombrie, iar ciclul de extractie gaze din depozit – din  octombrie pana in aprilie anul urmator, potrivit Romgaz.

Rolul depozitarii in productie este sa aplatizeze in mod natural productia de gaze din timpul sezonului rece (cand cererea in sectorul comercial si rezidential este maxima) cu cea din timpul verii (cand cererea este scazuta), prin preluarea cantitatilor disponibile. Linializarea productiei reduce costul gazelor la consumatorul final, explica reprezentantii Romgaz.

Unimedia: Gazprom şi soarta activelor din Republica Moldova. Cine se teme de transparenţă în contractele semnate cu Gazprom?

Gazprom şi soarta activelor din Republica Moldova. Cine se teme de transparenţă în contractele semnate cu Gazprom?

Foto: gazprom.com

Săptămâna trecută, în jurul activelor deţinute de Gazprom în Republica Moldova, s-a iscat un scandal mediatic. Presa din Rusia şi cea afiliată Partidului comuniştilor din Moldova au tirajat o informaţie potrivit căreia noua guvernare ar putea recurge la naţionalizarea cotei deţinute de Gazprom în activele Moldovagaz.
Moldovagaz – o mândrie pentru oricare stat!?

Ca argument a fost folosită o declaraţie a vicepreşedintelui Partidului Liberal şi concomitent primar de Chişinău, Dorin Chirtoacă, în care el opta pentru trecerea SA Moldovagaz în proprietate exclusivă a Moldovei. “Dacă va exista o astfel de posibilitate ca Moldovagaz să devină din nou o întreprindere a Moldovei, eu cred că este o mândrie pentru oricare stat să aibă în posesie o astfel de întreprindere strategică”, a declarat Chirtoacă citat de agenţia OMEGA, specificând că “noi o putem răscumpăra”.

Vicepreşedintele PL a mai menţionat că întreprinderea „nu a fost vândută, ci pur şi simplu dăruită Federaţiei Ruse de către guvernele Moldovei de până la 2001 şi după 2001″.

Ţinând cont de faptul că Gazprom deţine 50% din acţiunile Moldovagaz, cotă evaluată la momentul constituirii, în anul 1999, la circa 145 mil. USD, preluarea acestei cote prin răscumpărare ar fi o chestiune destul de dificilă. Cu atât mai mult cu cât valoarea reală a celor 50% din acţiuni este mult mai mare, de cel puţin 2-3 ori.

La aceasta s-ar adăuga şi chestiunea datoriei uriaşe pe care o are Moldova faţă de Gazprom. Împreună cu regiunea separatistă datoria, cu toate penalităţile, depăşeşte 2,25 mlrd. USD. Chiar dacă din această sumă, doar 330 mil. USD revin Chişinăului, preluarea cotei deţinute de Gazprom ar fi o sarcină practic imposibil de realizat, mai ales în condiţiile actuale de criză. Ba chiar poate deveni un lucru periculos pentru stabilitatea economică şi mai ales pentru securitatea energetică.

Gazprom nu ar trebui să fie îngrijorat pentru activele obţinute şi deţinute legal în Moldova

Până în prezent Gazprom nu a reacţionat oficial la aceste declaraţii. La 16 septembrie a avut loc chiar o întâlnire între Alexei Miller, preşedintele Gazprom, şi Andrei Neguţă, Ambasador al Republicii Moldova în Federaţia Rusă. Potrivit unui comunicat al Gazprom, părţile au discutat problemele de interacţiune şi de colaborare între Gazprom şi Republica Moldova în sectorul gazelor naturale.

Publicaţia Nezavisimaya gazeta din Rusia, afirma că declaraţiile lui Chirtoacă ar fi fost unul din motivele întrevederii şefului Gazprom cu Ambasadorul Moldovei în Rusia şi cu liderul administraţiei transnistrene, Igor Smirnov.
În schimb, premierul desemnat Vladimir Filat a menţionat pentru presă că viitorul Guvern, pe care îl va conduce, nu are în plan reexaminarea contractului cu concernul Gazprom. “Nu trebuie să începem discuţiile cu anularea contractelor sau alte decizii, care vin în contradicţii cu interesele naţionale”, a menţionat Filat.

Noul preşedinte al Comisiei pentru economie, buget şi finanţe din Parlament, Veaceslav Ioniţă, deputat PLDM, a declarat pentru ECOnomist că Gazprom nu ar trebui să fie îngrijorat pentru activele obţinute şi deţinute legal în Moldova. „Toate angajamentele şi obligaţiile legale semnate de Guvern cu Gazprom, vor fi respectate”, ne-a spus Veaceslav Ioniţă. Potrivit preşedintelui Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, dacă şi se va discuta despre activele Moldovagaz, apoi chestiunea de bază este modalitatea de includere în capitalul Moldovagaz a conductelor construite pe bani publici şi ai persoanelor fizice. Or, aceste conducte cu o valoare de peste un miliard de lei, au fost transmise întreprinderii Moldovagaz spre exploatare, nu şi în proprietate.

În acelaşi timp, Ioniţă a ţinut să menţioneze că din cele vre-o şapte contracte semnate de Moldova sau Moldovagaz cu Gazprom, nici-unul nu a fost făcut public şi nu se ştie nimic despre clauzele incluse în ele. „Experienţa din ultimii ani din Moldova şi din spaţiul CSI demonstrează că lipsa de transparenţă în semnarea contractelor de livrare a gazelor cu Gazprom stă la baza apariţiei unor conflicte majore. Am avut acces doar la o copie a unui contract din anul 2001, în care se menţiona între altele că Republica Moldova va favoriza Gazprom la procurarea activelor din Moldova”, a mai precizat Ioniţă.

Contractul de import al gazelor este confidenţial şi pentru ANRE

De altfel, despre clauzele incluse în contractul semnat în decembrie 2006 între Moldovagaz şi Gazprom, privind condiţiile de livrare a gazelor până în anul 2011, nu ştie nimeni nimic. Mai mult. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică susţine că nu ar dispune nici măcar de copia acestui contract. În acelaşi timp, de fiecare dată când calculează şi aprobă tarifele la gaze, ANRE face trimitere la acest misterios contract, copia căruia nici nu este disponibilă. De altfel, anterior, când de exemplu Union Fenosa semna vre-un contract de cumpărare a energiei electrice, ANRE insista ca să i se puie la dispoziţie o copie a acestuia. Ba chiar se insista să fie coordonate cu ANRE unele din clauzele contractului. La fel şi în cazul SA Energocom. Când Energocom urma să semneze vre-un contract cu Ukrinterenergo de import a energiei electrice, acesta era coordonat şi cu ANRE, iar o copie era prezentată Agenţiei.

Intermediarii gazelor

Lipsa de transparenţă în semnarea acestor contracte este sursa multor zvonuri. De exemplu, în campania pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, un alt ziar apropiat de PCRM susţinea că ex-premierul Vasile Tarlev ar fi fost demis pentru că a promovat interesele unor companii gaziere străine. Potrivit ziarului, în timpul crizei gazelor din ianuarie 2006, premierul Vasile Tarlev ar fi insistat ca Moldova să accepte ca intermediar pentru livrările de gaze de la Gazprom compania Rosukrenergo, care se ocupa de aşa ceva în Ucraina. Aceasta în timp ce preşedintele Voronin şi delegaţia moldovenească plecată la Moscova (condusă de ex-premierul Zinaida Greceanâi) susţineau necesitatea semnării unui contract direct cu Gazprom, fără intermediari. De ce nu s-a spus tranşant chiar la acel moment despre faptul că Tarlev ar fi promovat interesele unor intermediari, ziarul nu oferă detalii.

Dacă există sau nu în prezent intermediari, sau dacă s-au plătit şi se plătesc anumite comisioane pentru contractul de livrare a gazelor nu putem şti cu certitudine, în condiţiile în care contractul este declarat confidenţial. Poate că anume teama pentru ca acest contract, negociat la Moscova de ex-premierul Zinaida Greceanâi şi de alţi reprezentanţi ai Partidului Comuniştilor, să nu fie făcut public, stă la baza acestor „îngrijorări” demonstrate de presa procomunistă.

Experţii ruşi cred că proprietăţile Gazprom din Moldova sunt ameninţate absolut real

Mai adăugăm că experţii ruşi susţin pentru Nezavisimaya Gazeta că pericolul care planează asupra proprietăţilor Gazprom din Moldova este absolut real. În opinia lui Dmitri Aleksandrov, de la Financial Bridge, noile autorităţi de la Chişinău pot încerca să probeze că afacerea a fost încheiată cu încălcarea unor reguli şi prevederi legislative în vigoare.

„În plan juridic, sunt cel puţin trei posibile variante: sesizarea Comisiei ONU, a Tribunalului de arbitraj de la Stokholm şi a Centrului internaţional pentru reglementarea litigiilor investiţionale. A doua cale este cea economică – alungarea companiei. Şi a treia variantă – naţionalizarea”, a explicat expertul.
“Mai degrabă, noile autorităţi vor iniţia o ancheta proprie, în cadrul căreia vor stabili că toate acordurile anterior încheiate au fost realizate cu încălcarea legislaţiei”, crede Aleksandrov. După care se vor adresa instanţei judecătoreşti, care va decide în favoare noii puteri. Pe baza verdictului, totul se va rezolva prin metode de forţă”.

Disputele juridice se pot prelungi, iar Gazprom-ului i se poate aminti, printre altele, că Rusia nu a semnat Carta energiei etc. Pe scurt, lucrurile se pot prelungi la nesfârşit, a concluzionat expertul.

Moldovagaz a fost înfiinţată în anul 1999. Acţionarii companiei sunt Gazprom (50%), Guvernul Republicii Moldova (35,3%), administraţia Transnistriei (13,44%) şi persoane fizice (1,23%).

Ziare.com: Delegatia Gazprom va sosi in Romania in octombrie

Ministrul economiei, Adriean Videanu, a declarat Agentiei NewsIn ca o delegatie a celui mai mare producator de gaze din lume, gigantul rus Gazprom, va sosi in Romania in a doua parte a lunii octombrie, pentru continuarea discutiilor purtate in ultimul an intre cele doua parti.

“Chiar vineri (25 septembrie – n.r.), mi-a confirmat Aleksandr Medvedev, vicepresedintele Gazprom, ca delegatia rusa va sosi in Romania in a doua parte a lunii octombrie. Initial, trebuia sa ne vedem la inceputul lui octombrie, dar nu puteam eu in acea perioada. In ceea ce priveste subiectele ce urmeaza a fi dezbatute, acestea sunt continuarea discutiilor avute pana acum si poate chiar o aprofundare a lor”, a precizat pentru NewsIn Adriean Videanu.

Intrebat daca din cadrul acestei delegatii va face parte si ministrul rus al energiei, Sergei Shmatko, Videanu a precizat ca i-a trimis o invitatie oficiala si acestuia, la care inca nu a primit o confirmare, dar crede ca “si Shmatko va face parte din delegatia rusa, alaturi de Medvedev”.

Principalele teme de discutie dintre partea rusa si cea romana la care a facut referire ministrul Videanu se refera la posibilitatea importului direct de gaze din Rusia, dezvoltarea capacitatilor de inmagazinare pe teritoriul Romaniei, precum si conditiile pentru dezvoltarea retelei de tranzit.

Adriean Videanu anuntase pe 6 septembrie, la Realitatea TV, ca in jurul datei de 21 septembrie se va intalni la Bucuresti cu vicepresedintele Gazprom, Aleksandr Medvedev. Ministrul mai spunea atunci ca Romania va pune la dispozitie datele necesare pentru ca Rusia sa faca studiile de fezabilitate de care are nevoie pentru realizarea proiectului South Stream, dar ca obiectivul politic al Romaniei ramane proiectul gazoductului Nabucco.

Pe 20-21 mai 2009, ministerul roman al economiei a intreprins o vizita in Federatia Rusa, la Moscova, delegatie din care au facut parte si reprezentanti ai Ministerului Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului si Mediului de Afaceri, precum si ai companiilor din domeniul energetic – Romgaz, Transgaz si Transelectrica. In cadrul intalnirii, au fost abordate proiectele viitoarelor coridoare energetice si aspecte ale colaborarii in cadrul Comisiei mixte romano-ruse.

Ca urmare a acestei vizite, a fost semnat primul acord de dupa 1989, de colaborare directa intre producatorul national de gaze Romgaz si Gazprom. “Acest lucru prevede identificarea tuturor posibilitatilor de colaborare intre Romgaz si Gazprom, inclusiv infiintarea unei societati mixte cu participare 50% Romgaz si 50% Gazprom, in ceea ce presupune atat depozitarea gazelor in Romania, dar si valorificarea acestora in diverse posibilitati: vanzarea directa, investitii impreuna in cogenerarea de inalta eficienta”, a declarat Videanu acum cateva luni.

De asemenea, reprezentantii Gazprom, Romgaz si Transgaz s-au mai intalnit si la Bucuresti, pe 29 octombrie 2008, cand au discutat despre posibila colaborare dintre gigantul rus si companiile romanesti pentru dezvoltarea capacitatilor de depozitare si de tranzit al gazelor pe teritoriul Romaniei si despre proiectul gazoductului South Stream.

Unimedia.md: Gazprom şi soarta activelor din Republica Moldova. Cine se teme de transparenţă în contractele semnate cu Gazprom?

Gazprom şi soarta activelor din Republica Moldova. Cine se teme de transparenţă în contractele semnate cu Gazprom?

Foto: gazprom.com

Săptămâna trecută, în jurul activelor deţinute de Gazprom în Republica Moldova, s-a iscat un scandal mediatic. Presa din Rusia şi cea afiliată Partidului comuniştilor din Moldova au tirajat o informaţie potrivit căreia noua guvernare ar putea recurge la naţionalizarea cotei deţinute de Gazprom în activele Moldovagaz.
Moldovagaz – o mândrie pentru oricare stat!?

Ca argument a fost folosită o declaraţie a vicepreşedintelui Partidului Liberal şi concomitent primar de Chişinău, Dorin Chirtoacă, în care el opta pentru trecerea SA Moldovagaz în proprietate exclusivă a Moldovei. “Dacă va exista o astfel de posibilitate ca Moldovagaz să devină din nou o întreprindere a Moldovei, eu cred că este o mândrie pentru oricare stat să aibă în posesie o astfel de întreprindere strategică”, a declarat Chirtoacă citat de agenţia OMEGA, specificând că “noi o putem răscumpăra”.

Vicepreşedintele PL a mai menţionat că întreprinderea „nu a fost vândută, ci pur şi simplu dăruită Federaţiei Ruse de către guvernele Moldovei de până la 2001 şi după 2001″.

Ţinând cont de faptul că Gazprom deţine 50% din acţiunile Moldovagaz, cotă evaluată la momentul constituirii, în anul 1999, la circa 145 mil. USD, preluarea acestei cote prin răscumpărare ar fi o chestiune destul de dificilă. Cu atât mai mult cu cât valoarea reală a celor 50% din acţiuni este mult mai mare, de cel puţin 2-3 ori.

La aceasta s-ar adăuga şi chestiunea datoriei uriaşe pe care o are Moldova faţă de Gazprom. Împreună cu regiunea separatistă datoria, cu toate penalităţile, depăşeşte 2,25 mlrd. USD. Chiar dacă din această sumă, doar 330 mil. USD revin Chişinăului, preluarea cotei deţinute de Gazprom ar fi o sarcină practic imposibil de realizat, mai ales în condiţiile actuale de criză. Ba chiar poate deveni un lucru periculos pentru stabilitatea economică şi mai ales pentru securitatea energetică.

Gazprom nu ar trebui să fie îngrijorat pentru activele obţinute şi deţinute legal în Moldova

Până în prezent Gazprom nu a reacţionat oficial la aceste declaraţii. La 16 septembrie a avut loc chiar o întâlnire între Alexei Miller, preşedintele Gazprom, şi Andrei Neguţă, Ambasador al Republicii Moldova în Federaţia Rusă. Potrivit unui comunicat al Gazprom, părţile au discutat problemele de interacţiune şi de colaborare între Gazprom şi Republica Moldova în sectorul gazelor naturale.

Publicaţia Nezavisimaya gazeta din Rusia, afirma că declaraţiile lui Chirtoacă ar fi fost unul din motivele întrevederii şefului Gazprom cu Ambasadorul Moldovei în Rusia şi cu liderul administraţiei transnistrene, Igor Smirnov.
În schimb, premierul desemnat Vladimir Filat a menţionat pentru presă că viitorul Guvern, pe care îl va conduce, nu are în plan reexaminarea contractului cu concernul Gazprom. “Nu trebuie să începem discuţiile cu anularea contractelor sau alte decizii, care vin în contradicţii cu interesele naţionale”, a menţionat Filat.

Noul preşedinte al Comisiei pentru economie, buget şi finanţe din Parlament, Veaceslav Ioniţă, deputat PLDM, a declarat pentru ECOnomist că Gazprom nu ar trebui să fie îngrijorat pentru activele obţinute şi deţinute legal în Moldova. „Toate angajamentele şi obligaţiile legale semnate de Guvern cu Gazprom, vor fi respectate”, ne-a spus Veaceslav Ioniţă. Potrivit preşedintelui Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, dacă şi se va discuta despre activele Moldovagaz, apoi chestiunea de bază este modalitatea de includere în capitalul Moldovagaz a conductelor construite pe bani publici şi ai persoanelor fizice. Or, aceste conducte cu o valoare de peste un miliard de lei, au fost transmise întreprinderii Moldovagaz spre exploatare, nu şi în proprietate.

În acelaşi timp, Ioniţă a ţinut să menţioneze că din cele vre-o şapte contracte semnate de Moldova sau Moldovagaz cu Gazprom, nici-unul nu a fost făcut public şi nu se ştie nimic despre clauzele incluse în ele. „Experienţa din ultimii ani din Moldova şi din spaţiul CSI demonstrează că lipsa de transparenţă în semnarea contractelor de livrare a gazelor cu Gazprom stă la baza apariţiei unor conflicte majore. Am avut acces doar la o copie a unui contract din anul 2001, în care se menţiona între altele că Republica Moldova va favoriza Gazprom la procurarea activelor din Moldova”, a mai precizat Ioniţă.

Contractul de import al gazelor este confidenţial şi pentru ANRE

De altfel, despre clauzele incluse în contractul semnat în decembrie 2006 între Moldovagaz şi Gazprom, privind condiţiile de livrare a gazelor până în anul 2011, nu ştie nimeni nimic. Mai mult. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică susţine că nu ar dispune nici măcar de copia acestui contract. În acelaşi timp, de fiecare dată când calculează şi aprobă tarifele la gaze, ANRE face trimitere la acest misterios contract, copia căruia nici nu este disponibilă. De altfel, anterior, când de exemplu Union Fenosa semna vre-un contract de cumpărare a energiei electrice, ANRE insista ca să i se puie la dispoziţie o copie a acestuia. Ba chiar se insista să fie coordonate cu ANRE unele din clauzele contractului. La fel şi în cazul SA Energocom. Când Energocom urma să semneze vre-un contract cu Ukrinterenergo de import a energiei electrice, acesta era coordonat şi cu ANRE, iar o copie era prezentată Agenţiei.

Intermediarii gazelor

Lipsa de transparenţă în semnarea acestor contracte este sursa multor zvonuri. De exemplu, în campania pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, un alt ziar apropiat de PCRM susţinea că ex-premierul Vasile Tarlev ar fi fost demis pentru că a promovat interesele unor companii gaziere străine. Potrivit ziarului, în timpul crizei gazelor din ianuarie 2006, premierul Vasile Tarlev ar fi insistat ca Moldova să accepte ca intermediar pentru livrările de gaze de la Gazprom compania Rosukrenergo, care se ocupa de aşa ceva în Ucraina. Aceasta în timp ce preşedintele Voronin şi delegaţia moldovenească plecată la Moscova (condusă de ex-premierul Zinaida Greceanâi) susţineau necesitatea semnării unui contract direct cu Gazprom, fără intermediari. De ce nu s-a spus tranşant chiar la acel moment despre faptul că Tarlev ar fi promovat interesele unor intermediari, ziarul nu oferă detalii.

Dacă există sau nu în prezent intermediari, sau dacă s-au plătit şi se plătesc anumite comisioane pentru contractul de livrare a gazelor nu putem şti cu certitudine, în condiţiile în care contractul este declarat confidenţial. Poate că anume teama pentru ca acest contract, negociat la Moscova de ex-premierul Zinaida Greceanâi şi de alţi reprezentanţi ai Partidului Comuniştilor, să nu fie făcut public, stă la baza acestor „îngrijorări” demonstrate de presa procomunistă.

Experţii ruşi cred că proprietăţile Gazprom din Moldova sunt ameninţate absolut real

Mai adăugăm că experţii ruşi susţin pentru Nezavisimaya Gazeta că pericolul care planează asupra proprietăţilor Gazprom din Moldova este absolut real. În opinia lui Dmitri Aleksandrov, de la Financial Bridge, noile autorităţi de la Chişinău pot încerca să probeze că afacerea a fost încheiată cu încălcarea unor reguli şi prevederi legislative în vigoare.

„În plan juridic, sunt cel puţin trei posibile variante: sesizarea Comisiei ONU, a Tribunalului de arbitraj de la Stokholm şi a Centrului internaţional pentru reglementarea litigiilor investiţionale. A doua cale este cea economică – alungarea companiei. Şi a treia variantă – naţionalizarea”, a explicat expertul.
“Mai degrabă, noile autorităţi vor iniţia o ancheta proprie, în cadrul căreia vor stabili că toate acordurile anterior încheiate au fost realizate cu încălcarea legislaţiei”, crede Aleksandrov. După care se vor adresa instanţei judecătoreşti, care va decide în favoare noii puteri. Pe baza verdictului, totul se va rezolva prin metode de forţă”.

Disputele juridice se pot prelungi, iar Gazprom-ului i se poate aminti, printre altele, că Rusia nu a semnat Carta energiei etc. Pe scurt, lucrurile se pot prelungi la nesfârşit, a concluzionat expertul.

Moldovagaz a fost înfiinţată în anul 1999. Acţionarii companiei sunt Gazprom (50%), Guvernul Republicii Moldova (35,3%), administraţia Transnistriei (13,44%) şi persoane fizice (1,23%).

ZIUA: Un miliard de euro pentru caldura

Necesarul total de finantare a programului de iarna 2009-2010, pentru achizitia de combustibili, atat pentru producatorii de energie electrica si termica din coordonarea Ministerului Economiei (ME), cat si pentru cei aflati in coordonarea autorita­tilor locale, este de circa 4,3 miliarde de lei (circa un miliard de euro), potrivit ME. Conform ME, toate centralele au stocurile con­stituite. In perioada 1 octom­brie 2009-30 martie 2010, productia de electri­citate este estimata la circa 30,9 milioane MWh, iar cea de energie termica – la aproximativ 16,1 mili­oane Gcal. Cantitatile de com­bustibili preconizate a se consuma sunt de 17,4 milioane tone lignit, 1,8 milioane tone huila, 2,5 miliarde metri cubi gaze naturale si 360.000 tone pacura. In elaborarea Pro­gramului de iarna s-a tinut cont si de experienta iernii 2008-2009, cand Federatia Rusa a sistat livrarea gazelor catre Euro­pa. A fost, astfel, analizata si ipoteza sistarii totale a importului de gaze rusesti, pe o perioada de 30 zile, in cea mai necon­venabila luna de iarna – ianuarie 2010. S-a estimat ca ar fi necesara o cantitate suplimentara de pacura de circa 110.000 tone.

EVZ: Vindem acţiuni ca să investim în energie

SOLUŢIE. Statul va scoate la privatizare, se va asocia şi va vinde pachetele minoritare de acţiuni la companiile

din energie, pentru a atrage capitalul necesar dezvoltării sectorului, estimat la peste 10 miliarde euro.

Procesele se vor desfăşura prin negocieri cu investitori privaţi, instituţii financiare şi oferte pe piaţa de capital, se arată într-un document

al Ministerului Economiei, citat de Mediafax.

Gardianul: Lificiu a promovat-o pe fiica sefului Nuclearelectrica director în ANRE

Presedintele ANRE, Petru Lificiu, a promovat-o în urma cu câteva zile pe Izabela Budulan, fiica directorului general al societatii Nuclearelectrica, ca director de comunicare al institutiei. Avansarea tinerei apare ca un contraserviciu între cei doi democrat-liberali. Pompiliu Budulan a sustinut-o în luna martie a.c. pe fata lui Lificiu, Ana Georgia Babici, pentru un post de membru in Consiliul de Administratie al EnergoNuclear, compania care urmeaza sa construiasca reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda. Dupa ce informatiile au ajuns in presa, pentru a stopa acuzatiile de “nepotism”, Ana Georgia Babici a renuntat rapid la postul propus, iar tatal sau, Petru Lificiu, anunta ca ea fusese propusa la EnergoNuclear fara sa fie consultata.

Fiica directorului general al Nuclearelectrica, Pompiliu Budulan (PDL), Izabela, a ajuns la finalul saptamânii trecute director în Departamentul de comunicare din cadrul Autoritatii Nationale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). “Ordinul este deja semnat”, ne-au declarat surse avizate. Tânara era angajata de circa doi ani în institutie, iar pâna în urma cu sase luni a lucrat ca economist. În luna martie a.c., presedintele ANRE, Petru Lificiu, a avansat-o sef serviciu în Departamentul comunicare, iar în urma cu câteva zile i-a încredintat postul de director de comunicare în cadrul institutiei.
De pe noua pozitie, Izabela Budulan ar urma sa câstige pâna la zece salarii minime de economie, la care se adauga noi sporuri care aproape îi dubleaza veniturile.
Confirmarea numirii se gaseste chiar pe site-ul institutiei: declaratiile de avere si interese completate si semnate de Budulan, în 24 septembrie, dupa primirea functiei.
Coincidenta sau nu, tot în martie, seful Nucleareletrica, Pompiliu Budulan, a nominalizat-o pe Ana Georgia Babici, fiica sefului ANRE, Petru Lificiu, în Consiliul de Administratie (CA) al EnergoNuclear, compania înfiintata cu scopul de a construi reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda.
Astfel ca promovarea Izabelei Budulan apare ca un favor intre cei doi reprezentanti ai PDL, numiti anul acesta în functii de conducere în cadrul unei agentii guvernamentale, respectiv a unei mari companii de stat.

Agentia, vaca de muls a guvernarilor
Exemplul de mai sus arata ca interesele din ANRE nu s-au modificat dupa schimbarea garzii PNL-UDMR. De altfel, surse din domeniul energetic spun ca, de când a fost numit la conducerea institutiei de reglementare, Lificiu s-a înconjurat de pseudospecialisti cu carnet de partid, de rude si apropiati. Astfel, doar fetele s-au schimbat, în rest, ANRE a ramas tot “vaca de muls” a guvernarilor si adapost pentru clientela politica.
Totodata, episodul se petrece într-o perioada în care premierul Emil Boc si-a asumat reformarea agentiilor de stat, iar presedintele Traian Basescu a declarat ca este necesara selectarea angajatilor acestor structuri dupa competenta.
În urma cu aproape o luna, presedintele ANRE ne-a declarat ca lucreaza la refacerea organigramei. Conform spuselor sale, din grila vor disparea circa 40 de posturi cu studii superioare, pentru ca cei calificati au mai mari sanse sa-si gaseasca un alt post pe timp de criza. “Dupa cum e stabilit, vom prelua ARCE (Agentia Româna pentru Conservarea Energiei, n.r.), structura care are în prezent în functie 65 de angajati. La noi sunt 242 de oameni în functie la acest moment, din care vom reduce 40 de posturi”, ne-a precizat Lificiu la jumatatea lunii august.
În conditiile în care în ultimele sase luni Petru Lificiu a angajat peste 10 persoane, cel mai probabil vor fi pusi pe lista disponibilizarilor clientela politica a fostei guvernari si putinii specialisti adevarati ramasi înca în institutie. Raspunsul va veni curând, întrucât noua organigrama este pregatita, spun sursele noastre.
Dintre cei care si-au gasit un loc caldut în cadrul institutiei conduse de Lificiu, în ultima perioada, se numara un nepot, câtiva tineri galateni din judetul de bastina al presedintelui ANRE, dar si membri democrat-liberali si apropiati ai sefului ANRE, de pe vremea când acesta era ecologist si ministru al mediului.

Lificiu: Fiica mea a fost numita fara stiinta ei si a mea
Va reamintim ca, în primavara, dupa declansarea scandalului de presa legat de “nepotism”, Lificiu a declarat ca nici el, nici fiica sa nu au avut cunostinta de nominalizare si ca aceasta va demisiona atât de la Ministerul de Finante, cât si din boardul EnergoNuclear. „S-a facut fara stiinta mea si a fiicei mele. Ea oricum avea demisia depusa de mai mult timp la Finante, pentru ca vrea sa se ocupe mai mult de familie. Însa a fost rugata sa ramâna pâna se finalizeaza negocierile cu Fondul Monetar International”, explica Lificiu presei, la finalul lunii martie.

Adevarul: Comisia Europeană a aprobat bonusurile pentru cogenerarea de înaltă eficienţă

Comisia Europeană a autorizat schema de ajutor de stat pentru producătorii de energie în cogenerare (electrică şi termică, simultan) de înaltă eficienţă (randament de peste 75%), în valoare totală de peste 17,2 miliarde de lei pentru perioada 2010-2023.

Numărul maxim de beneficiari ai acestei scheme este estimat la 500 de agenţi economici.

Schema de ajutor pentru producătorii de energie de înaltă eficienţă va fi implementată începând de anul viitor.

Cea mai mare parte a tehnologiilor aflate în prezent în cadrul sistemelor de termoficare din România sunt la nivelul anilor 1960-1970, iar randamentul acestora nu depăşeşte 35%. Astfel că, pentru a atrage investiţii în tehnologiile de înaltă eficienţă, autorităţile de profil au elaborat o schemă de bonusuri ce se vor adăuga preţului de vânzare a energiei.

Prin acest sprijin financiar se urmăreşte acoperirea diferenţei dintre costul producerii energiei şi preţul de vânzare al acesteia.

Ajutorul se acordă beneficiarului lunar, sub forma unei sume de bani denumită bonus pentru fiecare MWh de energie produsă în cogenerare de înaltă eficienţă, livrată în sistemul energetic naţional pe piaţa concurenţială şi prin contracte reglementate.

Economii la combustibil

Bonusurile sunt determinate pentru trei tipuri de combustibili utilizaţi pentru producerea de energie electrică şi termică în cogenerare: combustibil solid (cărbune), combustibil gazos asigurat din reţeaua de transport şi combustibil gazos asigurat din reţeaua de distribuţie.

Utilizarea centralelor cu randamente mari, de peste 75%, implică economii de aproximativ 10% la combustibil.

Nicio centrală de înaltă eficienţă în România

În România, însă, nu există în prezent nicio centrală care să poată fi inclusă în categoria “de înaltă eficienţă”.

Potrivit oficialilor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), mai mulţi investitori din domeniu vor să demareze afaceri în cogenerarea de înaltă eficienţă, însă au aşteptat elaborarea unui cadru legal pentru stimularea acestor proiecte.

ANRE va stabili în următoarea perioadă care va fi valoarea bonusurilor. Acestea vor fi din ce în ce mai mici pe parcursul perioadei de acordare a acestui ajutor. Capacitatea totală pentru care se pot da astfel de bonusuri este de 4.000 de MW.

Suma necesară va fi plătită de consumatorii de electricitate şi de furnizorii care exportă energia. Şi în prezent consumatorii susţin cogenerarea, printr-o contribuţie indirectă inclusă în serviciul de sistem, care nu este însă evidenţiată separat în factură.

Reprezentanţii ANRE au explicat că valoarea acestei contribuţii plătite de consumatori nu se va majora odată cu aplicarea noii scheme, întrucât, dacă în prezent este susţinută întreaga producţie de energie în cogenerare, noile bonusuri vor fi acordate doar producţiei cu randament mare.

RIA Novosti: Gazprom to bid for Iraqi fields in consortium with Turkish company

MOSCOW, September 28 (RIA Novosti) – Russia’s energy giant Gazprom will bid for Iraqi oil and gas fields in a consortium with Turkey’s state-run oil company, a Russian business daily said on Monday, citing the Turkish Energy Minister.

Iraq will sell 14 blocks with total reserves of 41 billion barrels of oil and some 740 billion cubic meters of natural gas as 10 lots in December. Turkish Petroleum Corporation (TPAO) will compete for six lots, and will form a consortium with Gazprom to bid for the other four lots, Vedomosti quoted Taner Yildiz as saying.

Up to 45 companies will be invited to bid, including Russia’s state-run crude producer Rosneft, the country’s largest independent oil producer LUKoil and Gazprom’s oil arm, Gazprom Neft.

According to the paper, Iraq is planning to earn $1.2 billion from onetime payments ($100 mln-$150 mln as bonus for each lot) and will retain a 25% stake in each project.

Meetings with bidders will be held on October 18-19, with bidding terms to be announced in early November, Vedomosti said.

The paper has not yet received any comment from either Gazprom or Gazprom Neft.

In June, the Turkish company unsuccessfully bid for 10 Iraqi fields with reserves exceeding 47 billion barrels of oil equivalent.

energia.gr: China Gov: More Renewable Energy Subsides Not Needed

A top Chinese energy policy official said Friday that there is no need for additional renewable energy subsidies, and rejected calls for a minimum wind power price.

“Calls to set renewable energy prices at a high level through a fixed government price are mainly coming from investors,” Zhang Guobao, vice minister of the National Development and Reform Commission, said at a press briefing. “But the result, if prices are fixed too high, would be to impact the widespread use of renewable energy.”

Zhang also dismissed a Ministry of Finance study this week calling for the imposition of carbon taxes, saying it is just a proposal from an independent research organization.

Renewable energy prices, and in particular wind power prices, should be set through a competitive market, said Zhang, who is also the chief of the National Energy Administration.

Current prices for wind power, at around 0.5 to 0.6 yuan per kilowatt hour, are “reasonable,” and are higher than coal power prices, Zhang said. Preferential policies for wind projects also exist in the form of lower tax rates, he said.

Currently, local wind power turbine makers qualify for a subsidy on the first 50 units capable of generating 1.5 megawatts or more, worth CNY600 per kilowatt.

Last week, the NDRC said in a statement that on-grid tariffs of CNY0.51, CNY0.54, CNY0.58 and CNY0.61 a kilowatt-hour will be set as benchmarks for wind projects across the nation. The rates are in line with tariffs that the NDRC have approved in the past.

In the solar sector, the Ministry of Finance offers subsidies for half the total construction costs of an on-grid solar plant, and up to 70% for off-grid installations.

China is also considering a system of guaranteed minimum tariffs for solar power to be supplied to power grids. Currently, solar power tariffs are set on a case-by-case basis, leading to uncertainty on the part of investors.

Zhang also dismissed a study published this week by a research institute under the Ministry of Finance, which said China would likely level a carbon tax in 2012 or 2013.

“China has many independent research organizations and independent researchers, who regularly give their own views on the economy,” he said.

Asked about a recent statement from China’s State Council, or cabinet, which warned of overcapacity in the wind power equipment sector, Zhang stressed that Beijing’s concern is over equipment specifically, and not the overall wind power sector.

“No one has said that China has too much wind power and needs less,” he said.

Rather, the government’s concern is that the Chinese wind power equipment sector is too fragmented between many small companies, putting it at a disadvantage to major international companies such as Vestas Wind Systems and General Electric Co., Zhang said.

Eurasia Daily Monitor: Russia’s New Ukrainian Disinformation Campaign

Disinformation, or the planting of false information to deceive or smear an enemy, is now being regularly used by both government and non-governmental players in Russia and Ukraine in the fierce battles for control of power and assets in these countries. During the January 2009 “gas war” between Ukraine and Russia, the Russian leadership accused Ukraine of preventing Russian gas from reaching customers in the E.U. The charges were shown to be blatantly false, but were repeated by Russian spokesmen in order to discredit Ukraine as a gas transit country, while building up support within Europe for the North Stream and South Stream pipeline projects. In what might have been a possible retaliation for this, Ukraine launched its own stealth campaign, claiming that the Russian consulate in the Crimea was handing out Russian passports to Russians living in the peninsula. Ukraine was never able to prove these charges, but the idea took hold and many Ukrainians seemed convinced that these “passports” were meant to stir up the Crimean population and were a prelude to the forcible separation of Crimea from Ukraine by Russian armed might.

In September a new and apparently more elaborate disinformation campaign began. This time it was between competing Ukrainian political parties, one of which seemed to be aided by the Russian media. The campaign is centered on the poisoning of Viktor Yushchenko in 2004 during the hotly contested presidential election in Ukraine, which Yushchenko eventually won. Members of the pro-Russian Party of the Regions, led by Viktor Yanukovych, have long claimed that the poisoning of Yushchenko was concocted and that the United States played a key role in this “hoax,” meant to win sympathy votes for the pro-Western Yushchenko and discredit Russian politicians who openly supported Yanukovych in 2004.

This conspiracy-disinformation attempt did not gain a significant following at first, and was apparently shelved, but with new presidential elections scheduled to take place in Ukraine in January 2010, the old charges surrounding the poisoning were resurrected, and new lurid details were added and set in motion. On September 18 the Ukrainian newspaper Segodnya published a sensational report stating that Larysa Cherednichenko, the former head of the department for supervision over investigations into criminal cases of the Ukrainian prosecutor general’s office, claimed that high-ranking officials from the presidential secretariat and family members of Yushchenko had falsified evidence in his poisoning case (www.kyivpost.com, September 19).

“As [Davyd] Zhvaniya [member of the Our Ukraine People’s Self-Defense faction of the Ukrainian parliament, who has more than once denied Yushchenko’s poisoning] said, the victim had blood samples taken from him in September-October 2004 with help from an Austrian doctor. However, the samples were not studied in Ukraine or another European country. They were secretly taken to the U.S., where they were enriched with dioxin and were later taken to the U.K. with help from the U.S. special services.”

The scenario provided by Zhvaniya was elaborated upon in the Russian newspaper Kommersant Daily on September 24. Kommersant quoted a report in its possession that Cherednichenko ordered a forensic test of a conversation recorded between two persons speaking primarily in English interspersed with occasional Ukrainian.

The conversation was about an unnamed American intelligence service whose agents were due to take Yushchenko’s blood sample to Austria. Furthermore, the investigation claimed that one of the voices on the recording belonged to Kateryna Yushchenko, the wife of Viktor Yushchenko and the other voice to Roman Zvarych, a former Ukrainian justice minister and close supporter of Yushchenko (Kommersant, September 24).

What the paper failed to mention was how and where this alleged recording was made and by whom?

Both Kateryna and Zvarych were born in the United States and belonged to the same Ukrainian nationalist organization until moving to Ukraine in the 1990’s where they eventually obtained Ukrainian citizenship. After Yushchenko’s election as president, Kateryna was often accused in the Russian media of being a U.S. CIA agent.

According to a report on the BBC on January 28, 2005, “In 2001, the Russian television presenter Mikhail Leontiev, known for his controversial pro-Kremlin sympathies, accused Kateryna Yushchenko of being a “CIA agent” sent to Ukraine to bring her husband to power. Kateryna Yushchenko subsequently won a libel case in a Ukrainian court against Leontiev and his “Odnako” [However] program.”

Austrian doctors responsible for examining Yushchenko several months after the poison was reportedly administered said the Ukrainian politician had ingested a concentrated dose of dioxin. The powerful toxin caused bloating and pockmarks on Yushchenko’s face, giving his skin a greenish hue and adding a macabre note to a tumultuous political season culminating in the mass Orange Revolution protests in December 2004.

For unexplained reasons, the current disinformation campaign fails to name who poisoned Yushchenko and why.

Tags: , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter