revista presei 25 ianuarie

2010/01/25

Gandul: Mai puţine gaze pentru industrie

Marii consumatori industriali, în special cei din siderurgie şi chimie, au fost atenţionaţi de Guvern să micşoreze consumul de gaze.

Guvernul le-a cerut marilor consumatori industriali, cu precădere din siderurgie şi industria chimică, să reducă în această perioadă consumul de gaze naturale, iar termocentralele să utilizeze mai mult păcura, pentru a evita astfel creşterea importului de gaze la preţuri ridicate.

“Li s-a cerut marilor consumatori industriali, în principal din sectorul chimic şi cel siderurgic, să reducă în această perioadă de temperaturi scăzute consumul de gaze, iar termocentralele care asigură furnizarea către populaţie de apă caldă şi căldură să treacă de pe gaz pe păcură, dacă au posibilitatea. În caz contrar, ar trebui să se apeleze la creşterea importurilor de gaze, dar la preţuri ridicate, ceea ce ar pune presiune asupra preţurilor la populaţie, în condiţiile în care consumatorii industriali se orientează spre gazele din producţia internă”, au declarat surse oficiale, citate de Mediafax.

În prezent, necesarul de consum de gaze se ridică la 83 milioane de metri cubi pe zi, în vreme ce din contractele de import şi producţia internă pot fi asigurate doar puţin peste 60 milioane mc. O discuţie pe tema reducerii consumului de gaze naturale a avut deja loc între oficialii Ministerului Economiei şi premierul Emil Boc, au mai arătat sursele.

ziare.com: Gerul scumpeste nota de plata pentru gaz, cu 5 milioane de euro pe zi

Din cauza temperaturilor extrem de scazute din ultimele zile, gazul consumat costa cu circa 5 milioane de euro pe zi mai mult decat in conditii normale.

Oficialii spun ca “nota de plata a gerului” nu a fost deocamdata calculata, consumul de gaze ajungand la 83 de milioane de metri cubi pe zi, informeaza Ziarul Financiar.

Asta in conditiile in care se pot asigura din productia interna si din import circa 63 de milioane de metri cubi pe zi.

Tot din cauza gerului, industria chimica are gaze doar ca sa-si tina instalatiile calde, iar producatorii de energie au trecut pe pacura, combustibil cu 50% mai scump decat gazul.

Adevarul: Termocentralele trec de pe gaz pe păcură, pentru a nu fi majorate importurile şi facturile pentru populaţie

O parte din termocentralele aparţinând Electrocentrale Bucureşti, Brăila şi Galaţi au trecut pe consumul de păcură în locul gazelor, pentru a se asigura alimentarea cu gaze a populaţiei, unde consumul a crescut foarte mult în urma temperaturilor scăzute din aceste zile, a declarat, astăzi, pentru „Adevărul“, secretarul de stat pe probleme energetice din cadrul Ministerului Economiei, Tudor Şerban.

Termocentralele şi combinatele chimice sunt cei mai mari consumatori de gaze din ţară.

Totodată, combinatele chimice primesc cantităţi minime de gaze pentru producţie.

„Am luat această măsură pentru a nu fi obligaţi să creştem importurile de gaze, ceea ce ar fi determinat creşterea preţurilor pentru populaţie“, a subliniat Şerban.

Potrivit acestuia, în prezent consumul de gaze se ridică la 63 de milioane de metri cubi, din care 36 de milioane de metri cubi provin din producţie internă şi 25 de milioane din depozite. Din import sunt aduse opt milioane de metri cubi de gaze pe zi.

Situaţia s-ar putea prelungi până miercuri, în condiţiile în care meteorologii se aşteaptă ca şi următoarele trei zile să fie extrem de geroase.

Oficialul ministerial a mai spus că nu este cazul să fie declarată situaţie de urgenţă.

Romania Obiectiva: Herfindahl-Hirschmann Index

Indexul Herfindahl-Hirschmann – HHI măsoară concentrarea unei pieţe, cât de aproape de monopol este.

Formula de calcul este simplă. Se iau procentele din producţie pentru fiecare producător, se ridică la pătrat, se face suma. Cu cât e mai mare cu atât există mai mult tendinţa spre monopol. Sub 1000 piaţa e neconcentrată, între 1000 şi 1800 concentrare moderată, peste 1800 piaţa e puternic concentrată. În Raportul ANRE pentru producţia de energie din luna decembrie 2008 HHI pe 2008 era 1528, deci rezonabil. Asta era structura producătorilor de energie electrică, sursa ANRE, de acolo e şi poza (click pentru mărire). Nu există rapoarte decât până în luna septembrie 2009.

Să ne uităm la HHI după ce se realizează cei doi mamuţi energetici.

Electra – Turceni, Rovinari şi Craiova cu sucursalele sale, Nuclearelectrica, sucursalele Hidroelectrica din Râmnicu Vâlcea, Sibiu şi Târgu Jiu, filiala Hidroserv din cadrul Hidroelectrica şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia.

Energetica – Electrocentrale Deva şi Electrocentrale Bucureşti din cadrul Termoelectrica şi va avea în structură sucursala Paroşeni şi Termoserv Paroşeni din Termoelectrica, filialele Hidroelectrica din Bistriţa, Buzău, Cluj, Curtea de Argeş, Haţeg, Porţile de Fier, Oradea, Sebeş şi Slatina, precum şi părţi din Compania Naţională a Huilei, care se divizează. De aici.

Cei doi mamuţi o să aibă o cotă de piaţă de cam 48, respectiv 44 de procente. Asta înseamnă un HHI de peste 4300. Consiliul Concurenţei a expus motivele pentru care o asemenea acţiune are consecinţe negative, de la pagina 28.

Ce am negociat noi la intrarea în UE se găseşte pe site-ul Ministerului Economiei la domeniul energetic. Citez:

Pentru a respecta principiile de baza mentionate mai sus si armonizarea cu aquis-ul comunitar, structura energetica si modelul de piata energetica prezentate in aceasta Foaie de Parcurs sunt orientate catre o piata total competitiva.” / pagina 13

Ministerul se lăuda cu descentralizarea pe verticală pe care o anulează prin introducerea CNH şi SNLO în componenţa companiilor. După 10 ani ne întoarcem de unde am plecat.

Puncte de vedere asupra subiectului aveţi aici, aici şi aici. Foarte interesantă este discuţia organizată de Hotnews aici din care reamintesc.

Ce interese se ascund in spatele acestei propuneri? In opinia mea sunt interese pe termen scurt ale Guvernului si pe termen lung ale grupurilor de interese. Guvernul incorsatat de cerintele europene privind ajutoarele de stat a gasit solutia miraculoasa: sa ia de la Hidroelectrica, Nuclearelectrica si Romgaz si sa dea la minele de carbune si la termocentralele ineficiente. Astea sunt atat ajutoare de stat, cat si subventii deghizate. Este o solutie simplista si periculoasa. Simplista pentru ca a mai fost incercata in trecut si periculoasa pentru ca si atunci a dus la rezultate periculoase. Stiu cum a functionat RENEL, cum au functionat astfel de solutii in sectorul petrolier. Pe termen lung, se doreste destructurarea Hidroelectricii pentru a fi oferita investitorilor privati. In formula actuala, Hidroelectrica este protejata la privatizare pentru ca niciun stat din lume nu si-a vandut hidrocentrale mari construite din bani publici. Nici macar SUA care sunt campioanele initiativei private nu s-au gandit sa vanda cele 2 hidroelectrici in timpul new-deal de dupa criza interbelica.

Mai rămâne Comisia Europeană care trebuie să aprobe ştergerea datoriilor istorice.

Pe lângă salvarea locurilor de muncă din minerit, acoperirea pierderilor de la termocentrale am auzit un singur argument aparent logic în favoarea acestei aberaţii, principiul subaditivităţii, ideea că există riscuri mai mici la o companie la care pui de-a valma de toate. Pe o piaţă liberă diferitele tipuri de energie se compensează, hidro şi eolian deşi au preţuri mici nu sunt tot timpul disponibile şi atunci se intervine în sistem, la un preţ mult mai mare, cu termo. Acest pseudo argument denotă o frică de piaţă şi nu este decât un mod de gândire comunist. Soluţia e privatizarea, dacă mai vrea cineva, sau închiderea tuturor companiilor neviabile.

ziare.com: Proiectul celor doua companii energetice intra luni in dezbaterea Guvernului

Dupa ce a fost aprobat joi in CSAT, proiectul de act normativ privind constituirea celor doua companii nationale in sectorul energetic va intra luni in dezbaterea Guvernului.

“Documentul care infiinteaza cele doua companii, discutat si in sedinta CSAT, este finalizat si poate fi aprobat luni de Guvern”, au declarat surse oficiale pentru Mediafax.

Autoritatile vor sa reorganizeze sistemul energetic prin comasarea in doua entitati a celor mai importante companii de productie a electricitatii si de extractie a carbunelui, controlate de Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri.

Prima companie nationala, denumita Electra, va avea in structura complexurile energetice Turceni, Rovinari si Craiova cu sucursalele sale, Nuclearelectrica, sucursalele Hidroelectrica din Ramnicu Valcea, Sibiu si Targu Jiu, filiala Hidroserv din cadrul Hidroelectrica si Societatea Nationala a Lignitului Oltenia.

A doua companie nationala, denumita Energetica, va fi infiintata prin fuziunea filialelor Electrocentrale Deva si Electrocentrale Bucuresti din cadrul Termoelectrica si va avea in structura sucursala Paroseni si Termoserv Paroseni din Termoelectrica, filialele Hidroelectrica din Bistrita, Buzau, Cluj, Curtea de Arges, Hateg, Portile de Fier, Oradea, Sebes si Slatina, precum si parti din Compania Nationala a Huilei, care se divizeaza.

In urma proceselor de divizare si fuziune, Hidroelectrica isi inceteaza existenta.

EVZ: Directorul CE Rovinari renunţă la funcţie

Gheorghe Daviţoiu a solicitat revocarea din funcţia de director al Complexului Energetic Rovinari, nemaidorind să îşi continue activitatea în cadrul unităţii.

Directorul general şi-a exprimat dorinţa de a renunţa la postul de director în cadrul şedinţei Consiliului de Administraţie a CE Rovinari de săptămâna aceasta, fără a-şi motivat gestul.

Gheorghe Daviţoiu a invocat doar motive de ordin personal şi a cerut să fie revocat din funcţie începând cu data de 25 ianuarie.

„Eu nu am apucat să stau de vorbă cu el şi nu îmi dau seama de ce a vrut să plece de la conducerea Complexului de la Rovinari. Probabil că în cursul zilei de luni va fi o discuţie la Ministerul Economiei pentru a vedea cine îl va înlocui. De obicei, interimatul este asigurat de directorul energetic sau directorul financiar, dar o să vedem”, a declarat Cosmin Popescu, preşedintele PDL Gorj, partid care l-a susţinut pe Gheorghe Daviţoiu pentru a ocupa funcţia de director general la Complexul Energetic Rovinari.

Adevarul: Rusia şi-a diminuat producţia de gaze şi a majorat-o pe cea de ţiţei în 2009

Producţia de petrol a Rusiei a crescut cu 1,2% în 2009, faţă de anul anterior, la 3,63 de miliarde de barili, în timp ce cantitatea de gaze extrasă a fost în declin cu 12,1%, la 584 de miliarde de metri cubi, arată datele serviciului rus de statistică.

Cantitatea de ţiţei rafinat a fost de 1,73 miliarde de barili, în scădere cu 0,4%.

Ministerul rus al Energiei a arăat că exporturile de petrol au crescut cu 3,3% în 2009 faţă de anul 2008, la 1,81 miliarde de barili.

În acelaşi timp, exporturile de gaze naturale au fost în scădere cu 10,3%, ajungând la 167 de miliarde de metri cubi.

energia.gr: Nord Stream Cuts Costs 38% For 2nd Leg Of Gas Pipe

The Nord Stream consortium said Friday it has reduced the cost of steel pipes for the second phase of the pipeline from Russia to Germany by 38%, compared with the value of the tender for the first phase in 2007.

The difference in cost demonstrates how the global recession and sharp drop in some commodity prices has improved the economics of large energy infrastructure projects.

Nord Stream awarded the second-phase contract Friday for more than a million metric tons of steel pipe that will run 1,220 kilometers under the Baltic to manufacturers Europipe, OMK and Sumitomo Corp. (8053.TO).

The value of that contract was just EUR1 billion in total, compared with the first phase contract, for a pipeline of the same length and capacity, that cost EUR1.6 billion, said a Nord Stream spokeswoman.

The total budget for both phases of the pipeline remains at EUR7.4 billion, said the spokeswoman. “In a project of this magnitude, it will always be the case that some items can be procured for less than initially calculated, but there may also be instances where prices increase,” she said.

Europipe, which is 50% owned by Salzgitter AG (SZG.XE), will supply 65% of the pipe, Russian pipe company OMK will provide 25% and Japan’s Sumitomo 10%, the pipeline consortium said in a statement.

The second leg of the pipeline will run parallel to the first leg under the Baltic from Vyborg in Russia to Lubmin in Germany. The first leg was tendered in 2007 and is scheduled to begin operations in 2011.

Each of the two pipelines will transport up to 27.5 billion cubic meters a year of gas into Germany, enough to supply more than 26 million households when both are complete.

The project is a central plank of Russia’s strategy to reduce political risk to its gas supplies by bypassing transit countries in Eastern Europe. Russian gas supplies to Europe have in the past been disrupted by disputes with transit countries Belarus and Ukraine.

Nord Stream is 51% owned by Russian gas monopoly OAO Gazprom (GAZP.RS) in partnership with BASF SE (BAS.XE) subsidiary Wintershall, German utility E.ON AG (EOAN.XE) and Dutch gas network operator Nederlandse Gasunie NV.

Tags: , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter