revista presei 24 decembrie

2009/12/23

Adevarul: Proiectul gazoductului Nabucco, supus spre ratificarea Parlamentului

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, marţi, decretul privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului între Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Ungară, România şi Republica Turcia privind Proiectul Nabucco, a informat Administraţia Prezidenţială.

Guvernul a aprobat, pe 9 decembrie, proiectul de lege pentru ratificarea acordului internaţional privind gazoductul Nabucco şi a cerut Parlamentului ratificarea sa în procedură de urgenţă.

Acordul interguvernamental pentru construirea gazoductului Nabucco a fost semnat pe 13 iulie la Ankara de reprezentanţii celor cinci state participante – Austria, Bulgaria, Ungaria, România şi Turcia.

Documentul are în vedere stabilirea unei baze juridice şi a principiilor care vor duce la concretizarea acestui proiect energetic. Prin semnarea acordului, statele partenere s-au angajat să asigure un mediu propice potenţialilor investitori şi furnizori, precum şi garanţia implementării sale. În conformitate cu acest acord, un corp denumit Comitetul Nabucco a fost stabilit în vederea promovării şi supervizării proiectului.

Gazoductul Nabucco va tranzita România pe o porţiune de 460 de kilometri, din totalul celor aproximativ 3.300, iar ţara noastră, prin Transgaz, va asigura cota de finanţare de aproximativ 417 milioane de euro, parte a companiei la proiect.

Semnarea acordului interguvernamental cu privire la Nabucco este considerat un succes al României, întrucât ţara noastră a insistat să fie menţinut pe lista de proiecte energetice prioritare ale Uniunii Europene. La Consiliul European din martie, s-a decis susţinerea financiară a proiectului cu 200 de milioane de euro.

Prin Nabucco urmează să se transporte spre UE până la 31 miliarde de metri cubi de gaze pe an provenind din Asia Centrală, trecând prin Turcia şi sud-estul Europei, evitând teritoriul rus. Însă unele din ţările participante la Nabucco şi-au dat acordul şi pentru implicarea în construcţia gazoductului rusesc South Stream, şi anume Bulgaria, Austria, Ungaria şi, de curând, Turcia.

Hotnews: Adriean Videanu: Guvernul ar putea aproba joi Hotararea privind infiintarea companiilor energetice

Actul normativ privind infiintarea celor doua companii energetice, Electra si Energetica, va fi aprobat in prima sedinta a viitorului Guvern, a spus ministrul desemnat al Economiei, Adriean Videanu, in timpul audierilor de la Parlament. “Sper ca maine Guvernul obtine votul de investitura, si atunci joi, in prima sedinta de Guvern, sa si aprobam Hotararea de Guvern de infiintare a celor doua companii”, a declarat Videanu.Potrivit acestuia, termenul pentru infiintarea celor doua companii este 30 iunie 2010. “Am facut demersurile premergatorare in adunarile generale ale actionarilor, s-a aprobat procesul de infiintare a acestora, astfel incat 2010 sa inceapa sub aspectul integrarii celor doua companii. Procesul final eu cred ca va fi 30 iunie 2010”, a precizat Videanu. Acesta a mai spus ca in vederea derularii acestui proiect vor avea lor dezbateri cu toate partidele politice.

“Sa avem o dezbatere foarte serioasa cu toate partidele, e un proiect important pentru Romania, nu trebuie sa fie apanajul niciunei formatiuni politice”, a mai spus Videanu.

Guvernul a demarat, recent, procedurile de reorganizare care inseamna comasarea tuturor producatorilor de stat in doua companii gigant, Electra si Energetica. Insa, Consiliul Concurentei nu se arata foarte ingaduitor fata de aceasta intentie a Guvernului. Conform prevederilor legale, operatiunile de concentrare economica sunt supuse controlului si trebuie notificate Consiliului Concurentei pentru analiza compatibilitatii lor cu un mediu concurential normal.

Ministerul Economiei a dat, la sfarsitul lunii octombrie, startul procesului de reorganizare, convocand  AGA la toate societatile implicate. Astfel, Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO) a aprobat in AGA fuziunea cu cei mai mari producatori de electricitate din tara, Hidroelectrica, Nuclearelectrica si Complexurile Energetice din Oltenia (Turceni, Rovinari si Craiova), in vederea formarii “Electra”. De asemenea, CNH Petrosani, Hidroelectrica, Electrocentrale Bucuresti, CTE Deva si CET Paroseni au aprobat sa fuzioneze in vederea infiintarii “Energetica”. Totodata, Hidroelectrica a aprobat divizarea companiei in doua componente.

ziare.com: Romanii au platit cel mai mic pret la gaze

Romanii au platit cel mai mic pret la gaze din UE in prima jumatate a anului 2009, dar un pret putin mai mare la energia electrica decat in Bulgaria, Estonia si Lituania in aceeasi perioada.

Costurile comparative suportate atat de catre consumatorii individuali (gospodarii), cat si de catre cei industriali au fost publicate de catre oficiul european de statistica, Eurostat, in urma cu cateva zile.

I. Pretul gazelor naturale este cel mai mic din UE atat la nivelul consumatorilor individuali, cat si la nivelul consumatorilor industriali.

Danemarca se plaseaza la cealalta extrema a clasamentului. Astfel, gospodariile romanesti platesc in medie 8,11 euro pe GJ la gaze, adica jumatate din pretul mediu in UE-27. Consumatorii industriali obtin un pret preferential mediu de 6,48 euro pe GJ, adica 65% din media europeana.

Avantajul romanilor vine din nivelul cel mai redus al pretului de baza, dar si din cea mai drastica diminuare a acestuia in UE, de -12%, in prima jumatate a anului 2009 fata de aceeasi perioada din anul 2008, la nivelul consumatorilor individuali. La cealalta extrema sta Letonia, unde preturile la gaze au crescut cu 67% in aceeasi perioada. Consumatorii industriali suedezi s-au bucurat de cea mai ampla reducere a preturilor la gaze ( cu -24%), urmati de cei romani (cu -17%).

Din perspectiva ponderii impunerii fiscale:

– de 35% din pretul gazului consumat de catre persoanele fizice, Romania este al patrulea stat in UE;

– ponderea de 21% din pretul gazului consumat de catre producatorii
industriali, Romania este al doilea stat in UE.

II. Pretul platit la energie electrica de consumatorii individuali romani
este in medie de 9,76 euro pe 100 kWh, adica 59% din pretul mediu in UE-27. Consumatorii industriali obtin un pret preferential mediu de 8,11 euro pe 100 kWh, adica 77% din media europeana.

Avantajul romanilor vine tot din nivelul redus al pretului de baza, dar usor mai mare decat in Bulgaria, Estonia si Lituania, dar si dintr-o diminuare semnificativa a acestuia, de -8%, in prima jumatate a anului 2009 fata de aceeasi perioada din anul 2008 la nivelul consumatorilor individuali. La cealalta extrema sta tot Letonia, unde preturile la energie electrica au crescut cu 25% in aceeasi perioada. Consumatorii industriali ciprioti s-au bucurat de cea mai ampla reducere a preturilor la energie electrica (cu -17%), urmati de cei romani (cu -8,5%).

Din perspectiva ponderii impunerii fiscale:

– de 16,6% din pretul energiei electrice consumate de catre persoanele
fizice, Romania este al 11-lea stat in UE, iar

– ponderea de 0% din pretul energiei electrice consumate de catre
producatorii industriali, Romania este una dintre cele 5 state europene care
percep taxe zero la acest capitol.

Remarc insa ca spre deosebire de Romania, bulgarii au ales sa apese puternic pedala convergentei preturilor cu cele europene:

– la gazele naturale preturile producatorilor industriali au crescut
cu 53%, iar la consumatorii individuali cu 33%;
– la energie electrica preturile au crescut producatorilor industriali
cu 15,5%, iar la consumatorii individuali cu 16%.

standard.ro: Cum va fi consumul de carburanţi, gaze şi energie în 2010

Consumul de carburanţi, gaze şi electricitate este aşteptat să crească uşor anul viitor faţă de 2009, pe măsură ce economia va începe să-şi revină, potrivit estimărilor făcute de mai multe companii care activează pe aceste pieţe. În acelaşi timp, există şi voci care cred că ne aşteaptă un an mai greu decât 2009 şi că d-abia după 1 ianuarie vom atinge vârful crizei.
“Recesiunea va continua şi chiar se va adânci… Sunt sectoare ale economiei în care până la urmă se va sparge buba şi se vor declara tot mai multe falimente şi vor avea loc restructurări masive”, a comentat Doru Voicu, directorul de dezvoltare al CEZ România, filiala locală a gigantului energetic ceh cu acelaşi nume. Printre sectoarele cel mai afectate de criză se numără comerţul, construcţiile, imobiliarele, dar şi transporturile sau industria îngrăşămintelor chimice.

Consumul de energie şi de gaze este considerat un adevărat barometru al economiei.

De la începutul crizei şi până în prezent, consumul de electricitate al companiilor a scăzut, dar în schimb a crescut consumul populaţiei. Specialiştii au explicat că, în criză, a crescut consumul de electricitate al populaţiei, pentru că oamenii au stat mai mult acasă, pe fondul întreruperilor de activitate sau concedierilor. Per ansamblu, din ianuarie şi până la începutul lunii decembrie, consumul naţional de energie s-a redus cu aproximtiv 9,2%.

Estimarea Transelectrica pentru consumul naţional de energie electrică din 2010 este că acesta va scădea cu 6-7% faţă de cel din 2008, an luat ca referinţă.

Petrom: Cererea de energie va creşte

Mariana Gheorghe, directorul general executiv al Petrom, cea mai mare companie din România în funcţie de cifra de afaceri, a declarat că “pe plan intern, cererea de energie este de aşteptat să crească în 2010, raportată la anul curent”. “Relansarea economică a dus deja la o creştere a volumului activităţilor de comerţ, care, implicit, va genera şi o creştere a consumului de energie”, a punctat Mariana Gheorghe. La rândul său, Constantin Tampiza, directorul general al LukOil România, filiala locală a companiei cu acelaşi nume din Rusia şi numărul trei din piaţa locală de distribuţie carburanţi, estimează că din a doua jumătate a lui 2010 economia României va avansa din nou şi la fel se va întâmpla şi cu cererea de benzină şi motorină. “Din a doua jumătate a lui 2010 va începe creşterea economică a României. Criza a fost foarte adâncă, iar căderea economiei a fost dură şi aceasta este încă fragilă”, a spus Tampiza. “Piaţa carburanţilor urmăreşte întotdeauna mersul economiei, iar consumul va creşte bine şi stabil atunci când economia va începe să urce din nou. Eu văd un uşor plus în 2010 faţă de acest an”, a subliniat şeful LukOil România, companie care administrează o reţea locală de circa 310 staţii. Oficialii Rompetrol, numărul doi în piaţa locală, estimează că anul viitor compania pe care o reprezintă va avea o creştere de 3% a vânzărilor de carburanţi. Ar mai trebui spus că la începutul anului este aşteptată o scumpire de 5-7% a carburanţilor, pe fondul majorării accizelor şi în contextul unui baril de 80 de dolari.

În ceea ce priveşte consumul de gaze naturale, acesta este aşteptat să urce, după ce a scăzut în 2009 în medie cu 15-20%. “Cred că vom avea o creştere foarte mică a consumului naţional de gaze. Din punctul de vedere al Romgaz, întrevăd că indicatorii financiari vor fi cel mai probabil la acelaşi nivel cu cei din acest an”, a spus Lucian Stancu, directorul general adjunct Romgaz, companie de stat producătoare de gaze naturale. Cei mai mari consumatori de gaze naturale sunt producătorii de îngrăşăminte chimice şi termocentralele producătoare de energie electrică şi termică. El spune că presiunile sindicatelor vor conduce cel mai probabil la majorări de salarii în ritm cu inflaţia.

Compania de stat asigură, alături de Petrom, peste două treimi din consumul naţional de gaze naturale din exploatarea zăcămintelor interne, iar restul este importat din Rusia, prin intermediari impuşi de gigantul Gazprom. În acest an, pe fondul reducerii puternice a consumului de gaze în special din partea industriei, importurile de gaze ruseşti au scăzut în consecinţă. În România, preţul de producţie al gazelor din intern este la circa jumătate din cel internaţional. Ţara noastră pregăteşte însă un calendar de liberalizare, potrivit ultimelor declaraţii ale autorităţilor, iar aplicarea lui ar pune şi mai mare presiune pe costurile companiilor.

standard.ro:Ce planuri au kazahii cu Rompetrol în 2010 în materie de restructurare, tăiere de costuri, extindere

Grupul Rompetrol, controlat de compania de stat de petrol şi gaze din Kazahstan – KazMunaiGas (KMG), va investi anul viitor 240 de milioane de dolari, mergând spre o “dezvoltare pragmatică”, în sensul în care toate activităţile care merg bine vor fi păstrate, iar cele care nu merg bine vor fi oprite, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, Dmitry Grigoryev, directorul financiar al grupului.

“Rompetrol creştea înainte foarte repede, dar acum încercăm să implementăm un mod mai pragmatic de dezvoltare. Tot ce merge şi aduce bani va fi dezvoltat şi ce nu merge va fi oprit”, a explicat Grigoryev. Oficialul a adăugat că planul KMG este ca Rompetrol să devină profitabil şi să devină o companie mult mai sănătoasă financiar. KMG intenţionează, de asemenea, pentru 2010 îmbunătăţirea situaţiei financiare şi prin tăierea tuturor cheltuielilor secundare considerate inutile. Managementul kazah al Grupului Rompetrol nu intenţionează să facă reduceri majore de personal în anul ce vine, planul fiind de a păstra constant numărul de angajaţi. De altfel, Rompetrol, care a trecut în ultimii ani printr-un proces de restructurare a activităţilor şi implicit personalului, are acum 9.674 de salariaţi, faţă de 9.262 cât avea la sfârşitul lui 2007, potrivit informaţiilor furnizate Business Standard.

În acest an, Grupul Rompetrol a făcut reduceri de cheltuieli în valoare de circa 100 de milioane de dolari, potrivit directorului financiar. Pentru anul în curs, estimările sunt că grupul, controlat de KMG, şi care derulează operaţiuni în 12 ţări, va înregistra o cifră de afaceri de circa şapte miliarde de dolari, apropiată de valoarea din 2008 când consemnase o cifră de afaceri de 6,978 miliarde de dolari.

Dincolo de intenţia exprimată de-a lungul timpului de oficialii Rompetrol de a renunţa la businessurile non-core sau ineficiente, “noua abordare pragmatică” pare a fi mutarea focusului pe dezvoltarea reţelei de benzinării. Totodată, va fi continuată şi investiţia în majorarea cu încă aproximativ 25% a capacităţii de procesare a rafinăriei Petromidia, “până la 5 milioane de tone de materie primă pentru perioada 2010-2011”.

Anunţul de reconfirmare a deciziei strategice de majorare a capacităţii Petromidia este unul interesant în contextul în care principalul competitor din România al Rompetrol, Petrom, parte a grupului austriac de petrol şi gaze OMV, a anunţat recent reducerea ţintei pentru Petrobrazi. După preluarea Petrom, planul OMV era de a majora capacitatea de rafinare de la Petrobrazi până la şase milioane de tone de petrol pe an, target care trebuia atins iniţial în 2010, după care anul trecut a fost prelungit până în 2011, pe fondul crizei. Cu puţine zile în urmă, Petrom anunţa însă că Petrobrazi nu va mai avea o capacitate de şase milioane de tone, ci de 4,2 milioane de tone şi d-abia în 2014.

Micşorarea de ţintă pentru capacitatea Petrobrazi se încadrează aproape perfect într-un context european în care mai multe rafinării şi-au redus activitatea sau chiar s-au închis, ca urmare a reducerii marjelor şi a scăderii cerererii de produse petoliere.

Cuvintele de ordine pentru Grupul Rompetrol în 2010 par a fi pe lângă îmbunătăţirea sănătăţii financiare, abordarea pragmatică a businessului şi consolidarea şi optimizarea afacerii. Astfel, grupul petrolier va continua şi în 2010 consolidarea activităţilor de profil din cele 12 ţări în care este prezent. Sprijinul kazahilor pentru dezvoltarea grupului este absolut necesar şi KMG a acordat deja Grupului Rompetrol o finanţare de peste 1,1 miliarde de dolari pentru asigurarea capitalului de lucru şi rambursarea unor împrumuturi bancare. În total, în perioada 2008-2009, valoarea totală a sprijinului acordat de kazahi se ridică la 1,8 miliarde de dolari.

Ofertele publice, pe drum

Grupul Rompetrol a depus la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) toate actele pentru ofertele publice de preluare în cazul Rompetrol Rafinare şi al Rompetrol Well Services. Grupul intenţionează să ofere acces la contractele prin care KazMunaiGaz a achiziţionat Grupul Rompetrol cu anumite condiţii de confidenţialitate. “CNVM a solicitat informaţii suplimentare. Noi am oferit pachetul complet de acte, documentele de evaluare si alte documente cerute. Noi suntem pregătiţi să lansăm ofertele publice de preluare”, a mai explicat tot marţi Dmitry Grigoryev. Potrivit lui, grupul este pregătit să pună la dispoziţia CNVM anumite informaţii din acordurile de vânzare – cumpărare încheiate între omul de afaceri Dinu Patriciu şi KazMunaiGaz, cu respectarea unor clauze de confidenţialitate. Sunt două astfel de tranuacţii, prima prin care Patriciu a vândut 75% în august 2007 pentru suma de 1,6 miliarde de dolari şi a doua parafată în vara acestui an prin care renunţă şi la restul de 25% în schimbul a puţin peste 100 de milioane de dolari. Ambele valori ale celor două tranzacţii au fost faăcute publice prin rapoarte ale KMG, Dinu Patriciu nerecunoscând însă niciuna dintre cele două.

“Noi am declarat că intenţionăm să delistăm companiile din grup, însă vrem să confirmăm că suntem mulţumiţi de actuala structură a acţionariatului”, a mai spus Grigoryev. Grupul Rompetrol trebuie să iniţieze oferte de preluare în cazul Rompetrol Rafinare şi Rompetrol Well Services. La începutul acestei luni, au fost trimise la CNVM rapoartele de evaluare în cazul celor două companii, însă arbitrul pieţei de capital a cerut informaţii suplimentare.

Grupul a selectat un alt evaluator (KPMG Romania) şi a depus noi documentaţii de ofertă, în condiţiile în care cele consideră că şi acelea depuse iniţial au fost corecte şi complete.

Răscumpărarea obligaţiunilor va respecta legea

Termenul limită pentru răscumpărarea/conversia obligaţiunilor convertibile emise de Rompetrol Rafinare în 2003 în contul unei datorii de circa 600 de miliaone de dolari către statul român este luna septembrie 2010, iar decizia aparţine acţionariatului companiei şi a Grupului şi va respecta interesele guvernelor român şi kazah, au mai spus ieri oficialii KMG. În contul obligaţiunilor, Grupul a plătit din 2004 până în prezent către bugetul de stat dobânzi de 226 milioane de dolari, valoarea totală a acestora la scadenţă urmând să ajungă la 250 milioane de dolari.

Vânzări de carburanţi mai mari în 2010

Grupul Rompetrol a avut în acest an vânzări de carburanţi mai mici cu 5-7% şi estimarea este că anul viitor va înregistra o creştere a vânzărilor faţă de nivelul din acest an. Directorul financiar al Grupului Rompetrol consideră că preţul petrolului se va situa între 70 şi 90 de dolari pe baril, dacă nu vor fi evenimente majore. Principala zonă de dezvoltare pentru afacerile Rompetrol este zona Mării Negre, ceea ce va presupune extinderea activităţii atât în ţările deja prezente în România, Bulgaria, Moldova sau Georgia, precum şi în pieţe noi precum Ucraina şi Turcia. “Turcia şi Ucraina sunt în atenţia noastră pentru prezenţa aici cu brandul Rompetrol. Credem că brandul este puternic capitalizat pentru a continua cu el”, a mai spus Grigoryev.

Grupul Rompetrol este al doilea jucător ca mărime de pe piaţa locală de distribuţie de carburanţi, principalii săi concurenţi fiind Petrom şi LukOil România. La începutul anului 2010 este aşteptată o creştere de 5-7% a preţurilor carburanţilor pe fondul majorării accizelor şi în contextul unui baril de 80 de dolari. Grupul Rompetrol NV are sediul la Amsterdam (Olanda) şi îşi desfăşoară activitatea în 12 state, majoritatea activelor şi operaţiunilor sunt localizate în Franţa, România, Spania şi Sud-Estul Europei.

Adevarul: Revenirea economiei scumpeşte energia

Petrolul se va scumpi cu 19% în 2010, pe măsură ce economia globală îşi revine după recesiune. Principalii factori luaţi în calcul sunt cererea mondială, cursul dolarului SUA şi producţia statelor membre OPEC.

Analiştii de la Societe Generale şi Raiffeisen, care au oferit pentru acest an cele mai corecte prognoze, anticipează că preţul mediu din trimestrul IV din 2010 se va situa între 92,5 şi 88 de dolari pe baril faţă de cotaţia actuală de 74 de dolari de la Bursa din New York. Brokerii de pe Wall Street intervievaţi de Bloomberg au prognozat în medie un preţ de 83 de dolari pe baril.

Dolarul poate dicta preţul petrolului

Cotaţiile petrolului de anul viitor vor creşte pe măsură ce India şi China îşi vor accelera ritmul de dezvoltare, situându-se peste media economiei globale, iar livrările statelor membre OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol) se vor restrânge. La finalul reuniunii care se desfăşoară azi în capitala Angolei, Luanda, este aşteptată menţinerea actualelor cote de producţie alocate statelor membre, cu toate că prognoza Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE) indică o majorare a consumului mondial cu 1,7%.

„Luând în calcul majorarea cererii globale şi menţinerea producţiei OPEC la nivel constant, stocurile de ţiţei se vor diminua, ceea ce va imprima o tendinţă crescătoare a preţului”, declară Mike Wittner, şeful departamentului de cercetare al Societe Generale. De asemenea, bursele de mărfuri vor profita de pe urma slăbiciunii dolarului şi a dobânzilor extrem de scăzute din SUA, adaugă el.

Cotaţia petrolului a urcat cu 66% în acest an datorită reducerilor succesive ale cantităţilor livrate de OPEC şi revenirii economiei globale din cea mai gravă recesiune de după cel de-al Doilea Război Mondial. Pentru 2010 se prognozează majorarea cererii de ţiţei, prima din ultimii trei ani.

În cazul în care dolarul îşi va continua tendinţa de apreciere pe parcursul anului viitor, preţul petrolului ar putea scădea cu 19%, până la 60 de dolari pe baril, consideră analiştii de la Deutsche Bank. „În toate cazurile cursul dolarului va influenţa puternic piaţa petrolului”, a declarat Adam Sieminski de la Deutsche Bank.

Opec nu micşorează producţia

Înaintea deschiderii lucrărilor reuniunii OPEC, secretarul-general al organizaţiei, Abdul el-Badri, a declarat că există un consens pentru menţinerea cotelor de producţie. Algeria, Kuweit, Libia şi Qatar au dat de înţeles că nu sunt necesare modificări ale cotelor.

Adevarul: Cum au jucat Petrom şi Rompetrol în anul 2009

Principalii jucători de pe piaţa petrolieră românească, Petrom şi Rompetrol, au abordat strategii diferite în anul crizei, când consumul de carburanţi a fost în declin. În timp ce Petrom a atras şoferii cu preţuri mai mici, Rompetrol a mizat pe marii clienţi şi pe creşterea calităţii carburanţilor.

Scăderea puterii de cumpărare a populaţiei şi reculul înregistrat pe partea industrială, mai ales în segmente precum cel auto şi al transporturilor, au determinat scăderi importante pe piaţa petrolieră din România în anul crizei.

Cele mai importante reduceri ale consumului de carburanţi s-au consemnat în primele şase luni ale anului, când reculul a depăşit 10%, însă, în ultimele luni, piaţa şi-a mai revenit, urmând să înregistreze, la nivelul întregului an, o scădere de circa 5%.

Piaţa de retail, uşor mai mică

Cum s-au poziţionat pe această piaţă primii doi jucători, Petrom şi Rompetrol, în lupta cu scăderea consumului? „Conform estimărilor companiei, în primele nouă luni ale anului, piaţa de retail din România s-a situat la un nivel asemănător cu cel de anul trecut, cu o uşoară scădere de 0,5%”, au declarat, pentru „Adevărul”, reprezentanţii Petrom.

Compania a mizat în continuare pe preţuri mici, focalizându-şi vânzările către şoferii individuali, iar, la finele primelor nouă luni ale anului, înregistra un avans de 19% în cazul vânzărilor de retail, comparativ cu perioada similară din 2008, de la o creştere de 22% în primul semestru din acest an.

„Această creştere a fost susţinută de modernizarea reţelei şi de investiţiile derulate de Petrom în reţeaua de benzinării, care se ridică la 200 de milioane de euro între anii 2006 şi 2008″, au mai spus oficialii Petrom.

Totodată, pe piaţa vânzărilor comerciale de carburanţi, care a avut o scădere de 18% în primele nouă luni, Petrom se poziţionează cu un recul de 11%. Pe de altă parte, strategia Rompetrol i-a adus companiei rezultate care pot fi traduse într-un raport inversat faţă de Petrom pe cele două segmente, retail şi comercial.

Poziţionarea puternică a companiei controlate de KazMunaiGaz pe partea de angro se oglindeşte în creşterea cu 29% a vânzărilor în primele nouă luni, după un avans de 22% la jumătatea anului.

Spre marii clienţi

„Rezultatul operaţional pozitiv se datorează creşterii numărului de staţii, rezultand o mai bună acoperire a zonelor de vânzare, precum şi prin optimizarea costurilor operaţionale prin redimensionarea forţei de vânzare”, susţin oficialii Rompetrol. Astfel, compania a crescut numărul de staţii cu 40%, în special în cazul celor amplasate în incinta clienţilor mari.

Tot în acest an, Rompetrol a a introdus noi standarde de calitate şi a lansat o gamă nouă de carburanţi, măsuri adresate clienţilor mari şi celor cu venituri considerabile. În acelaşi timp, vânzările pe segmentul de retail în benzinăriile Rompetrol au scăzut cu 7% la jumătatea anului şi cu 8% la nivelul primelor nouă luni.

Ce preţuri găsim la pompă

În benzinăriile Petrom, preţul benzinelor variază între 3,66 şi 4,43 lei pe litru, din 11 decembrie, în timp ce motorinele se pot achiziţiona cu un preţ situat între 3,63 şi 3,96 lei pe litru. La Rompetrol, litrul de carburanţi variază între 3,88 şi 4,49 lei în cazul sortimentelor de benzină, şi între 3,75 şi 4,04 lei pentru cele de motorină, preţuri intrate în vigoare la 15 decembrie.

Faţă de începutul anului, sortimentul de benzină premium fără plumb comercializat de Petrom s-a scumpit cu 30%, în timp ce Rompetrol a majorat cu 25% preţul pentru benzina Efix. Cotaţiile barilului de petrol pe plan internaţional au crescut în acest an cu circa 70% până la valoarea de 74 de dolari pe baril, înregistrată ieri. Din preţul de vânzare la pompă al carburanţilor, aproape jumătate reprezintă taxele şi accizele. De la 1 ianuarie 2010, preţurile vor creşte cu circa 5% din cauza majorării accizelor.

Mai multe benzinării

Petrom avea pe piaţa din România, la finele lunii septembrie, 562 de benzinării, cu 12 mai multe decât la finele anului trecut. Rompetrol a deschis în acest an 19 staţii, depăşind 460 de benzinării pe piaţa locală.

Evoluţia vânzărilor de carburanţi *

Segment                    Piaţa       Petrom         Rompetrol
Populaţie (retail)       -0,5%       +19%              -8%
Comercial (angro)    -18%        -11%              +29%

*în primele nouă luni din 2009         Sursa: companiile

russiatoday.com: Russia resumes Turkmenistan gas imports

Russia has agreed to resume gas imports from Turkmenistan, starting in January, after a new contract was signed in the presence of Russian and Turkmen Presidents who are meeting in Ashgabat on Tuesday.

Russia stopped buying Turkmen gas last April causing Turkmenistan to lose an estimated one billion dollars a month. Gazprom said a pipeline explosion caused the halt, and Turkmenistan accused Moscow of suspending gas imports because of fall in demand in Europe

Now Russia will be importing 30 billion cubic metres a year – less than what it imported before the disruption – at a price based on European gas market price formula.  Aleskandr Nazarov, Senior Analyst at IFC Metropol believes Gapzrom is trying to retain some margin on resales to Ukraine and the EU.

“To keep it up at a level which is enough for Gazprom to earn at least a tiny margin on reselling the Turkmenistan gas to Ukraine or to the European union customers. And this could be a very good link for pricing for Turkmenistan, although I stioll reiterate my view any reselling of Turkmenistan gas under this formula is not profit making for Gazprom or for Russia.”

For years Turkmenistan has been relying on Gazprom’s network – A trade providing much of the country’s budget revenues. But the suspension encouraged Turkmenistan to open a new gas pipeline to China this month and develop contacts with Iran.

“Clearly, for central Asia the target market is China. The new gas pipeline coming on stream, they will be able to ramp up production and exports to China already next year. So for Gazprom it is also important to secure good stable relationships with central Asia.”

Aleksandr Nazarov, Senior Analyst at IFC Metropol was negative about the news, also questioning the ability of Gazprom to make any profit from resale and adding that Turkmenistan has committed itself to China.

“In our opinion, this will have no effect on Russia’s budget and Gazprom. Basically, Russia does not make any profit by buying and re-selling Turkmen natural gas. There is no export tariff on the re-export of Turkmen gas, and there is no mark-up on it; therefore, there is no profit tax going into state coffers.

Gazprom executives said in the past that the operating profit from re-selling Central Asian gas was about 7-10%. Thus, we expect that, in terms of net profit, re-export may even prove unprofitable. This project does not generate any new cash flows for Gazprom; all it does is it requires a larger working capital.

On one hand, this decision may have been made because of political factors. However, we should not forget that Russia has already lost Turkmenistan in terms of international gas politics. Turkmenistan has made a deal with China to build a gas pipeline and start gas deliveries. Therefore, in several months we will no longer have the monopoly on Turkmen gas.

On the other hand, these agreements may have been signed because Gazprom still doubts it will be able to produce enough of its own gas in the next few years to meet Europe’s potentially great demand. However, we can see based on the results for 2009 that most probably Gazprom will have enough of its own gas.  Therefore, we don’t see any particular reason for Gazprom to buy so much Turkmen gas, and we interpret this news as negative for Gazprom.”

By 2013 gas to China could reach full annual capacity of 40 billion cubic meters – almost as much as Turkmenistan used to ship to Russia. Now Turkmenistan faces a choice. If it resumes its traditional relationship with Russia that could leave the EU-backed Nabucco pipeline project out in the cold.

energia.gr: Turkmenistan To Resume Gas Supplies To Russia

Turkmenistan agreed Tuesday to resume gas exports to Russia after an eight month stoppage that strained relations and raised questions on Moscow’s sway in the energy-rich state, officials said.

“We are planning to begin supplies from Jan. 1, 2010 but no later than Jan. 10,” the deputy chief executive of Russian gas giant Gazprom Alexander Medvedev said following talks with Turkmen officials Tuesday.

“For the first time in the history of Russian-Turkmen relations, gas supplies will be determined on the basis of a price formula, which is in full agreement with the conditions of the European gas market.”

He and other officials declined to elaborate.

“The price of gas is a commercial secret of the partners,” said Russian Prime Minister’s Vladimir Putin influential deputy and energy supremo Igor Sechin.

Gazprom’s Medvedev was accompanying Russian President Dmitry Medvedev on a visit to the Turkmen capital Ashgabat aimed at ending a months-long gas dispute between the ex-Soviet states.

A pipeline blast in April virtually halted Turkmen gas exports to Russia at a time when Moscow was seeking to purchase less gas from Ashgabat owing to lower demand in Europe.

Turkmenistan blamed Gazprom for causing the explosion by unexpectedly cutting its imports of natural gas, causing a pressure buildup.

The row came as energy-hungry China is seeking to benefit from Turkmenistan’s gas reserves and Europe eyes the country as a possible alternative to dependence on Russian gas supplies.

Alexander Medvedev said Gazprom would now buy up to 30 billion cubic meters of gas a year from Turkmenistan, Russia’s main source of natural gas in Central Asia.

He did not specify whether those volumes would be purchased over the next few years, saying Russia and Turkmenistan had a long-term contract through 2028 that was signed back in 2003.

Russian media reported in the run up to the Kremlin chief’s trip that Gazprom planned to slash its Turkmen gas purchases fourfold, buying just 10 or 11 billion cubic meter of gas a year between 2010 and 2012.

Gazprom’s Medvedev said the two nations had many opportunities to pursue joint energy projects together.

“There is the prospect for the construction of a new gas pipeline–through Turkmenistan and further in Europe’s direction,” he said.

“And there is also a prospect for co-operation in the share of prospecting and extracting hydrocarbons on the shelf of the Caspian Sea, in its Turkmen zone.”

energia.gr: Gazprom, Naftogaz Agree To Move Dec Gas Payment Date to Jan 11

Russia’s natural gas monopoly OAO Gazprom (GAZP.RS) and Ukraine’s state gas company Naftogaz have agreed to postpone the payment for Russia’s gas delivery for December to Jan. 11, 2010 from Jan. 7, Gazprom said Tuesday.

Naftogaz pays for the delivery monthly on the seventh day of the following month.

The postponement is due to the public holidays in both countries.

The agreement was reached at a meeting of the companies’ chief executive officers, Gazprom said.

Tags: , , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter