revista presei 23 iunie

2009/06/23

Putin: Ucraina nu va putea efectua platile pentru gaz

Rusia primeste permanent semnale din partea partenerilor in ceea ce priveste incapacitatea Ucrainei de efectuare a platilor pentru gaz, dupa ce institutiile financiare internationale au refuzat sa-i acorde credite pentru achitionarea gazului rusesc, a spus luni premierul rus Vladimir Putin.

“Urmatoarea data scadenta este 7 iulie. Noi primim permanent semnale ca nu au cu ce sa plateasca. Aceasta ne pune pe noi si pe consumatorii din Europa intr-o situatie complicata”, a spus Putin in cadrul unei sedinte de guvern, a informat agentia RIA Novosti.

“Noi intr-adevar ne-am adresat tuturor instituttiilor financiare internationale si Bancii Mondiale si Fondului Monetar International, ne-am adresat partenerilor europeni la nivel bilateral. Peste tot am fost refuzati”, a adaugat Putin.

Mai mult in www.standard.ro

Premierul slovac: Rusia ar putea opri furnizarea gazului in Europa din luna iulie

Probabilitatea ca Rusia sa nu mai furnizeze gaz Europei, tranzitand Ucraina, este din ce in ce mai mare, a declarat luni premierul slovac, in contextul in care tara sa are un rol cheie in tranzitul gazelor. Robert Fico a precizat ca intreruperea furnizarii gazului ar putea avea loc la inceputul lui iulie, avand in vedere ca sunt putine sanse ca Ucraina sa-si plateasca datoriile catre Rusia la sfarsitul acestei luni, relateaza Reuters.

La sfarsitul lunii mai, Gazprom a cerut UE sa ajute financiar Ucraina pentru a putea plati gazul rusesc, in vederea evitarii unei noi crize a gazului.

Rusia a sistat din 1 ianuarie aprovizionarea cu gaz a Ucrainei, dupa o serie de negocieri esuate privind pretul pentru anul 2009 si datoriile fostei republici sovietice.

Moscova, ale carei exporturi catre Europa tranziteaza, in proportie de 80%, teritoriul ucrainean, a acuzat Kievul ca “fura” gaz destinat clientilor europeni si ca a inchis gazoductele de tranzit, acuzatii respinse de Ucraina.

Sursa: Hotnews

Kremlinul spune ca a platit 2,2 miliarde de dolari pentru tranzitul de gaze prin Ucraina. Putin sustine ca, astfel, a acordat Kiev-ului un imprumut cu dobanda zero

Tariful pentru tranzitul gazelor rusesti prin Ucraina, evaluat la 2,2 miliarde de dolari, a fost achitat pana in februarie – martie 2010, premierul rus Vladimir Putin declarand ca, practic, a acordat astfel Ucrainei un credit cu dobanda zero, informeaza, luni, ITAR-TASS.

Vicepremierul Igor Secin a precizat ca, dupa aceasta plata, Gazprom nu va mai putea efectua plati in avans pentru tranzitul de gaze.

“Guvernul ucrainian si Naftogaz au cerut Rusiei un credit de 4,2 miliarde de dolari pentru contractul ce prevede cumpararea a 19,5 miliarde metri cubi de gaze”, explica anterior acestei decizi vicepremierul rus.

Echipa de experti ai Comisiei Europene care au mers in urma cu doua saptamani la Moscova si la Kiev pentru a analiza problema gazelor au constat, potrivit unei surse diplomatice citata de agentia rusa ITAR-TASS, ca Ucraina nu isi va putea plati facturile pe luna iunie.

“Rezultatele vizitelor efectuate de delegatia europeana in Rusia si Ucraina vor face obiectul unui raport al presedintelui Comsiei Europene, Jose Manuel Barroso, la summitul UE. Deocamdata nu pot comenta aceasta informatie”, a explicat agentiei ruse de presa purtatorul de cuvant al Comisiei, Ferran Tarradellas.

In cadrul summitului european se asteapta ca presedintele CE sa ridice problema gazelor rusesti livrate in Europa prin Ucraina.

Reprezentantul Moscovei la UE, Vladimir Cijov, a declarat joi ca Rusia este gata sa participe la creditarea Ucrainei pentru a fi asigurat tranzitul gazului rus pe teritoriul acestei tari catre consumatorii europeni.

Sursa: ZIUA

Cine va plati gazele rusesti din rezervoarele subterane ale Ucrainei? SUA par dispuse sa intervina in negocieri

Summitul UE nu a raspuns la intrebarea cum, cand si cine va rezolva problema pomparii gazelor rusesti in rezervoarele subterane ucrainene. Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a refuzat cererea premierului Iulia Timosenko de acordare a unui credit in vederea achizitionarii de combustibil de la Gazprom. SUA si-a anuntat insa disponibilitatea de a se implica in negocierile Kievului cu Moscova, scrie presa centrala rusa.

UE putea gasi finantare, dar nu vrea sa fie doar un sponsor, in conditiile in care acordarea unui credit nu face livrarile de gaze mai sigure, a afirmat, pentru Vedomosti, expertul Vladimir Kornikov, de la Institutul pentru tarile CSI.

Mult mai interesat de acest imprumut pentru Ucraina este Gazprom, care pierde bani:  incepand cu 1 iulie, pretul la gaz, conform formulei din contract, va fi mai mic cu 76 de dolari, estimeaza Mihail Korchemkin, de la East European Gas Analysis. Pentru Alexander Rarh, de la Consiliul pentru politica externa al Germaniei, dupa toate probabilitatile, banii si sprijinul necesar vor fi asigurate de un consortiu de companii si organizatii financiare internationale. Ucraina are nevoie de bani ca de aer si chiar nu conteaza de la cine vor veni acesti bani, crede Kornilov.

Nezavisimaia gazeta scrie, la randul ei, ca Europa si SUA vor sa clarifice situatia reala din sectorul ucrainean al gazelor naturale.

Divergente legate de volumul finantarii

Responsabilul prezidential pe probleme de securitate energetica internationala, Bogdan Sokolovski, a explicat ca potentialii investitori nu inteleg de cati bani are nevoie Naftogaz pentru achizitionarea de carburant.

“Premierul rus vorbeste despre cinci miliarde de dolari, Naftogaz, de 4,2 miliarde, iar expertii indica o suma considerabil mai mica”, a spus functionarul.

Recent, presedintele Viktor Iuscenko a declarat ca, pentru umplerea depozitelor subterane, Naftogaz ar avea nevoie de 1,5 – 2 miliarde de dolari. Seful statului si premierul Ucrainei au, de asemenea, puncte de vedere divergente in ceea ce priveste schema de rezolvare a problemei.

Astfel, Viktor Iuscenko insista pe majorarea preturilor la gaze pe piata interna. Timosenko, proclamand grija pentru omul de rand, refuza sa adopte masuri nepopulare.

“Politica bazata pe o astfel de abordare a lucrurilor va conduce la crahul financiar al Naftogaz si al bugetului de stat in ansamblul lui”, crede presedintele. Potrivit datelor sefului Naftogaz, Oleg Dubina, la inceputul lunii iunie, in rezervoarele ucrainene erau 19 miliarde metri cubi de gaze. Timosenko sustine ca, pana in octombrie, aceasta rezerva trebuie sa ajunga la 27 miliarde metri cubi, iar directorul pentru programe energetice al Centrului Razumkov, Vladimir Saprykin, afirma ca Ucraina a trecut fara probleme sezonul de toamna-iarna, cu numai 18-19 miliarde metri cubi de gaze in depozitele sale.

Initiativa americana

Pe acest fundal, la Kiev s-a aflat, saptamana trecuta, un emisar al Departamentului de stat al SUA pe probleme energetice in spatiul eurasiatic, Richard Morningstar.

Intalnirea a fost initiata de partea americana, iar la finalul discutiilor cu usile inchise s-a anuntat ca SUA sunt dispuse sa ajute Ucraina in procesul de negocieri pentru reglementarea problemelor in discutie.

Pentru moment, nu se stie daca SUA vor contribui financiar sau se vor limita la rolul de mediator in tratativele dintre Ucraina, Rusia si UE, precizeaza NG.

Sursa:  Hotnews

Romgaz: De ce toata lumea spune ca noi trebuie sa importam direct gaze?!

“Stie cineva cine ar urma sa importe gazele direct de la rusi? De ce spune toata lumea ca Romgaz ar urma sa faca asta? De ce nu ar fi vorba despre Termoelectrica sau alta entitate de stat? A analizat cineva ce se va intampla in piata, daca mai intra trei miliarde metri cubi din Rusia? Cine ii consuma?”

Sunt doar cateva dintre intrebarile la care Lucian Stancu, directorul general adjunct al celei mai valoroase companii din portofoliul statului, producatorul de gaze Romgaz Medias, inca mai cauta raspunsuri. Spre deosebire de acesta, autoritatile se intrec in declaratii pe aceasta tema. Nu mai departe de saptamana trecuta, seful statului, Traian Basescu, afirma ca premierul rus, Vladimir Putin, i-a promis ca Romania va avea importuri directe de gaze. La randul sau, ministrul Economiei, Adriean Videanu, arata ca a transmis conducerii Gazprom o scrisoare pentru urgentarea acordului dintre grupul rus si producatorul de gaze Romgaz Medias, in vederea productiei de electricitate si a constructiei de depozite de gaze. Ulterior, ministrul nu a putut fi contactat la solicitarile repetate ale Business Standard pentru raspunsuri clare pe aceasta tema. “Nu stiu decat ca noi am semnat un memorandum cu rusii pentru dezvoltarea in comun a unor depozite de gaze. Acolo, nu se vorbea despre productie de electricitate sau importuri directe. Poate, exista alte documente la Ministerul Economiei, dar nu le-am vazut”, a mai spus Lucian Stancu. Directorul general adjunct al producatorului de gaze, care este, de altfel, unul dintre executivii cu cea mai mare vechime in societatea de stat, a adaugat ca, la ora actuala, are foarte multe dileme legate de implicarea Romgaz in importul direct din Rusia. “Nu stiu de ce toata lumea crede ca Romgaz ar trebui sa faca aceste importuri. Sunt si alte companii de stat care pot face asta. Poate fi oricine care are sau isi va lua o licenta de furnizor. Poate fi Termoelectrica sau alta entitate. Nu inteleg de ce noi…”, a mai aratat oficialul. El se intreaba, mai departe, ce ar putea face Romgaz cu cele circa trei miliarde metri cubi, daca le-ar importa. “Unde le-am vinde? Cui? Va rezilia Gazprom contractele pe care le are tot prin intermediari cu proprietarii fostelor Distrigazuri (E.ON Germania si GDF SUEZ Franta – n.red.)? Sunt, totusi, angajamente pe termen lung… Va creste consumul de gaze atat de mult? Vom importa la preturi atat de bune? Ce se va intampla in piata?”, continua tirul intrebarilor responsabilul Romgaz.

In prezent, compania de stat are doua contracte de import cu doi intermediari impusi de Gazprom. Este vorba de Imex Oil si WIEE. Cantitatea totala importata este de circa 900 milioane de metri cubi pe an, in parti aproximativ egale, iar acordul cu WIEE se deruleaza pana in 2011, in timp ce acela cu Imex Oil va expira in decembrie 2009. Consumul de gaze a scazut cu 18,3% in acest an, de la 8,1 miliarde metri cubi la 6,6 miliarde, pe fondul crizei economice, declara, vineri, la Iasi, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), Petru Lificiu. “In 2008, in perioada 1 ianuarie-15 iunie, consumul in Romania a fost de 8,1 miliarde metri cubi, in timp ce, in acest an, in aceeasi perioada, am consumat doar 6,6 miliarde metri cubi. Cele mai drastice scaderi s-au produs in lunile aprilie si mai, cantitatea de gaz consumat fiind cu peste 30% mai mica fata de 2008. In prima jumatate a acestei luni, cifrele ne arata o crestere cu 6,5% fata de aceeasi perioada a anului anterior”, mai spunea seful ANRE.

Potrivit ANRE, pretul gazelor de import pentru T3 este estimat la 270 de dolari pe mia de metri cubi. Inainte de criza, Romania importa, anual, circa o treime din necesarul national de gaze, iar restul venea din productia interna, controlata, in cea mai mare parte, de Romgaz si Petrom, parte a grupului austriac OMV si cea mai mare companie locala.

Sursa Standard.ro

Ministerul Economiei face dezbatere publica pe un document ambiguu. Statul vrea sa combine cea mai valoroasa companie pe care o are cu cei mai mari datornici la bugetul public

Hidroelectrica, cel mai mare producator de energie electrica din Romania, va avea mult de pierdut in urma restructurarii sectorului energetic pe care Ministerul Economiei doreste sa o realizeze. Cel putin asa sustin sindicalistii. Unul dintre dezavantaje este ca profitul Hidroelectrica va fi folosit pentru eficientizarea termocentralelor si a minelor, care merg in pierdere. Un alt dezavantaj este ca toate contractele de credite bancare incheiate de companie ar putea fi reziliate.

De cateva zile, pe site-ul Ministerului Economiei a fost supus dezbaterii un document privind restructurarea sectorului energetic. Ministrul economiei, Adriean Videanu, a spus la inceputul lunii ca intre 15 iunie si 15 iulie va avea loc in Romania o dezbatere publica pe tema noii strategii energetice. Ministrul economiei a mai spus ca imediat dupa dezbaterea publica va fi trimisa o notificare Comisiei Europene. Declaratiile au fost facute in fata comisarului european Andris Piebalgs.

Ministrul economiei s-a tinut de cuvant si a suspus dezbaterii publice un document, insa acesta nu seamana a strategie sau varianta sigura de restructurare. Este doar o simpla prezentare de solutii (propuneri) ale Ministerului Economiei. “Documentul reprezinta variantele de restructurare a sectorului energetic”, a declarat pentru HotNews.ro secretarul de stat in Ministerul Economiei, Tudor Serban. Acesta a admis ca din trei variante expuse, una este preferata de minister. Dupa dezbatere va fi intocmita o Hotarare de Guvern.

Societatile actuale vor functiona ca sucursale. Dezavantaje pentru Hidroelectrica

Varianta recomandata de minister presupune ca Hidroelectrica sa fie impartita in doua, urmand sa functioneze alaturi de unitati in pierdere precum cele din sectorul termo si minier. Hidroelectrica este considerata cea mai valoroasa companie cu capital de stat. Reprezentantii Federatiei Sindicale a Hidroelectrica-Hidrosind considera ca aceasta restructurare nu este in beneficiul societatii deoarece toti banii de la Hidroelectrica vor intra in modernizarea termocentralelor. In plus, amestecarea resurselor energetice va permite ascunderea costurilor reale. Hidroelectrica, cel mai ieftin producator, are costuri de 26 euro pe MWh, iar Termoelectrica, cel mai scump producator, produce cu peste 100 euro pe MWh.

Un alt mare dezavantaj este ca vor fi probleme in derularea actualelor contracte de creditare incheiate de Hidroelectrica, lucru recunoscut si in expunerea Ministerului Economiei. Potrivit documentului postat pe site-ul ministerului exista doua dezavantaje ale restructurarii: reconsiderarea procesului de privatizare in sectorul producerii de energie electrica si reconsiderarea actualelor contracte de imprumuturi bancare.

Secretarul de stat, Tudor Serban, nu este de acord cu aceste opinii. “Intotdeauna cand se produce o restructurare sunt argumente pro si contra. Companiile care vor rezulta vor prelua tot ce inseamna activ si pasiv. Societatile actuale vor functiona ca sucursale ale caror proiecte vor fi continuate ca si pana acum”, ne-a spus Tudor Serban.

De 7 ani se se incearca unificarea Termoelectrica cu Hidroelectrica

Sindicalistii se gandesc sa sesizeze Comisia Europeana in privinta acestor lucruri. “Cu documentul de pe site-ul ministerului nu putem face sesizare, dar daca se va aproba mai departe, vom sesiza imediat ca e in neregula”, a declarat pentru HotNews.ro, presedintele comisiei de strategie a Hidrosind, Ilie Rosu.

Aceasta a precizat ca in cazul in care va fi elaborata o Hotarare de Guvern, sindicatul va contesta actul normativ in instanta. Cat priveste pierderea contractelor de credit, Ilie Rosu sustine ca exista precendentul CONEL, cand in urma restructurarii, contractele de credit au fost executate silit. Potrivit acestuia, prin aceasta restructurare care presupune infiintarea a doua companii gigant, nu sunt urmarite decat interesele politice. Nu este prima tentativa a Guvernului de refacere intr-o forma sau alta a fostului CONEL, mai precis de amestecare a costurilor din sectorul hidro cu cele din sectorul termo. La numai doi ani dupa spargerea CONEL, ministrul Industriei de atunci, Dan Ioan Popescu, a lansat ideea reformarii companiei CONEL ca o forma de restructurare a sectorului energetic, pentru ca energia electrica produsa in hidrocentrale sa acopere lipsurile din termocentrale. In 2007, Ministerul Economiei a intocmit un proiect de act normativ privind fuzionarea Termoelectrica cu Hidroelectrica.

Datoriile Termoelectrica si CNH vor fi sterse

In urma elaborarii noii strategii energetice, marile beneficiare vor fi societatile din sectoarele termo si minier, mai ales ca aceste societati ar putea fi curatate de datorii. Potrivit datelor ANAF, Compania Nationala a Huilei (CNH) este cel mai mare datornic la stat, suma ajungand la aproximativ cinci miliarde de lei. De asemenea, Termoelectrica are datorii catre bugetului statului de circa 535 de milioane de lei. Potrivit ministrului Adriean Videanu, o solutie ar putea fi trecerea datoriilor Termoelectrica si CNH la datoria publica. Aceasta intentie a fost facuta public in cadrul audierilor Comisiei pentru Industrii si Servicii a Camerei Deputatilor care au avut loc in urma cu aproape doua saptamani.

Sursa: Hotnews

Tags: , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter