revista presei 22 septembrie

2009/09/22

ziare.com: Distrigaz Sud renunta la masini si soferi

Fosta Distrigaz Sud, devenita recent GDF SUEZ Energy Romania, a luat o noua masura pentru reducerea costurilor: a renuntat la soferi si la masini alegand in schimb o firma de taxiuri.

“Nu este vorba de foarte multe persoane, in jur de 30, pentru ca firma nu a intervenit asupra flotei destinata interventiilor”, spun surse din piata, citate de Ziarul Financiar.

De la inceputul anului, foarte multe companii au anuntat masuri de reducere a costurilor pentru a face fata scaderii vanzarilor pe fondul crizei.

Consumul de gaze naturale a fost extrem de afectat din cauza crizei care a dus la inchiderea periodica a marilor consumatori cum ar fi de exemplu combinatele chimice.

ziare.com: Dinu Patriciu prezideaza Forumul Energetic si Economic Marea Neagra

Capitala gazduieste, in perioada 30 septembrie – 2 octombrie, prima editie a Forumului Energetic si Economic Marea Neagra, eveniment la care participa lideri mondiali, reprezentanti marcanti ai mediului de afaceri si personalitati politice.

Participantii se vor intruni pentru discutii asupra problematicii energetice in regiunea Marii Negre si a Marii Caspice, se arata intr-un comunicat al Ministerului Economiei, remis Ziare.com.

Forumul va fi prezidat de senatorul Chuck Hagel, presedinte al Consiliului Atlantic, Dinu Patriciu, CEO al Rompetrol Holding si membru al Comitetului International de Consultanta al Consiliului Atlantic, precum si de catre Paolo Scaroni, CEO al Eni S.p.A.

Printre alti participanti de seama, se vor numara presedintele Traian Basescu, Richard Morningstar, trimisul special al SUA pe probleme de energie in Eurasia, presedinti si directori din partea Areva, DEPA, ExxonMobil, Hellenic Petroleum, Hunt Oil, KazMunaiGas, OMV, Sabanci Energy Group, Schlumberger, SOCAR, precum si ministrii economiei si energiei din Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Kazahstan, Romania si Turkmenistan.

La evenimentul ce va avea loc la Hotelul Marriot din Bucuresti vor mai participa ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, si presedintele Senatului, Mircea Geoana.

standard.ro: Videanu negociază discuţii cu Gazprom

Ministrul Economiei, Adriean Videanu, spune că discuţiile cu Gazprom pentru o întrevedere cu Alexandr Medvedev, vicepreşedintele companiei ruse, sunt în curs, urmând ca data exactă a întâlnirii să fie stabilită în perioada următoare.
“Ne vom întâlni după 21 septembrie, după cum am mai spus. Astăzi se întâlnesc echipele tehnice de la Transgaz şi Gazprom”, a declarat Videanu.

Ministrul a anunţat pe 6 septembrie că în jurul datei de 21 septembrie se va întâlni la Bucureşti cu vicepreşedintele Gazprom, Alexandr Medvedev, pentru a discuta pe tema proiectului South Stream, precizând însă că obiectivul politic al României rămâne Nabucco.

ZIUA: Seful Gazprom vine la Bucuresti pentru o intalnire cu ministrul Economiei

ULTIMA ORA

Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat, luni, pentru NewsIn, ca discutiile cu Gazprom pentru o intrevedere cu Alexandr Medvedev, vicepresedintele companiei ruse, sunt in curs, urmand ca data exacta a intalnirii sa fie stabilita in perioada urmatoare. “Ne vom intalni dupa 21 septembrie, dupa cum am mai spus. Astazi (luni – n.r.) se intalnesc echipele tehnice de la Transgaz si Gazprom”, a spus Videanu.

Presedintele Gazprom, Aleksei Miller, se afla intr-o vizita la Bucuresti si se va il intalni cu ministrul Economiei, Adriean Videanu, anunta Agerpres.

Prezenta la Bucuresti a sefului celui mai mare grup din domeniul energiei din Rusia a fost confirmata de Ambasada Federatiei Ruse la Bucuresti. In luna iulie, presedintele Traian Basescu declara ca Romania nu va ramane in afara proiectului rusesc South Stream, daca gazoductul va fi construit vreodata. ”Avem si abilitate si stiinta si interese si ce pune pe masa pentru ca South Stream sa nu fie un proiect care sa ne ocoleasca”, spunea presedintele. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, s-a mai intalnit in luna mai, la Moscova, cu reprezentanti al Gazprom. La momentul respectiv, ministrul anunta ca se poarta negocieri cu gigantul energetic pentru achizitia de gaze fara intermediari. Oficialul a precizat ca se discuta atat posibilitatea unui import direct de gaze de catre Romgaz, cat si infiintarea unei societati mixte de inmagazinare a gazelor in Romania pe timpul verii, atunci cand pretul este mult mai scazut. Proiectul South Stream va permite Rusiei sa exporte gaz spre Europa fara a trece prin Ucraina si se afla in concurenta directa cu proiectul de gazoduct european Nabucco, pentru care s-a semnat un acord interguvernamental in urma cu doua luni. Nabucco este destinat sa transporte gaz de la Marea Caspica spre Europa, via Turcia si evitand Rusia, pentru a reduce dependenta energetica a UE fata de aceasta tara. South Stream va fi alimentat cu gaz din Rusia, Asia Centrala si Kazahstan, potrivit Moscovei. Conducta trece pe sub Marea Neagra legand Rusia de Bulgaria, unde se va imparti intr-o conducta catre nord-vest spre Austria si una spre sud, spre Grecia si Italia.

ZIUA: Irakul s-ar putea alatura gazoductului Nabucco

Irakul s-ar putea alatura proiectului european Nabucco, considerat concurent al proiectului ruso-italian South Stream, scrie publicatia rusa Rossiiskaia Gazeta, referindu-se la discutiile dintre Turcia si Irak privind posibilitatea semnarii unui memorandum pentru livrarile de gaz, informeaza NewsIn. Livrarile de gaz catre consumatorii europeni, prin Turcia, prin intermediul gazoductului Nabucco sunt posibile, scrie publicatia rusa, amintind de discutiile dintre Ankara si Bagdad legate de perspectiva semnarii unui memorandum privind livrarile de gaz irakian catre consumatorii europeni.

Potrivit ministrului turc al energiei Taner Yildiz, scrie Rossiiskaia Gazeta, “cooperarea activa cu Irakul, in domeniul energetic, isi arata deja primele rezultate”. “Companiile turce din domeniul energetic vor participa la o licitatie pe piata energetica irakiana la sfarsitul acestui an”, a adaugat el. De asemnea, potrivit publicatiei ruse el s-a aratat convins ca Irakul se va alatura proiectului in care, alaturi de Turcia, participa si Austria, Bulgaria, Romania, Ungaria si Germania. Initiativa energetica a Turciei este explicabila, scrie Rossiiskaia Gazeta. “Desi constructia gazoductului ar trebui sa inceapa in 2011, deocamdata nu au fost stabilite perspectivele reale de umplere a conductei. Mai mult, participantii la proiect nu au semnat deocamdata niciun contract privind livrarea de gaz prin aceasta conducta”, explica publicatia rusa.

“Trebuie subliniat ca pentru realizarea proiectului, important din punct de vedere strategic, Ankara este dispusa sa coopereze activ nu doar cu Bagdadul, ci si cu Erevanul. Pe fondul imbunatatirii relatiilor dintre cele doua tari si perspectiva restabilirii relatiilor diplomatice, Turcia, ar putea sustine alaturarea Armeniei in Nabucco”, scrie Rossiiskaia Gazeta.

Nabucco, un proiect greu de realizat Proiectul Nabucco prevede construirea unui gazoduct care va transporta anual pana la 31 de miliarde de metri cubi de gaz provenind din Asia Centrala in special spre Uniunea Europeana. Nabucco, al carui proiect a fost lansat in 2002, ar urma sa intre in functiune in 2014, iar costul sau este estimat la 7,9 miliarde de euro, insa specialistii sunt de parere ca banii vor fi greu de gasit, din cauza crizei financiare globale. Nabucco este contracarat si de eforturile Federatiei Ruse de a construi, la randul sau, South Stream, gazoduct proiectat sa lege Rusia de Europa pe sub Marea Neagra, ocolind Ucraina. Potrivit planurilor initiale ale consortiului Nabucco, gazoductul ar urma sa aiba ca tari furnizoare, intr-o prima faza, Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Kazahstanul, iar mai tarziu sa fie luate in considerare si Iranul sau Irakul, pentru a atinge capacitatea de 31 de miliarde de metri cubi. Din consortiul Nabucco fac parte, cu cate o parte egala de 16,67%, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Transgaz (Romania), Botas (Turcia) si RWE (Germania). Azerbaidjanul, Georgia, Turcia si Egiptul au semnat in luna mai un acord privind grabirea constructiei de conducte din zona, inclusiv Nabucco, iar UE este dispusa sa aloce acestui proiect cateva milioane de euro. In plus, la 13 iulie, cele cinci state de tranzit din consortiu – Romania, Turcia, Bulgaria, Ungaria si Austria – au semnat la Ankara un acord interguvernamental pentru construirea gazoductului. La 5 septembrie, presa turca scria ca Uniunea Europeana ar dori ca Nabucco sa treaca prin Armenia si nu prin Georgia, cum era initial prevazut. Apoi, la 15 septembrie comisarul european pentru energie Andris Piebalgs a spus la o conferinta de la Baku ca Armenia nu va participa in proiectul regional Nabucco.

Timul (Md): „Moldova-Gaz” ne fură chiar la hotar

Colaj.jpg

• Costul unui metru cub de gaze naturale, consumat de către cetăţenii RM, ar trebui să fie cu circa 50% mai ieftin decât cel pe care îl plătim. În prezent, achităm 3,81 lei/metru cub, pe când tariful real este de circa 2,60 lei. Diferenţa se scurge în buzunare străine.

• Reducerea tarifului cu 10%, anunţată cu întârziere de câteva luni de guvernul Greceanâi-2, nu poate fi apreciată decât ca o manevră a comuniştilor de a-şi ascunde fraudele fiscale impunătoare şi de a minţi populaţia. Altfel nu poate fi explicată o scădere de tarif atât de mică atunci când preţul de livrare a gazelor către RM s-a diminuat de la 320 până la 186 USD pentru o mie de metri cubi.

• Pe parcursul unui singur an, prin scheme dubioase şi acceptate tacit de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), „mafia gazelor” obţine venituri nejustificate de circa 1 miliard 668 milioane de lei (149 mln. USD), dintre care circa 333 mln. lei (29,8 mln. USD) reprezintă pierderi în bugetul de stat. Un control recent al Curţii de Conturi dezvăluie mecanismele frauduloase prin care la importul de gaze se spală sume exorbitante de lei din banii contribuabililor.

Gazul se scumpeşte ilegal, chiar la hotar, cu 46%

Curtea de Conturi a descoperit schema prin care întreprinderea moldo-rusă „Moldova-Gaz” spală miliarde de lei, sustraşi direct din buzunarele noastre şi din bugetul de stat. S-a constatat că, timp de mai mulţi ani, întreprinderea înregistra eronat la vamă valoarea gazelor importate, ridicând profituri fulminante chiar la hotar. După ce anunţa preţul de livrare, „Moldova-Gaz” vindea imediat gazele SRL „Moldovatransgaz” cu un adaos comercial de 30-35% (!), după care le cumpăra înapoi de la aceasta la un preţ mai mare cu 9-11%. Astfel, gazele se scumpeau din start cu 46%, ceea ce conducea la creşterea preţului pentru consumatorii finali şi la majorarea trecerii în cont a TVA. Aceste operaţiuni prejudiciau substanţial bugetul de stat, Fiscul văzându-se nevoit să-i restituie „Moldova-Gaz” restanţe neîntemeiate din TVA. Tranzacţiile erau ascunse şi de către structurile de control – în unele acte ale Fiscului se menţiona doar reflectarea eronată a importului de gaze la Vama Chişinău, fără a se specifica diferenţa majorată a TVA trecută în contul întreprinderii în urma respectivelor livrări-procurări.
Schema se aseamănă celei utilizate în „mafia cărnii” – fraudarea bugetului naţional şi a consumatorului final prin inventarea unor cheltuieli inexistente. Totodată, ea dezleagă unele enigme pentru experţii în domeniu. În primul rând, aceştia nu găseau explicaţii ale majorării din ultimii ani a diferenţei dintre preţul de livrare a gazelor şi tariful pentru consumatori. În anii 1998-2000, aceasta constituia 10-12%, iar astăzi se ridică până la 80%. În al doilea rând, dacă preţul de livrare a gazelor s-a diminuat de la 320 până la 186 USD (- 42%), de ce Zinaida Greceanâi a redus tariful la gaze cu numai 10%?

Profitul ilicit dintr-o mie de metri cubi de gaze constituie 115 USD

Tot ce se face la noi în domeniul gazelor este acoperit de taină, chiar dacă „Moldova-Gaz” este o companie de interes public, susţine expertul IDIS „Viitorul”, Victor Parlicov. „Nu se cunoaşte absolut nimic despre cele întâmplate la „Moldova-Gaz”: cum îşi raportează ei costurile sau pe cât de adecvate sunt acestea. Se pare că avem de-a face cu o societate pe acţiuni de tip închis, cu proprietari din Moscova, Tiraspol şi Chişinău, pe care interesele cetăţenilor îi deranjează în ultimul rând”, afirmă expertul.
În temeiul datelor Curţii de Conturi, un calcul elementar descoperă spălări incredibile de bani.
S-o luăm pe rând. Dacă tariful pe care-l plătim noi actualmente este de 3,81 lei pentru un metru cub de gaze, 1000 metri cubi costă 3810 lei. Tranzacţiile din Vama Chişinău dintre „Moldova-Gaz” şi „Moldovatransgaz” arată că preţul gazelor se majorează cu 46%. Scăzând 46% din 3810 lei, aflăm preţul real de livrare – cel puţin 2617 lei pentru o mie de metri cubi. Deci, noi trebuie să plătim nu 3,81 lei, dar 2,6 lei pe metru cub. Cu cât se îmbogăţeşte mafia gazelor din aceste tranzacţii? Diferenţa dintre preţul de livrare calculat mai sus şi cel achitat de noi, care constituie profitul ilicit al celor ce controlează schema, este de cca 115 USD pentru o mie de metri cubi. Conform datelor oficiale ale „Moldova-Gaz”, numai în partea dreaptă a Nistrului se livrează anual 1 mlrd. 300 mln. metri cubi de gaze. Dacă înmulţim această sumă la 115, aflăm suma totală a profitului neîntemeiat al „Moldova-Gaz” pe parcursul unui singur an – 149 mln. USD, dintre care 29,8 mln. USD reprezintă pierderi la buget. Aceşti bani (fiţi atenţi!) sunt incluşi în tarif, fiind achitaţi de noi.
Suma indicată mai sus e valabilă numai în cazul în care datele „Moldova-Gaz” arată realmente cantitatea de gaze livrată în RM, ori V. Parlicov şi alţi experţi ne asigură că nimeni nu ştie, de fapt, cât gaz intră în RM. „Nu avem contor la hotar. Cu atât mai grav e faptul că ANRE, ca instituţie ce supraveghează sectorul, nu ia vreo măsură atunci când apar acţiuni suspecte. Dimpotrivă, Agenţia lucrează mână în mână cu întreprinderea pentru a-i menţine monopolul asupra întregii ramuri energetice. Stabilind tarife exagerate, în ultimii doi ani, ANRE i-a asigurat „Moldova-Gaz” un profit operaţional de 300 mln. USD”, susţine expertul.

La ANRE este de găsit doar secretara…

„Moldovatransgaz”, firma prin care, potrivit Curţii de Conturi, se spală miliardele, face parte din grupul „Moldova-Gaz” şi se ocupă cu tranzitarea gazelor pe teritoriul RM. Solicitat de noi, Valeri Zaharov, vicedirectorul „Moldovatransgaz”, ne-a spus că nu ştie nimic despre asemenea tranzacţii, asigurându-ne că firma sa nu cumpără gaze de la „Moldova-Gaz”. El a specificat că „stăpânii gazelor sunt cei de la „Moldova-Gaz”, care sunt responsabili de toate contractele încheiate, iar de tarife răspunde ANRE”. Zaharov ne-a sfătuit să vorbim cu economista întreprinderii, Maria Chiorescu, care cunoaşte mai bine problema, dar dna Chiorescu ne-a spus că numai Grigore Bulgaru, contabilul firmei, ar putea să ne răspundă. Deşi colegii săi ne-au asigurat că acesta se afla în birou, Bulgaru nu a răspuns la apelurile noastre.
N-am putut afla nimic nici la „Moldova-Gaz”. Mihai Ţurcanu, şeful direcţiei livrări a companiei, a infirmat datele din raportul Curţii, spunându-ne că nu ştie nimic despre aceste tranzacţii. „Nu ştiu despre ce vorbiţi. Livrarea gazelor către consumator se efectuează în baza tarifelor determinate de ANRE”. Din păcate, la ANRE n-am putut vorbi cu nimeni, în afară de secretară. Şi Agenţia se aseamănă mai mult cu un club secret, cu porţile zăvorâte, decât cu o instituţie publică. Am solicitat să vorbim cu directorul Nicolae Triboi, dar secretara ne-a spus că el lipseşte. Am rugat-o să ne facă legătura cu directorul Anatol Burlacov şi ea a recunoscut că acesta este, dar nu vorbeşte cu jurnaliştii. „Nimeni dintre directori nu vorbeşte cu presa, a specificat femeia. La noi cu jurnaliştii discută numai Anatol Barbei”. Acesta este purtătorul de cuvânt al ANRE, dar fie că nu se află niciodată la birou, fie că nu ridică receptorul. Încercările noastre de a-l suna au fost astfel zadarnice…

„Gazprom”, îngrijorat de declaraţiile lui Chirtoacă

Actualmente, „Moldova-Gaz” datorează „Gazprom” două miliarde de dolari, restanţe acumulate doar în stânga Nistrului.
„Fără Transnistria, nu avem datorii importante, chiar dacă „Moldova-Gaz” declară că are mari probleme financiare. De n-ar face o afacere monopolistă, ci una reală, managementul lor financiar n-ar costa nici doi bani”, ne-a mai spus V. Parlicov. În 2001, Curtea de Conturi a făcut un raport cu privire la privatizarea frauduloasă a „Moldova-Gaz”. Acesta urma să fie prezentat parlamentului, ceea ce nu s-a întâmplat şi, în mod ciudat, raportul a fost dat uitării foarte repede.
Menţionăm că miercuri, preşedintele „Gazprom”, Alexei Miller, s-a întâlnit la Moscova cu ambasadorul R. Moldova, Andrei Neguţă, şi cu liderul transnistrean, Igor Smirnov. Potrivit unui comunicat de presă, „părţile au dat o notă pozitivă activităţii de zece ani a întreprinderii „Moldova-Gaz”. „Nezavisimaia Moldova” notează însă că vizita a fost condiţionată de temerea ruşilor că ar putea pierde acţiunile pe care le deţin la „Moldova-Gaz” după ce „nepotul preşedintelui interimar al RM, primarul Chirtoacă, a evocat posibilitatea naţionalizării proprietăţilor ruse din domeniul gazelor naturale”. Concernul rus „Gazprom” deţine 50 plus o acţiune privilegiată în capitalul statutar al „Moldova-Gaz, guvernului moldovean îi revin – 35,3%, Comitetului pentru gestionarea patrimoniului de la Tiraspol – 13,44% şi acţionarilor minoritari – 1,23%.

Solicitat de TIMPUL, preşedintele interimar al RM, Mihai Ghimpu, a declarat că noua guvernare ar putea cere de la „Moldova-Gaz” să restituie cheltuielile cetăţenilor pentru instalarea gazoductelor, lucrări pe care ar fi trebuit să le plătească întreprinderea moldo-rusă.

Vocea Rusiei: Este necesar un amendament la Carta Energetică

Prim-vicepremierul rus, Igor Şuvalov, consideră că la Carta Energetică existentă trebuie adus un amendament cu privire la securitatea tranzitului resurselor energetice.

Potrivit acestuia, securitatea energetică internaţională trebuie să includă trei componente: securitatea aprovizionării, securitatea solicitării şi securitatea tranzitului.

„Aceasta a fost întotdeauna poziţia oficială a părţii ruse. Însă deocamdată partenerii noştri, ţările beneficiare de resurse energetice, nu sunt pregătiţi să recurgă la acest pas”, a spus Şuvalov.

RIA Novosti: Ukraine could review gas contract with Russia – Yushchenko

KIEV, September 20 (RIA Novosti) – Ukraine’s president blamed the government for signing a gas contract with Russia that he deems inappropriate and reiterated that it could be revised at any time.

“The agreement can be revised at any moment,” Viktor Yushchenko told Bloomberg. “I don’t think an agreement based on such non-market principles added any stability to the issue of gas supplies to Europe.”

He said the government is “responsible for that” and added that these had been “fatal mistakes” as Ukraine is paid less than any other European country for gas transit. He said this caused the country’s gas monopoly Naftogaz to run a deficit of almost $4 billion.

Yushchenko said that should gas transit tariffs be raised to the “lowest possible level European countries pay,” Naftogaz would gain $2.5 billion.

Russia and Ukraine signed natural gas contracts in January, ending a dispute between the ex-Soviet allies that interrupted Russian gas supplies to the EU for two weeks earlier that month over a bitter pricing and debt row between Moscow and Kiev.

The contracts have been criticized by Yushchenko, but Prime Minister Yulia Tymoshenko, who plans to stand against him in the January presidential elections, earlier said the deals would remain intact but additional documents could be signed.

She said Kiev would buy around 25 billion cubic meters in 2010, half the agreed amount of gas stipulated in the contract, which runs until 2019. Naftogaz earlier said the transit fee could rise from the current $1.7 to $2.7 per 1,000 cu m per 100 km for Russian gas transits across Ukraine next year.

President Dmitry Medvedev instructed the head of Russia’s energy giant Gazprom on September 7 to stick to the current terms of the gas contract with Ukraine regarding transit rates.

Russia supplies about 80% of its Europe-bound gas via Ukraine.

energia.gr: Ukraine Fin Min:To Guarantee Naftogaz Debt,Sees 5Yr Extension

Ukraine’s Ministry of Finance said Monday that the government has asked it to provide an absolute sovereign guarantee to the restructured foreign debt of state-run energy company Naftogaz.

This guarantee covers both the interest and the principal of the debt, the ministry said on its Web site.

The debt includes a $500 million Eurobond, maturing Sept. 30. The ministry said it sees a five-year extension to the maturity of the debt as optimal.

The ministry said Naftogaz should announce its restructuring proposals shortly.

Naftogaz is the key link in shipments of Russian gas to the European Union. Many investors regarded Naftogaz debt as quasi-sovereign and held the paper as a proxy for state debt.

Eurasia Daily Monitor: Gazprom Seeks Far Eastern Gas Riches

Altai gas pipeline

The state-run natural gas monopoly Gazprom has moved to control natural gas resources in Russia’s vast eastern regions by taking over new gas deposits and building new gas pipelines. In late August, Gazprom argued that the Chayadinskoye deposit lacked sufficient reserves to fill the Yakutiya-Vladivostok pipeline and asked the government to grant four deposits (Srednetyungskoye, Sobolokh-Nedzhelinskoye, Tas-Yuryakhskoye and Verkhnevilyuchanskoye) with combined reserves totaling 500 billion cubic meters (bcm). The gas giant also sought tax breaks in the Russian Far East, including zero gas export duty that would total $4.5 billion annually (Kommersant, August 25).

Gazprom’s ambitious plans to develop a new system of gas-producing centers and pipelines in the region include a gas pipeline to be built from the Chayadinskoye field in Yakutia to Khabarovsk. Gazprom expects to start production at the Chayadinskoye deposit in 2016, and to eventually raise gas output there up to 30 bcm per year.

In recent years, Gazprom has repeatedly pledged to take over the largest gas fields in Eastern Siberia and the Russian Far East. Hence, it has tried to expand its presence in all four future gas production centers: Sakhalin, Yakutia, Krasnoyarsk and Irkutsk regions. The Russian media noted that Gazprom was keen to monopolize nearly all natural gas resources in the Russian Far East. Pursuing its bid to control Sakhalin-3, Gazprom appeared to ignore Putin’s invitation to Shell to join the project, Nezavisimaya Gazeta suggested on August 25. On August 22, Gazprom’s Deputy CEO Alexander Ananenkov met Medvedev’s envoy in the region, Viktor Ishayev, and sought his support, arguing that the Sakhalin-3 gas was needed in order to supply domestic consumers via the Sakhalin-Khabarovsk-Vladivostok pipeline, the daily wrote (Nezavisimaya Gazeta, August 25).

In July, Ananenkov announced that Gazprom secured licenses to develop the West Kamchatka offshore gas deposits on July 7 and the Sakhalin-3 license on July 22. He also pledged to cooperate with the state-run oil giant Rosneft to develop the West Kamchatka Koryakiya-1 and Koryakiya-2 gas deposits (Interfax, July 31). In January 2004, the Russian government annulled the results of the Sakhalin-3 tender, which was won by a consortium led by ExxonMobil in 1993. Gazprom has long lobbied to join the Sakhalin-3 project and argued that gas production could start by 2013-2014.

To highlight the importance of Gazprom’s Far Eastern expansion, known as its “Eastern Program,” the inauguration of its latest project was attended by the country’s top officials. Prime Minister Vladimir Putin announced in Khabarovsk region on July 31 that the Sakhalin-Khabarovsk-Vladivostok pipeline launch marked the creation of a new gas industry hub in the Russian Far East. Russia’s Far Eastern and East Siberian regions are expected to produce up to 150 bcm per year by 2020, he said.

Putin said that the new deposits are due to supply fuel and feedstock for major domestic energy and gas processing projects. The Sakhalin-Khabarovsk-Vladivostok 1,800-kilometer pipeline will also target export markets in Asia-Pacific eventually, he explained, while expressing his confidence that the first stage of the pipeline project would be completed by 2011 (Interfax, ITAR-TASS, RIA-Novosti, July 31). Ananenkov told Putin that Gazprom aimed to raise the pipeline’s capacity from 7 bcm per year to 28 bcm per year at the next stage. Ananenkov also pledged to raise gas production up to 70 bcm per year in Sakhalin, 53 bcm in Yakutiya, 48 bcm in Irkutsk region and 35 bcm in Krasnoyarsk region by 2030 (Interfax, July 31).

The existing Sakhalin-Komsomolsk-on-Amur-Khabarovsk pipeline has limited capacity. When this pipeline was built in 1987 it had a capacity of 4.5 bcm per year, but it has never pumped more than 1.5 bcm per year. This pipeline was eventually extended to Khabarovsk, but its actual capacity did not exceed 2 bcm per year.

The new Sakhalin-Khabarovsk-Vladivostok gas pipeline was launched despite environmental concerns. Environmentalists warned that the project would adversely affect the environment, notably the Khasan natural reserve. They also argued that the pipeline’s planners ignored a potential earthquake risk in the area (Prima-Media, August 17). Gazprom has estimated local demand in Khabarovsk region at 3 bcm per year, 4.5-5 bcm in Sakhalin and 5 bcm in Primorie region. Nonetheless, it pledged to create a new system of gas pipelines, notably the Sakhalin-Khabarovsk-Vladivostok pipeline, to funnel gas from the Sakhalin offshore deposits with a capacity significantly exceeding local demand. Therefore, despite its official promises to prioritize domestic customers, Gazprom’s Eastern Program was aimed at offering Russian natural gas to East Asian importers at international prices. Gas from Yakutiya could also be used for exports to Asia-Pacific countries, Ananenkov announced in July. He also pledged to start construction of Yakutiya-Vladivostok gas pipeline in 2012 as part of Gazprom’s Eastern program (Interfax, July 31).

Meanwhile, Gazprom also conceded that its project to build a gas pipeline to China remained stalled (Rossiya, August 13). In early August, Ananenkov said that supplies via the Altai pipeline would not start in 2011 as planned earlier. Three years ago Putin also promised to export up to 40 bcm of Russian gas to China via a 6,700-kilometer $10 billion Altai pipeline. Moreover, in March 2006, Gazprom and the China National Petroleum Corporation (CNPC) signed a memorandum on the delivery of Russian natural gas to China from 2011, which was a follow-up to the partnership deal signed in October 2004.

However, the Altai pipeline project became even less feasible after CNPC agreed to import 2.25m tons of LNG annually from Australia’s Gorgon LNG project. The $41 billion LNG deal highlighted Gazprom’s limited clout as a natural gas supplier in the Asia-Pacific. Simultaneously, the economic viability of the Yakutiya-Vladivostok and the Sakhalin-Khabarovsk-Vladivostok pipelines as major export routes also now appears to be questionable.

Tags: , , , , ,

Comments are closed.

October 2017
M T W T F S S
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Site Metter