revista presei 22 iulie

2009/07/22

Gandul: Consumul de gaze, mai mic cu 20%

Consumul de gaze naturale al României a scăzut în primele şase luni cu 20%, iar cel de electricitate cu 8,8%, din cauza crizei, a declarat ieri preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Petru Lificiu. El a adăugat că, dacă economia se redresează şi dacă va creşte consumul de energie electrică, există rezerve de a micşora tarifele cu 5 până la 10%, către sfârşitul anului.

Money.ro: S. Blank: Nabucco a trecut printr-un moment de răscruce, devansând South Stream

Luna iulie a reprezentat un moment de răscruce pentru Nabucco, întrucât, nu numai că a fost semnat acordul interguvernamental de la Ankara, dar, ca urmare a rezultatelor recentelor alegeri, Bulgaria ar putea întoarce spatele South Stream, scrie Stephen Blank, un expert american.

Stephen Blank este din 1989 expert al Institutului pentru Studii Strategice pe probleme privind blocul sovietic şi lumea postsovietică şi profesor la Colegiul Militar din SUA. Blank a fost profesor asociat şi la Centrul Aerospaţial pentru Cercetare, Doctrină şi Educaţie şi a predat şi la Universitatea din Texas şi cea din California.

Într-o amplă analiză publicată pe pagina de internet a Proiectului Central Eurasiatic, Eurasia.net, Blank scrie că “luna iulie a reprezentat un moment de răscruce în evoluţiile privind proiectele energetice din regiunea caspică şi a Mării Negre”. Proiectul Nabucco a reuşit o revenire notabilă, în timp ce concurentul său susţinut de Rusia, South Stream, pare să piardă teren, consideră el. În acelaşi timp, Blank avertizează că nesiguranţa privind cererea păstrează încă deschisă posibilitatea ca niciuna dintre conducte să nu devină realitate vreodată.

“Două evenimente recente au contribuit la reconfigurarea jocurilor energetice regionale – semnarea la 13 iulie a acordului pentru Nabucco şi recentele alegeri din Bulgaria. Ceremonia de semnare a acordului pentru Nabucco – implicând Turcia, Bulgaria, România, Ungaria şi Austria – a semnalat că după o lungă perioadă de ezitare, proiectul susţinut de UE şi SUA câştigă, în sfârşit, teren”, scrie expertul.

“Între timp, alegerile din Bulgaria au adus la putere un om, fostul primar la Sofiei, Boiko Borisov, care deja a declarat că şi-ar dori ca Bulgaria să părăsească consorţiul pentru South Stream. Fără Bulgaria, proiectul South Stream este ca şi îngropat. Oficialii ruşi au încercat să minimalizeze comentariile lui Borisov, evaluându-le drept euforie postelectorală, potrivit cotidianului rusesc Kommersant”, continuă el.

Un factor major ce va decide care dintre cele două conducte va fi construită până la urmă este chestiunea cererii de gaz natural, iar condiţiile pentru fiecare dintre variante sunt dificile, consideră Blank. Producătorii din Asia Centrală trebuie să aibă capacitatea să furnizeze mari cantităţi de gaz prin mai multe ţări, până ce resursele îşi ating destinaţia finală. Cu cât sunt implicate mai multe ţări, cu atât creşte gradul de dificultate a realizării proiectului. Nabucco şi South Stream sunt şi mai problematice din cauza preocupărilor privind mediul pe care le presupune construirea unor conducte energetice.

În plus, mai scrie analistul, cererea trebuie să justifice enormele costuri pe care le implică punerea în practică a acestor proiecte. Dacă cererea este redusă, aşa cum este în prezent, este posibil ca niciunul dintre proiecte să nu fie profitabile. Din moment ce nimeni nu poate spune când îşi vor reveni preţurile şi cererea, cei implicaţi în construirea acestor rute energetice ezită să demareze proiectele. În prezent pare puţin probabil ca South Stream sau Nabucco să avanseze aşa cum era prevăzut iniţial şi să respecte termenele prevăzute. Potrivit planurilor, Nabucco ar trebui să fie operaţional din 2014, iar South Stream din 2015.

“Până acum, Nabucco părea să fie conducta cea mai expusă la riscul de a fi abandonată, dar acum South Stream pare proiectul care se vede ameninţat, iar Bulgaria s-a conturat drept cea mai slabă componentă a puzzle-ului South Stream. Tensiunile dintre Kremlin şi Sofia au devenit evidente la începutul anului 2009, când Bulgaria a respins o ofertă a monopolului de stat Gazprom, care dorea să cumpere 50% din reţelele de distribuţie ale ţării. Nu s-a stabilit încă dacă Rusia va trebui să construiască o nouă conductă sau dacă va putea să se folosească de reţeua existentă a Bulgariei. Faptul că Borisov a ajuns la putere pare o complicaţie suplimentară pentru viitorul South Stream în Bulgaria”, comentează Stephen Blank.

Până în luna mai, viitorul părea promiţător pentru South Stream, consideră expertul. La o ceremonia desfăşurată la Soci, liderii ruşi, alături de cei din Bulgaria, Grecia, Italia şi Serbia au semnat un acord care părea să dea South Stream un avans considerabil faţă de Nabucco. Printre altele, concernul energetic italian ENI a fost de acord să dubleze capacitatea anuală a South Stream, la 63 de miliarde de metri cubi de gaz.

Se prea poate însă, remarcă expertul, ca originile deteriorării situaţiei South Stream să fie exact în aceste acorduri semnate în mai. ENI, de exemplu, a forţat extinderea conductei pentru că doreşte să vândă gaz de-a lungul rutei, nu numai în Italia. De aceea, a solicitat creşterea potenţialului de alimentare a South Stream. Aceste pretenţii au generat unele tensiuni cu Rusia.

În plus, se mai arată în analiză, finanţarea pentru aceste conducte nu mai mare atât de sigură ca în trecut. În aprilie, Gazprom a trebui să răscumpere partea sa dintr-o conductă de petrol de la ENI cu mult peste preţul pieţei, iar Italia caută acum garanţii din partea Gazprom privind implicarea sa în finanţarea South Stream. În plus, Turkmenistanul blochează vânzarea de gaze către Rusia, după ce o conductă a Gazprom a explodat în aprilie, iar acum tatonează terenul cu Nabucco şi South Stream pentru a obţine cel mai bun preţ. Nici Azerbaidjanul nu şi-a luat niciun angajament faţă de Rusia.

Stephen Blank invocă şi “lăcomia” Rusiei drept un motiv în plus pentru reducerea şanselor proiectului South Stream. Aşa cum este gândită momentan, conducta urmează să traverseze peste 1000 de kilometri pe sub Marea Neagră, o mare parte fiind regiuni cu ape foarte adânci. Moscovei îi lipseşte tehnologia complexă pentru astfel de construcţii, cât şi banii necesari. Cu toate acestea, Moscova ţine neapărat să deţină majoritatea în acest proiect, cerând, în acelaşi timp, ca participanţii europeni să plătească partea de construcţie. În condiţiile actuale, rezultatul scontat de Moscova pare destul de puţin probabil de obţinut, evaluează analistul.

În plus, continuă analiza, South Stream pare să se afle şi în urma altor două proiecte majore de pe lista de priorităţi ale Kremlinului – dezvoltarea câmpurilor gazeifere din Iamal şi Ştokman. Unii experţi susţin că rezervele de la Iamal trebuie neaparat exloatate pentru ca South Stream să abă o sursă adecvată de alimentare. Problema Rusiei este, însă, că actualele condiţii economice nefavorabile au forţat Gazprom să îşi reducă investiţiile cu 26% în 2009.

“Provocările tehnice şi financiare cu care se confruntă South Stream vor fi pe deplin cunoscute abia după încheierea studiilor de fezabilitate. Fără astfel de studii nimeni nu poate verifica dacă parametrii oferiţi de Moscova sunt corecţi. Rusia susţine că South Stream va costa în jur de 15 miliarde de dolari, dar unii analişti occidental au avansat costuri care se apropie de 45 de miliarde de dolari”, mai scrie expertul.

Finanţarea rămâne principala preocupare şi pentru Nabucco. Într-adevăr, în actualele condiţii, se poate ca niciuna dintre conducte să nu funcţioneze prea curând, lăsând Europa şi Rusia complet dependente de rutele din Ucraina. Aceasta este o perspectivă care nu atrage pe nimeni, având în vedere recentele tensiuni din relaţiile dintre Moscova şi Kiev. “Singura previziune care poate fi făcută cu încredere este că aceste conducte vor continua să fie o sursă de intense tensiuni geopolitice în regiunea Capsică şi a Mării Negre”, concluzionează Stephen Blank.

Proiectul Central Eurasiatic este un program al Institutului pentru o Societate Deschisă din New York şi are ca scop să dezvolte o dezbatere cât mai consistentă din punct de vedere informaţional despre evoluţiile sociale, politice şi economice din Caucaz şi Asia Centrală.

Adevarul: BERD vrea să finanţeze depozite de gaze în România

Oficialii băncii aşteaptă o strategie concretă a autorităţilor române în acest domeniu. Ministerul Economiei şi-a propus dublarea capacităţii de înmagazinare a gazelor, în parteneriat cu Gazprom.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) intenţionează să finanţeze depozite de gaze în sud-estul Europei, inclusiv în România, însă o decizie finală nu a fost luată decât în cazul Ungariei şi Croaţiei. „Nu am discutat cu autorităţile române pe această temă.

Este prea devreme să abordăm acest subiect, pentru că oficialii români nu au conturat încă o strategie concretă în privinţa capacităţilor de stocare a gazelor“, a declarat, pentru „Adevărul“, Riccardo Puliti, directorul diviziei de energie din cadrul BERD.

Poziţia de expectativă a BERD este justificată, în condiţiile în care România încearcă de mai mulţi ani să realizeze un depozit de gaze la Mărgineni (judeţul Neamţ), fără paşi majori pentru concretizarea proiectului. Singura mutare în acest sens a fost demararea unui studiu de fezabilitate, ale cărui rezultate sunt aşteptate în această toamnă.

Colaborarea cu ruşii, doar una dintre opţiuni

Potrivit intenţiilor Ministerului Economiei, depozitul va fi realizat în parteneriat cu gigantul rus Gazprom, cu care Romgaz ar putea înfiinţa o societate mixtă, cu participaţii egale. Deşi sunt direct interesaţi de existenţa a cât mai multe depozite de gaze în regiune, care ar diminua dependenţa de conductele de tranzit din Ucraina, ruşii se feresc să dea un verdict privind implicarea lor în depozitul de la Mărgineni înainte de finalizarea studiului de fezabilitate.

Întrebat dacă BERD îşi menţine intenţia de a finanţa depozitul de gaze în condiţiile în care Gazprom ar deţine jumătate din această capacitate, Puliti a arătat că aceasta este doar una din posibilităţile de implementare a proiectului. „România are mai multe opţiuni. Este prea devreme acum să ne pronunţăm în această privinţă“, a menţionat el.

Acesta a mai arătat că, având în vedere crizele din alimentarea cu gaze a Europei din ianuarie 2009 şi din 2006, existenţa acestor capacităţi de stocare a gazelor în regiune este vitală.

O serie de depozite în aceste ţări va asigura o mai bună aprovizionare cu gaze pentru întrega Europă şi va permite consolidarea relaţiilor din spaţiul comunitar, a mai spus Puliti. BERD a acordat Ungariei, luna trecută, un împrumut de 200 de milioane de euro pentru realizarea unui depozit cu o capacitate de 1,9 miliarde de metri cubi, potrivit Bloomberg.

Un alt stat care a beneficiat deja de sprijinul băncii pentru stocarea de gaze este Croaţia, care a primit 70 de miloane de euro pentru o capacitate de un miliard de metri cubi. Puliti susţine că BERD analizează astfel de proiecte şi în Bulgaria, Turcia şi Serbia. Conform Bloomberg, instituţia şi-a propus să finanţeze capacităţi de stocare de şapte miliarde de metri cubi în regiune.

România are planuri mari

România deţine depozite de gaze cu o capacitate de aproape trei miliarde de metri cubi, iar dezvoltarea celui de la Mărgineni va aduce un plus de două miliarde de metri cubi. De asemenea, Romgaz vizează majorarea capacităţilor proprii de la 2,6 miliarde de metri cubi, în prezent, la patru miliarde de metri cubi, până în 2013.

Totodată, Gaz de France-Suez vrea să transforme o salină într-un depozit de gaze de 500 de milioane de metri cubi, iar traderul EGL România negociază cu Romgaz realizarea unei capacităţi de 300 de milioane de metri cubi.

Crede în realizarea proiectului conductei Nabucco

Riccardo Puliti a mai spus că BERD intenţionează să fie un finanţator important pentru gazoductul Nabucco şi va lua o decizie de îndată ce structura financiară a proiectului va fi finalizată. Întrebat dacă interesul băncii se menţine în condiţiile în care nu există niciun contract semnat cu ţările furnizoare de gaze, Puliti a precizat: „Trebuie să fim încrezători.

Nu e adecvat să avem viziuni pe termen scurt asupra unui proiect pe termen lung“. Costurile totale ale gazoductului Nabucco sunt estimate în prezent la 7,9 miliarde de euro, iar 70% din fonduri vor proveni din împrumuturi bancare.

Împrumut pentru modernizarea complexului Turceni

Complexul energetic Turceni şi BERD au semnat ieri un acord pentru un credit în valoare de 170 de milioane de euro, necesar modernizării grupului 6 al termocentralei. Lucrările vor fi finalizate în 2012, potrivit directorul general al complexului, Eugen Tunaru. Din totalul împrumutului, BERD va acorda 80 de milioane de euro, iar 70 de milioane de euro vor proveni de la Erste Bank, Societe Generale, UniCredit şi Intesa Sanpaolo.

Termocentrala Turceni va fi retehnologizată cu sprijinul BERD

Banca de Comerţ şi Dezvoltare a Regiunii Mării Negre a alocat alte 20 de milioane de euro. Costul total al proiectului este estimat la 224 de milioane de euro, iar investiţia suplimentară va fi asigurată din sursele proprii ale producătorului de energie.

„După finalizarea lucrărilor, unitatea modernizată se va număra printre centralele termice cu cel mai redus nivel de emisii de carbon din Europa şi se va conforma standardelor de mediu din Uniunea Europeană“, au spus oficialii BERD.

De asemenea, complexul are în vedere şi modernizarea grupului 3 al termocentralei, pentru care sunt necesare 150 de milioane de euro. Turceni asigură circa 10% din producţia naţională de electricitate.

Standard.ro: Gazprom: EBITDA mai mic cu 56%

Gazprom s-a împrumutat cu 11 mld. dolari în S1 2009, din care peste 4,5 mld. dolari au venit de la banca Sberbank, relatează Reuters, preluată de NewsIn. Gazprom a anunţat că se aşteaptă la o reducere a câştigurilor înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) “de aceeaşi magnitudine” ca aceea înregistrată de divizia sa petrolieră, Gazprom Neft, de 56%, în primul semestru.

Money.ro: Gazprom mizează pe profit în 2009 din vânzările de pe piaţa internă

Monopolul rusesc al gazelor naturale, Gazprom, a anunţat marţi că se aşteaptă să anunţe profit în 2009 din vânzările de pe piaţa internă a gazelor naturale, chiar dacă Gazprom a mai făcut astfel de declaraţii şi în trecut, fără ca acestea să se materializeze, scrie Reuters, citat de NewsIn.

“În 2009, Gazprom intenţionează să obţină profit din vânzările pe plan intern”, a declarat cel mai mare producător de gaze naturale din lume, într-un comunicat.

Compania a precizat că această ţintă este greu de atins fără majorări ale preţurilor, însă speră să obţină profit prin vânzările de pe pieţele nereglementare din Rusia, unde grupul realizează jumătate din vânzările proprii de gaze naturale.

Preţurile la gaze naturale sunt reglementate de guvern, care încearcă să lupte cu inflaţia de două cifre şi un deficit bugetar accentuat într-o perioadă de criză economică gravă.

În 2007 şi 2008 Gazprom mai declarase că va obţine profit de pe piaţa internă însă nu a reuşit acest lucru. Compania, care generează peste 80% din veniturile totale din vânzările externe, nu oferă de obicei detalii legate de pierderile din activitatea internă.

Preţul mediu practicat pe piaţa internă este de 59 dolari pe mia de metri cubi în 2009, în timp ce Gazprom, care livrează un sfert din gazele naturale consumate de Europa, vinde gaze naturale pe pieţele occidentale cu 280 dolari pe mia de metri cubi, în medie, în 2009.

Guvernul plănuieşte să majoreze gradual preţurile la gaze pe pieţele locale, până în 2011, pentru a atinge un nivel egal al profitabilităţii atât pe plan intern cât şi pe plan extern.

Preţul la gaze naturale practicat pe plan intern va creşte până la 28% pe an în 2009 şi 2010, conform unei decizii guvernamentale.

Planul a fost aprobat în 2006 după mai multe plângeri din partea Gazprom, care a declarat că obţine profit doar de pe pieţele externe şi că susţine pierderi masive pe plan intern.

Cei mai mari clienţi locali pentru Gazprom sunt centralele de energie electrică, ce contabilizează peste o treime din vânzările interne ale companiei.

Hotnews: ANRE: Energia electrica s-ar putea ieftini cu pana la 10% spre sfarsitul anului

Pretul electricitatii ar putea scadea cu 5-10%, catre sfarsitul anului, daca economia se redreseaza si daca va creste consumul de electricitate, a declarat marti presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), Petru Lificiu, potrivit NewsIn.

“Pretul energiei electrice sunt calculate de doua ori pe an, la inceputul anului si la 1 iulie. Daca economia se redreseaza si daca va creste consumul de energie electrica, avem rezerve de a ieftini electricitatea cu 5 pana la 10%, catre sfarsitul anului, pe partea reglementata, adica mai ales consumatorii casnici”, a precizat Petru Lificiu.

Money.ro: Belarusul a închis o conductă rusescă de combustibil, provocând un nou conflict comercial cu Rusia

Rusia şi Belarusul sunt implicate de marţi într-un nou conflict comercial, după ce Minskul a închis o importantă conductă care transportă combustibil rusesc, iar Moscova a pus embargou asupra unor produse din carne din ţara vecină, relatează Reuters, citat de NewsIn.

Ministerul belarus pentru Situaţii de Urgenţă a anunţat că a ordonat închiderea unei conducte care transportă combustibil rusesc spre oraşul leton Ventspils, acuzând operatorul rus al acesteia că nu a remediat numeroasele defecţiuni care ar putea duce la scurgeri de combustibil.

Închiderea acestei conducte se adaugă unei lungi liste de conflictele comerciale între Moscova şi Minsk din ultimele luni, dispute privind datoriile pentru gaze şi embargoul asupra produselor lactate belaruse, în contextul în care Minskul se apropie de Occident şi se îndepărtează de fostul său aliat tradiţional, Moscova.

Rusia, care furnizează anual aproximativ zece milioane de tone de combustibil oraşului leton Ventspils prin Belarus, a anunţat că este surprinsă de decizia Minskului, pentru că cele două părţi ar fi ajuns la o înţelegere asupra unui calendar de reparare a conductei. “A fost neaşteptat”, a declarat Vladimir Nazarov, prim vicepreşedintele companiei Transneftproduct (TNP) care operează conducta. Potrivit acestuia, firma începuse la 16 iunie activităţi de rutină de întreţinere a conductei care urmau să dureze patru zile, când compania sa a primit la 17 iunie ordinul de a amâna pe termen nelimitat reluarea transportului de combustibilul prin conductă.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului belarus pentru Situaţii de Urgenţă, Vitali Noviţki, a declarat că vinovată pentru închiderea conductei este TNP, care nu s-a grăbit să facă reparaţii şi să remedieze probleme, după ce conducta a fost închisă de două ori în 2007 din cauza unor accidente.

“Din câte ştim, proprietarii efectuează în prezent operaţiuni masive de reparaţie. De îndată ce defecţiunile cele mai periculoase vor fi rezolvate, transportul conbustibilului va fi reluat”, a precizat Noviţki, refuzând să avanseze vreun termen în acest sens.

La rândul său, vicepreşedintele TNP a declarat că firma sa şi Belarusul au ajuns la o înţelegere luna trecută privind remedierea a 150 de defecţiuni până la sfârşitul anului 2009, astfel încât compania a redus la jumătate cantitatea de combustibil transportată de conductă în ultimele săptămâni.

Conducta aprovizionează portul leton Ventspils, care este administrat de compania internaţională Vitol. Rusia intenţionează să suspende tranzitul prin această conductă, după ce îşi va extinde propriile căi de export al combustibilului prin Marea Baltică.

“Această (suspendare – n.red.) ne afectează, cu siguranţă. Totuşi, sper că vor face totul” pentru a relua transportul, a declarat Olga Petersone, preşedintele companiei Ventspils Nafta. “Nu pot da cifre exacte în legătură cu pierderile noastre. Este un subiect pe care îl vom discuta cu partenerii noştri de la Transneftproduct”, a adăugat petersone.

Pe de altă parte, autoritatea rusă pentru sănătatea plantelor şi animalelor, Rosselkhoznadzor, a anunţat marţi într-un comunicat că a introdus un embargou asupra produselor din carne de la două uzine de procesare din Belarus. Într-o altă declaraţie, instituţia le-a cerut diviziilor sale regionale să intensifice controlul asupra produselor din carne şi a celor lactate fabricate de peste 40 de firme belaruse, “pentru a preveni importurile periculoase din punct de vedere veterinar şi sanitar”.

Money.ro: România vrea să exploateze zăcămintele turkmene

Preşedintele Traian Băsescu a declarat marţi, la plecarea în vizita pe care o întreprinde în Turkmenistan, că intenţia României este de a putea participa la exploatarea zăcămintelor din această ţară şi de a prezenta capacitatea ţării noastre de a furniza echipament de extracţie.

“Unul dintre obiectivele principale este sprijinul pentru derularea unor proiecte comune în domeniul petrolier şi al gazelor. Intenţia noastră este de a putea participa la exploatarea zăcămintelor turkmene şi de a prezenta capacitatea noastră de a furniza echipament de extracţie”, a declarat şeful statului pe aeroportul Henri Coandă.

Preşedintele Traian Băsescu efectuează, în perioada 21- 22 iulie, o vizită oficială în Turkmenistan, la invitaţia omologului său, Gurbangulî Berdîmuhamedov. Din delegaţia care îl însoţeşte pe preşedinte în vizita oficială în Turkmenistan fac parte ministrul economiei Adriean Videanu, ministrul de externe, Cristian Diaconescu, dar şi directorul general al Transgaz, Ioan Rusu, şi directorul general al Romgaz Mediaş, Marcel Piteiu.

“Vizita în Turkemenistan se înscrie în politica externă pe care o desfăşoară România de a consolida relaţiile politice şi economice cu ţările din Asia Centrală şi regiunea caspică. (…) Cu siguranţă, ţări ca Turkmenistan, Kazahstan şi Azerbaidjan sunt priorităţi de politică externă pentru noi având în vedere potenţialul acestora de a fi parteneri energetici atât la nivel naţional, cât şi la nivel european”, a mai spus preşedintele Traian Băsescu.

Turkmenistanul, fostă republică sovietică, se află între Marea Caspică, Afganistan, Iran, Kazahstan şi Uzbekistan şi deţine unele dintre cele mai mari rezerve de gaz din lume.

Fiind foarte dependent de reţelele gaz ale Rusiei, Turkmenistanul vinde marea parte a gazului său către Rusia, dar între cele două ţări au apărut recent tensiuni. La 10 iulie, preşedintele Gurbangulî Berdîmuhamedov a anunţat că Turkmenistanul este dispus să se asocieze la proiectul de gazoduct european Nabucco, concurent al gazoductului rusesc South Stream, şi să aprovizioneze conducta cu gaz.

Nabucco, lansat în 2002, ar urma să intre în funcţiune în 2014, iar costul său este estimat la 7,9 miliarde de euro, însă specialiştii sunt de părere că banii vor fi greu de găsit, din cauza crizei financiare globale. Nabucco este contracarat de eforturile Federaţiei Ruse de a construi, la rândul său, South Stream, gazoduct proiectat să lege Rusia de Europa pe sub Marea Neagră.

Unele dintre ţările participante la Nabucco şi-au dat acordul şi pentru implicarea în construcţia South Stream, între ele numărându-se Bulgaria, Austria, Ungaria şi de curând Turcia.

Potrivit planurilor iniţiale ale consorţiului Nabucco, gazoductul ar urma să aibă ca ţări furnizoare, într-o primă fază, Azerbaidjan, Turkmenistan şi Kazahstan, ca mai târziu să fie luate în considerare şi Iran sau Irak, pentru o capacitate de 31 de miliarde de metri cubi.

Din consorţiul Nabucco fac parte, cu câte o parte egală de 16,67%, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Transgaz (România), Botaş (Turcia) şi RWE (Germania). Azerbaidjan, Georgia, Turcia şi Egipt au semnat în luna mai un acord privind grăbirea construcţiei de conducte din zonă, inclusiv Nabucco, iar UE este dispusă să aloce acestui proiect aproape 200 de milioane de euro.

În plus, la 13 iulie, cele cinci state de tranzit din consorţiu – România, Turcia, Bulgaria, Ungaria şi Austria – au semnat la Ankara un acord interguvernamental pentru construirea gazoductului, considerat un moment important, care dă un nou impuls proiectului.

Vizita lui Traian Băsescu la Aşhabad are loc la un moment aniversar – se împlinesc 17 ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Turkemnistan şi 16 ani de la deschiderea reprezentanţei diplomatice a României la Aşhabad. În cadrul vizitei, şeful statului va avea întâlniri oficiale cu omologul său turkmen şi cu preşedintele Parlamentului, Akdja Nurberdieva.

Cei doi preşedinţi vor semna în prima parte a zilei de miercuri trei documente oficiale: un protocol şi un regulament privind colaborarea interguvernamentala româno-turkmenă în domeniul economic şi tehnico-ştiinţific şi un protocol pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital.
De asemenea, Traian Băsescu va depune o coroană de flori la Mausoleul lui Saparmurat Niazov, primul preşedinte al Turkmenistanului, decedat în 2006, va vizita moscheea Turkmenbaş Ruhî Metjidi, va depune o coroană de flori la Monumentul Independenţei Turkmenistanului, unde va planta şi un pom, şi va vizita Muzeul Primului Preşedinte al Turkmenistanului independent.

Miercuri seară, preşedintele Băsescu, împreună cu delegaţia oficială, va asista la prezentarea cailor turkmeni din rasa Ahai-tek, care vor face un spectacol demonstrativ.

Tot miercuri seară preşedintele Gurbangulî Berdîmuhamedov va oferi un dineu în onoarea lui Traian Băsescu.

Money.ro: Mariana Gheorghe: Guvernul trebuie să mizeze pe energie, agricultură şi construcţii pentru ca economia sã-şi revinã

Este nevoie ca Guvernul să ia şi măsuri dure, nepopulare, dar să ajute economia să-şi revină; ar fi bine dacă ar alege două, maximum trei industrii, precum energia, agricultura sau construcţiile, pe care să facă focus, să le sprijine optim şi care să fie motoarele viitoarei noastre creşteri, declară într-un interviu acordat Business Standard Mariana Gheorghe, CEO Petrom, cea mai mare companie românească.


Aceasta vede un declin economic în 2009, de minus 8%, şi adaugă faptul că trendul de descreştere va continua şi în 2010. “Cred că economia va continua să scadă atât în S2 2009, cât şi, posibil, în S1 2010, din cauza contextului, în mare parte… Legat de predicţia unui minus de 10%, n-aş merge chiar până acolo. Personal vorbind, cred însă că ne vom îndrepta uşor spre o scădere de 8%. În S1 2010, este posibilă o continuare a trendului descendent. În S2 2010 văd totuşi o uşoară creştere, dar, pe ansamblu, consider că 2010 va fi pe minus. O revenire a economiei o văd în S2 2010”, continuă Mariana Gheorghe.

“Momentul este unul foarte dificil. Nu aş vrea să fi u în locul guvernanţilor, cred ‘însă cu tărie că este nevoie de o fermitate mai mare privind măsuri nepopulare, dar cu impact economic, pentru a grăbi revenirea. Altfel, putem asista la distorsionări mult mai negative decât ne aşteptăm în prezent”, punctează aceasta.

CEO-ul companiei numărul unu din economia locală spune că ar trebui ca autorităţile să acorde ajutoare de stat, dar însoţite de planuri de viabilizare asumate de companii. Mai mult, Mariana Gheorghe lasă să se înţeleagă faptul că, în actualul context politico-economic şi fără o schimbare certă de macaz în ceea ce priveşte măsurile anticriză, contribuabilii vor ajunge să achite taxe şi impozite mai mari. “Nu mă aştept anul acesta la creşterea fi scalităţii. Anul viitor va fi unul de decizie în acest sens. Dacă activitatea economiei nu este stimulată la creştere, dacă firmele nu sunt ajutate să folosească resursele de la Uniunea Europeană, dacă programele de investiţii nu vor fi derulate, atunci nu vor exista resursele necesare pentru cheltuielile statului”, punctează aceasta.

CEO-ul Petrom mai spune că societatea pe care o conduce a luat o serie de reacţii “la şoc”, după declanşarea crizei, pentru a se putea repoziţiona. Reamintim că liderul pieţei petroliere interne a contractat în ultimele circa nouã luni credite de peste 1,5 miliarde euro. “Primul răspuns după începerea crizei, septembrie-octombrie 2008, a fost un focus puternic pe lichidităţi pentru a fixa cash-flow-ul. În S1 am încercat să restructurăm poziţia noastră pe cash-fl ow, să atragem fonduri externe pentru a ne putea mobiliza în următorii doi-trei ani cash-fl ow-ul intern”, explică ea.

“Avem nevoie, pentru următorii cinci ani, să ne reevaluăm modelul de business în această nouă piaţă. Trebuie să vedem ce putem face pentru a putea avea un viitor sustenabil, să fructifi căm oportunităţile care apar şi să răspundem cerinţelor acţionarilor fi e cu produse, fi e cu profitabilitate”, continuă CEO-ul liderului pieţei petroliere locale. “În acest proces încercăm să revizuim portofoliul de activităţi, de investiţii şi de portunităţi pe care le avem pe piaţa petrolului. Aceste elemente, de profi tabilitate, de lichiditate şi de strategie, le vom fi naliza până la sfârşitul anului şi vom propune o strategie pe fi ecare componentă”, mai spune oficialul Petrom.

Întrebată dacă ia în calcul renunţarea la anumite activităţi considerate ineficiente, Mariana Gheorghe aratã că “procesul de eficientizare nu s-a oprit şi nu se va opri”. “Trebuie evaluate dimensiunea şi scopul lor, ţinând cont de noile condiţii de piaţă. Ele sunt altele decât în urmã cu cinci ani, când am început acest proces”, puncteazã ea. “Încercăm să facem un balans între interesele pe termen scurt şi cele pe termen lung.

Trebuie să ai maturitatea managerială de a ţine cont atât de proiectele care îţi aduc cash-fl ow pe termen scurt, cât şi de cele care aduc cash pe termen lung”, continuã aceasta. Mariana Gheorghe adaugă că, până la finele anului, Petrom îşi va revizui toată strategia de business stabilită pentru 2010. Aceasta subliniază însă că direcţiile strategice pentru dezvoltarea societăţii vor rămâne neschimbate, dar termenele pentru anumite obiective vor fi , cu siguranţă, decalate.

Mariana Gheorghe mai afirmă că, în primele şase luni ale acestui an, piaţa românească de distribuţie carburanţi a scăzut pe zona comercială cu 15-20%. “În zona consumatorilor industriali, unde este clar că avem o scădere accentuată, de până la 15-20%, reducerea cererii este foarte vizibilă, mai ales din cauza transporturilor care au scăzut accentuat”, afi rmã executivul celei mai mari companii locale.

“La retail, piaţa, per total, a avut o stagnare – o uşoară creştere de până la 5%. Evoluţia companiilor în această piaţă este diferită, dacă vorbim despre principalii jucători”, punctează Mariana Gheorghe. Petrom are pe rolul instanţelor zeci de mii de litigii de muncă. La fi nele primului trimestru, cea mai mare companie din România avea 31.685 de salariaţi. Profi tul sãu a scăzut în primul trimestru cu 48%, la 506 mil. lei (118,6 mil. euro), iar veniturile au coborât cu 32,6%, la 3,46 mld. lei (813 mil. euro), faţă de aceeaşi perioadă din 2008. 

Tags: , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter