revista presei 21 septembrie

2009/09/21

Hotnews: Interviu/ Mihai David, directorul general al Hidroelectrica: In trei ani, vom inlocui termocentralele cu un grup nou. Si acesta va fi inlocuit, dupa zece ani, cu energie verde.

Mihai David
Foto: HotNews.ro
Cele doua mari companii care vor rezulta in urma reorganizarii sectorului energetic vor fi functionale in primavara anului viitor, a declarat intr-un interviu acordat HotNews.ro directorul general al Hidroelectrica, Mihai David.

Deocamdata, restructurarea energetica este la stadiul de simulare. Au fost infiintate doua grupuri de coordonare, fiecare avand cate un sef numit de Ministerul Economiei, care fac “exercitii” inainte de marea reorganizare. Simularile pentru una dintre companii vor fi facute sub indrumarea lui Mihai David.

Deciziile politice privind restructurarea sectorului energetic au fost luate, dar mai trebuie puse la punct unele detalii. Pe scurt si foarte simplu, scenariul prezentat HotNews.ro de catre seful Hidroelectrica este urmatorul: Se infiinteaza doua mari companii, una combinand resurse energetice precum  lignit, nuclear si hidro, iar cealalalta avand hidro, huila si gaz.

Dupa ce vor lua fiinta aceste companii, una dintre prioritati este alocarea unor mari sume de bani pentru investitii de mediu la termocentrale. Fara acesti bani, termocentralele nu vor avea cum sa faca investitiile si risca sa fie inchise. Fara termocentrale, jumatate din consumul de energie din Romania ar ramane descoperit.

Pentru Termoelectrica, companie nerentabila si ineficienta, salvarea este combinarea cu o societate valoroasa precum Hidroelectrica. Circa 300 de milioane de euro vor fi folosite pentru retehnologizarea grupurilor energetice de la Paroseni si Mintia.

Mihai David sustine ca pentru o companie precum Hidroeoectrica, o asemenea suma “nu inseamna mare lucru pe termen lung”. Grupurile vor functiona pe o perioada de tranzitie de trei ani,  timp in care se va construi un grup mare nou la Deva cu circa 900 de milioane de euro.

Dupa trei ani, grupul nou va prelua toata productia din Valea Jiului. Dar nici acesta nu va avea o viata prea lunga, fiindu-i rezervati doar 10 ani, deoarece productia termo va fi inlocuita de productia de energie verde (eoliene, biomasa etc). In 13 ani se va investi masiv in energia verde, ajungand sa acopere necesarul de consumul asigurat, in prezent, de energia termo.

In paralel, vor fi facute investitii si in hidrocentrale, pentru acestea fiind necesare alte cateva sute de milioane de euro. Sunt estimate 500 de milioane de euro numai pana in 2012. Vor fi retehnologizate actualele capacitati, dar vor fi construite si altele noi. Mihai David s-a mai gandit sa infiinteze o societate separata pentru microhidrocentrale, privatizarea acestora fiind oprita pentru moment. Acea societate va fi listata pe bursa, in cazul in care se va decide reluarea privatizarii.

Toate aceste investitii par imposibil de realizat, insa directorul general al Hidroelectrica este ferm convins ca pot fi puse in practica. Deocamdata, Hidroelectrica are cateva probleme legate de lichiditati, fiind in imposibilitatea de a achita datorii estimate la circa 50 de milioane de euro.

Mihai David sustine ca in prezent se poarta negocieri pentru obtinerea unui imprumut de 150 de milioane de euro. Cu o parte din suma vor fi achitate datoriile. Restul se duce in investitii.

Faptul ca Hidroeloectrica are unele probleme este aratat si intr-un raport Standard&Poor’s care a revizuit in scadere ratingul Hidroelectrica pentru datoriile pe termen lung, de la nivelul “BB” la “BB-“. De asemenea, agentia a retras calificativele companiei, in lipsa unor informatii suficiente pentru continuarea supravegherii. Mihai David sustine ca nu sunt probleme, iar compania va termina anul cu un profit mic, doar 10 milioane de euro.

Pentru derularea procesului de restructurare trebuie sa-si dea acordul si actionarii Fondului Proprietatea. Acestia au unele retineri mai ales ca a fost discutata, la un moment dat, si varianta ca Fondul Proprietatea sa primeasca actiuni la alte societati comerciale, in locul celor detinute la societatile care vor fi incluse in cele doua companii energetice. Actionarii Fondului Proprietatea au aflat de aceasta intentie si s-au revoltat. Mihai David sustine ca a fost doar un proiect aflat intr-o faza initiala care nu va mai fi luat in calcul.

Reporter: In ce stadiu se afla procesul de reorganizare in sectorul energetic?

Mihai David: Situatia este mai complicata decat pare la prima vedere. Toate companiile au actionari si din Fondul Proprietatea. Trebuie sa-si dea si ei acordul, ca altfel ajungem intr-o situatie care poate sa blocheze acest proces. Combinarea acestor capacitati de care tot vorbim este un exercitiu dificil. Nimeni nu vrea sa facem doua companii, stricand si ceea ce merge in sistem, ci dimpotriva. Trebuie sa combinam aceste doua companii folosind ceea ce merge, folosind cat mai mult resursele Romaniei. Romania are gaz ca resursa, are carbune ca resursa- lignit si huila-, apa si nuclear.

Ideea este sa dezvoltam o capacitate de productie de energie bazata pe aceste resurse primare, astfel incat din combinatia lor sa scoatem un produs la nivelul pietei europene. Daca mergem doar pe cele super rentabile, cum ar fi hidro si nuclear si oprim celelalte capacitati, pe masura ce se majoreaza consumul, nu vom mai avea sa aducem din alta parte. Atunci vom merge pe import si in loc sa platim minerii nostri sa lucreze in Valea Jiului si in Gorj, vom tine minerii altora. Si astfel, la ai nostri, vom ajunge sa platim salarii compensatorii.

Ideea este sa producem energie astfel incat sa folosim si resursele acestea, dar in mod rational. Adica, nu vrem sa tinem 15.000 de mineri in Valea Jiului, ca nu avem ce face cu ei, ci sa tinem atatia cati avem nevoie, astfel incat huila care o scot de acolo, si nu pot sa scoata mai mult de 2,2 milioane de tone pe an, sa poata fi folosita in mod economic. Astfel, pretul energiei electrice scoasa de pe huila, de pe apa si de pe gaz, mixul lor sa dea un pret competitiv pe piata.

Reporter: Este clar, se doreste salvarea termocentralelor, pentru ca depindem de aceasta resursa, respectiv carbunele.

M.D.: Nu o luati asa. Nu vreau sa salvez termocentralele, ci vreau sa folosesc o resursa a Romaniei. Asa ne-a dat Dumnezeu. Avem apa, dar nu avem foarte multa. Avem potential pentru mai mult, insa necesita investitii foarte mari, dar cu intoarcere foarte inceata. Potentialul hidro este 48%, dar ce a ramas de amenajat nu poate fi amenajat in conditii economice exceptionale, ci cu investitii mari si cu intoarcere pe termen foarte lung. Investim in toate domeniile. De asta spun ca in Valea Jiului nu ne propunem sa extragem mai mult decat este economic fezabil. Trebuie sa dimensionam si capacitatea de productie. Si pe baza carbunelui pe care putem sa-l scoatem economic, sa proiectam grupul termoenergetic astfel incat sa nu ceara mai mult carbune, dar nici mai putin. Practic, energia care rezulta de aici, cuplata cu energia pe apa si pe gaz, ne da un produs final, care trebuie sa fie la un pret european. Si facem mixul asta atata vreme cat suntem intr-un pret de piata. Eu nu vreau sa salvez termocentralele, ci vreau sa folosim toate resursele.

Reporter: Inteleg ca a fost luata decizia politica in privinta reorganizarii, dar de aici si pana la punerea in aplicare, ce mai trebuie facut?

M.D.:Operatiunea nu este o chestiune simpla. De la decizia politica pana la momentul care in care punem in fapt este un drum lung. Mai bine masor de cinci ori si tai o data. Ca daca am apucat sa taiem prost s-ar putea sa stricam si ce merge. Acum avem tot felul de discutii pe teme concrete: cum aprovizionam piata, cum o sa fie bucata aia, folosim sau nu folosim companiile de distributie de energie, sub ce forma le folosim ca sa nu distorsionam piata? Interesul meu este sa nu stric distributiile care merg, pe care le-am privatizat. Dimpotriva, vreau sa dau la toate opt distributiile o sansa egala. Si toate acestea iau foarte multa vreme, dupa care trebuie sa trecem la partea legala, dar pe documente fiindca sunt societati comericiale.

Reporter: Dar nu prea mai este timp pentru ca se apropie termenul pentru inchiderea termocentralelor. Au inceput sa faca investitiile necesare?

MD: Tine de programul de mediu al termocentralelor, dar noi sustinem in mod financiar termocentralele prin faptul ca preluam energia de la ele. Ele deja pot sa inceapa sa-si faca programul respectiv. Au inceput deja, sunt avansate. Paroseni incepe licitatia, la Mintia este spre finalizare. De la momentul in care incep licitatiile pana la momentul in care incep sa cheltuie banii, conform legii achizitiilor, e drum lung: trebuie sa termine studiile de fezabilitate, trebuie sa faca proiectele tehnice, licitatii cu proiectele tehnice. Nu avem un termen limita. Ne-am propus sa fim intr-un termen fezabil ca sa nu-i intarziem nici pe ei cu proiectele si nici sa nu stricam ceea ce merge.

Nu pot sa faca singuri investitiile. La finantarea investitiilor, au nevoie de o baza comerciala mult mai mare pe care nu o au. La Mintia si Paroseni sunt investitii de 300 de milioane de euro. Pentru o companie cum e Hidroelectrica nu e mare lucru cand vorbim de perioade lungi. Pentru restul vorbim pe termen mai lung. La Deva intentionam sa construim un grup mai mare. Practic au sase grupuri: doua sunt inchise, unul este in reparatii, unul este bun,  doua merg asa si asa. Vrem sa tinem doua grupuri care sa fie modernizate pe o perioada de tranzitie pana cand vom reusi sa facem un grup mai mare adus la nivelul tehnologiei de astazi. Facem un grup mai mare care inghite tot ce face Valea Jiului si in momentul ala inchidem cele doua…

Reporter: Tot folositi termenul “facem” chiar daca nu s-au format inca cele doua companii.

MD: Noi avem responsabilitatea. S-au format doua colective de coordonare. Un colectiv de coordonare pe partea lignit, nuclear si o bucata din hidro si un colectiv de coordonare pe partea de hidro, huila si gaz. Suntem numai la partea de exercitii, nu avem hartii facute. Noi facem hartiile, noi le promovam. Si atunci colectivele astea doua se ocupa ca atunci cand se fac hartiile, sa nu fie facute proest. Si eu am responsabilitatea deocamdata pentru apa, huila si gaz. Dar aceasta nu inseamna ca voi fi directorul general al companiei care vine.

Pe perioada aceasta de tranzitie, ne uitam sa vedem cum asezam companiile, cum sa mentinem echilibrul pe cantitatea de energie si vrem sa cream si un business-plan. In afara de decizia politica, masuram toate variantele astfel incat sa nu gresim si sa ascultam pe toata lumea.

Investitile de mediu trebuie facute pana in 2012 sau 2013. Trebuie sa structuram compania astfel incat sa scoatem un produs bun pentru piata, caci daca in urma exercitiului acesta pe care il facem apare un produs foarte scump, in afara pietei, atunci vorbim de pomana.

Reporter: Faceti exercitiul, intentia politica este clara, dar mai trebuie obtinut acordul si de la Comisia Europeana.  Pot fi facute toate aceste lucruri, sa depui efort cu aceste exercitii fara sa stiti ce va spune Comisia Europeana?

MD: Problema cu Comisia Europeana tine de minister. Dar toate merg in paralel. Asta nu inseamna ca formarea companiei 1 sa se intample in acelasi timp cu formarea companiei 2 . S-ar putea sa existe un decalaj intre ele. Unii s-ar putea sa fie gata mai devreme, altii mai tarziu. Compania 1 are Fondul Proprietatea in toate elementele ei, iar Compania 2 doar intr-un singur element. Deci s-ar putea ca acordul sa vina mai simplu.

Reporter: Pana la urma cum ramane cu Fondul Proprietatea. Va avea sau nu va avea actiuni la viitoarele companii? De la ce a pornit ingrijorarea actionarilor de la Fondul Proprietatea?

MD: Suntem in discutii cu Fondul Proprietatea. Ingrijorarea porneste de la faptul ca s-a dat drumul la un material de lucru care se afla intr-o faza anterioara. In propunerea respectiva se spunea ca Fondul Proprietatea sa nu faca parte din companii si, in schimb, sa primeasca actiuni din alte parti. Si inflamarea s-a produs la actionarii fondului. Si avocatii lor sunt cei care au pornit tot tavalugul acesta.

Reporter: In privinta Hidroelectrica, ce investitii vor fi facute? In momentul in care se va face aceasta combinare a resurselor, totul se va centra pe termocentrale.

MD: Hidroelectrica este intr-un proces de innoire masiva. Avem investitii foarte mari in retehnologizare si avem si centrale noi in discutii. Termo pana la un punct este folositor. Hidro face energia de varf, fiindca are lacurile la dispozitie. Termo da energia de baza. Este extrem de rigid, dar nu pot face niciun reglaj. La hidro nu am o energie constanta. Costurile la energia care merge in banda, pot fi reduse foarte mult. Trecand termo in banda si lucrand varfurile din hidro, iau niste bani mult mai buni. Aceasi energie care, astazi, se produce la termo, va avea costurile mult mai mici si un pret mult mai bun.

Faptul ca facem o combinatie de genul acesta ma ajuta foarte mult si la structura clientilor pe care ii avem. Pentru mine este un avantaj pana cand pot sa tin costurile in mana, astfel incat energia in banda, cea de la termo sa nu ma coste foarte mult. Trebuie sa tin un pret al carbunelui, astfel incat sa nu deviez preturile.

Reporter: Pana la urma, cum vor fi ierarhizate prioritatile in ceea ce priveste investitiile, astfel incat sa poata fi facute si la Hidroelectrica?

MD: Eu am preluat compania la 15 iulie. Este cert ca aceasta companie are nevoie de o infuzie de cash. Are o problema de cash-flow. Investitiile in retehnologizare au fost sustinute din banii de zi cu zi. Nu au fost sustinute de o linie de finantare care sa mearga in paralel cu investitia si de cand investitia incepe sa produca sa poti sa rambursezi. De aceasta am tot spus ca avem nevoie de un credit de 150 de milioane de euro. Eu am semne bune, astfel incat pana la sfarsitul lunii septembrie, in cel mai rau caz pana la mijlocul lunii octombrie sa inchid finantarea. Si in momentul acela am tras aer in piept, inchidem toate datoriile pe care le avem si pe care acum le platim cu taraita. Le aducem la zi pe toate si mergem inainte cu investitiile. Noi avem investitii foarte mari, avem pana in 2012 circa 500 de milioane de euro. Vorbesc numai de hidro, despre retehnologizare, plus capacitati noi.

Reporter: Care este valoarea datoriilor pe care le are Hidroelectrica? Este si acel raport al Standard& Poor’s care a scazut ratingul Hidroelectrica pentru datoriile pe termen lung. Va avea Hidroelectrica profit?

MD. Sunt datorii de zeci de milioane de euro. Nu vreau sa exagerez, dar cred ca sunt in jurul a 50 de milioane de euro. Odata cu banii pe care ii luam, reusim sa venim cu ele la zi, practic sa nu le mai tarai dupa mine. In ceea ce priveste raportul Standard&Poor’s, noi eram cu doua clase peste ratingul de tara. Toata lumea incearca sa aduca companiile de stat la nivelul ratingului de tara, ceea ce este dificil in perioada de criza. In situatia in care incercam sa mentinem ritmul de investitii, ratingul a scazut.

Vom termina anul cu un profit foarte mic, noi ne-am propus 10 milioane de euro, avand in vedere ca avem un an hidrologic foarte greu. In plus, ANRE nu recunoaste toate costurile in preturile reglementate.

Reporter: Exista comentarii potrivit carora reorganizarea ar putea pune in pericol securitatea energetica.

MD: Astazi avem acelasi mix. Comentariile se fac neascultand pana la capat. Folosim resursa atata cat este rentabil economic. Folosim carbunele din Valea Jiului, dar nu la visele minerilor, ci la valoarea energiei care se incadreaza in anumiti parametri. Trebuie sa dea o anumita calitate, la un pret fix. Nu producem energie pe carbune la ce capacitati avem, ca sa nu cadem in faliment, fiindca este foarte scump. Noi producem numai cat este rentabil. Apoi mergem pe gaz. Avem centrale in ciclu combinat care au randament foarte mare si dau un pret bun si avem centrale vechi care au un pret foarte mare. Noi nu mergem cu acelea, ca nu suntem nebuni. Mergem cu cele in ciclu combinat si investim in acestea, dar investim atata cat avem nevoie.

Astazi avem capacitate pe termo foarte mare. Ca sa fiu rentabil trebuie sa am un grup nou foarte performant, cu tehnologie noua. Atunci ce fac? Timp de trei ani merg cu ce am. Tin in viata timp de trei ani pana pot sa dau in functiune grupul acesta nou. Il tin o perioada de maxim 10 ani dupa care oprim cu totul. Dupa aceea trebuie sa vin din spate cu energie verde, biomasa, biogaz, ferme de vant. Si asta fac. Negociez acum cu o companie de engineering sa facem o societate mixta astfel incat sa putem pune pe picioare capacitati de biomasa. Am discutii cu diversi dezvoltatori de ferme de vant astfel incat Hidroelectrica sa preia o parte din investitiile acestea astfel incat fluxul de energie sa treaca pe la noi. De exemplu astazi am 600 MhW si cu 150 de la Mintia si Paroseni. Maine vreau sa fac un grup de 700 de MhW, sa zicem, care sa fie rentabil. In ziua in care acesti 700 MhW i-am inchis cu energie verde, scot grupul si lucrez cu megawatti din energia verde.

Reporter: Are Hidroelectrica aceasta capacitate de a investi in energie verde? Care este necesarul de investitii in urma reorganizarii?

MD. Hidroelectrica are capacitatea de a face investitii. In paralel trebuie sa dezvoltam si alte capacitati pe hidro. Avem si hidrocentrale noi. Faptul ca modernizam inseamna ca imi cresc randamentul pe centrale, ca vin cu turbine noi si din apa respectiva fac mai multa energie. Si pe langa asta, am centrale noi. Am de fapt doua tipuri de investitii. Am investitii unde fac aductiuni secundare. Am aceleasi centrale, dar aduc apa din bazine care sunt mai departe si stochez in lac mai multa energie. Potentialul hidro poate fi crescut pana la 65%.

Cat priveste necesarul pentru investitii, acestea sunt de ordinul miliardelor. Termo are nevoie de investitii de mediu de 300 de milioane de euro. Grupul nou ar putea sa coste 900 de milioane de euro. Acestia sunt banii pe care ii bag in termo. Apoi bag in gaz. Si acolo bag cateva sute de milioane de euro, in functie de cate centrale hotaram sa facem pe gaz in ciclu combinat. Alte sume se vor duce amenajarile hidroenergetice pentru care estimam circa cinci ani.

Reporter: In cat timp ar putea fi finalizat actul normativ privind reorganizarea?

MD: In aceasta toamna, pana la sfarsitul anului vom avea actul normativ. S-ar putea sa nu fie pentru amandoua in acelasi moment. Fiecare are conditii diferite .Eu am Termoelectrica care nu are actionar Fondul Proprietatea. La cealalta compania, Nuclearelectrica are Fondul Proprietatea, la fel ca Hidroelectrica. Parerea mea este ca cele doua companii vor fi functionale undeva prin primavara, februarie sau martie.

Dezbaterile continua. Mai sunt dezbateri si in interior. Am avut discutii aprinse cu distribuitorii, cu furnizorii. Ne gandim ca daca distributiile de energie vor intra in companii, vor functiona ca si celelalte. Vom pune marfa pe bursa si fiecare va lua de pe bursa.

Reporter: In privinta microhidrocentralelor, ce intentii aveti? Va ganditi la o restructurare in cadrul companiei?

MD. Pentru microhidrocentrale am creat o echipa de lucru specializata, deoarece nu vreau sa le mai privatizam, ci vreau sa le punem intr-o sucursala pe toate si aceasta sa o transformam intr-o companie in cadrul  Hidroelectrica sau in cadrul companiei noi. Si daca va trebui sa le privatizam, o vom pune pe bursa. Va fi o companie separata pe microhidrocentrale. Am luat decizia formari uzinei care se va ocupa de microhidrocentrale. Pe noi ne intereseaza ca fluxul de energie sa fie intr-o singura mana. Prin privatizare, energia am disipa-o in mai multe maini si nu e rentabil economic. Nu tin sa fim 100% proprietarii, ci vreau sa implic si sistemul privat in finantare.

Vreau sa rentabilizam compania. Dar ma uit la o reorganizare incepand cu 1 ianuarie, sa rationalizam suprastructura. Avem cam multe sucursale si cam multi baieti care taie frunza la caini. Vreau sa rentabilizez compania, dar nici nu pot sa duc in continuare un sistem care este un pic cam mult. Dar vorbim de disponibilizari in cadrul contractului colectiv de munca. Facem simulari, cu ce se intampla daca tinem sucursalele acestea. Voi avansa o cifra cand ne apropiem de finalul anului.

Cotidianul: Sistemul energetic este vechi, jefuit şi fără viitor: La un pas de întuneric!

Jean Constantinescu, unul dintre mentorii reformei energetice româneşti, afirmă că ne aşteaptă o criză de sistem. Reprezentant al României la Eurelectric, nu este ascultat de nimeni la Bucureşti, din cauză că interesele politice clientelare primează. Acum conduce Institutul Naţional Român pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Surselor de Energie.
Fara sa ne dam seama traim o adevarata minune: apasam intrerupatorul si se aprinde becul
Fara sa ne dam seama traim o adevarata minune: apasam intrerupatorul si se aprinde becul
Ne apropiem de o criză energetică?
Suntem într-o criză de sistem şi aproape de o criză a energiei. Lipsa de reformă sau, chiar mai mult, intenţiile politicienilor de deviere spre formule etatist-centraliste ne fac să anticipăm blocajul.

Ordonanţa pentru înfiinţarea unei companii a energiei, promovată de cabinetul Tăriceanu, nu era bună?
Din fericire, acea normă a fost abrogată de actualul guvern. Din nefericire, administratorii statului de acum au găsit o soluţie şi mai proastă: crearea a două entităţi prin care societăţile nerentabile de producţie să fie amestecate cu cele profitabile (hidrocentralele), iar cele mici să fie lăsate pe dinafară.

Ca să nu se închidă unităţile mai scumpe?
Oamenii de decizie nu pricep că toate grupurile de producţie trebuie să trăiască pe picioarele lor, iar haiduceala nu se potriveşte cu economia de piaţă. Ca să vă dau un exemplu, entităţile de la Iernut şi Drobeta, având costuri mari, vând energie la orele în care cererea e mare şi preţurile în piaţă sunt ridicate (Figura Opcom).

Se caută o bicefalitate tipic PD-L, PSD?
Nu eu am spus-o! Se poate interpreta şi aşa. Oricum, cred că ar fi o aventură păguboasă şi chiar riscantă pentru România.

Dacă vin doi competitori străini? Unul german şi altul francez? Nu e bine?
Priviţi cu atenţie piaţa cimentului! Sunt trei competitori şi au cartelat producţia. Nu vi se pare că tentativa de dominare a pieţei energiei electrice şi de pregătire a vânzării hidrocentralelor mari este frauduloasă? Politicienii par să fie inconştienţi.

Nu cunosc consecinţele sau sunt prăzi ale sistemului mafiot?
Eu nu am văzut vreo ţară care să-şi vândă hidrocentralele mari, construite din bani publici. La noi, acestea au fost practic amortizate. Ţinta unor băieţi deştepţi e să pună mâna pe bijuteriile coroanei, singurele rămase în tezaurul naţional, şi să le achiziţioneze la preţ de nimic.

De ce nu au făcut-o până acum?
Pentru că Hidroelectrica a fost protejată la privatizare. Mai întâi au pus mâna pe contractele de reparaţii şi modernizare, apoi pe energia ieftină şi acum vor să le ia de-a întregul.

Cum e cu energia ieftină?
Este energia hidro de bază, cea care are costurile de producţie cele mai mici. Au cumpărat la preţuri modice şi au putut vinde la preţurile pieţei, fără ca cineva să-i întrebe ce fac.

Nimeni nu-i controlează?
Când am început programul de reformă, prin anul 1997, noi ne-am gândit la reglementarea mecanismelor pieţei energiei, la separarea producătorilor de distribuitori-furnizori, precum şi la un sistem naţional de transport independent. Am presupus că managementul companiilor de stat va fi reformat şi nu va mai fi posibil clientelismul. Dar nu s-a vrut. Am propus doar construirea unei pieţe concurenţiale a energiei electrice.

Nu era prea devreme pentru România?
Politica energetică de dinainte de 1996 ne lăsase la coada ţărilor aspirante la UE. Conservatorismul domina decizia. Se vorbea în spiritul tradiţiilor moştenite de la vechiul regim, despre independenţa energetică, când centralismul era dus la extrem. Chiar şi înainte de 1989 fuseseră mai multe întreprinderi de electricitate decât atunci.

Eram pregătiţi pentru schimbări radicale?
Oh, nu! Erau peste o sută de mii de sindicalişti. Cu reprezentanţii lor am negociat din greu.

Care au fost susţinătorii planului dumneavoastră de reformă?
Legislaţia energiei electrice, interesul instituţiilor financiare internaţionale şi transformările în domeniu din ţările europene.

Ce să notăm ca puncte realizate?
Înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), legea energiei electrice, începerea reglementării tarifelor, separarea producătorilor de furnizori, precum şi înfiinţarea Transelectrica.

Ce a urmat?
Am deţinut funcţia de preşedinte al ANRE, timp în care s-a gândit de la zero prima legislaţie secundară a energiei, s-au despărţit producătorii mari şi s-a înfiinţat Electrica. Propusesem patru, cinci producători „carne şi os“ pentru a fi privatizaţi în viitor. După multe negocieri politice s-a hotărât ca Hidroelectrica să rămână o entitate separată. Privind retroactiv, cred că atunci s-a luat o decizie înţeleaptă.

Între 2000 şi 2004, procesul de reformă a stagnat?
România a reuşit să încheie cu succes negocierea Capitolului 14 „Energie“ cu Comisia Europeană, sprijinindu-se pe această reformă. În 2003, Transelectrica a introdus sistemul energetic naţional în infrastructura UE, după trecerea cu brio a unor teste severe. În zece ani, Renelul nu reuşise vreun progres în acest program de interconectare. Erau cel puţin şapte, opt investitori străini de profil care aşteptau privatizarea producătorilor termo, „ajustaţi“ succesiv de mai multe guverne. Complexurile energetice fuseseră pregătite pentru privatizare cu bani de la UE.

Alianţa D.A., PNL-PD, v-a readus la conducerea ANRE?
Nu. Fusesem deja mutat de către vechiul guvern, destul de surprinzător, spre final de mandat. Cei din Alianţa D.A. m-au înlocuit, eu cred în dispreţul legii şi fără nici un motiv.

Energia era oaia neagră?
Nu au priceput că fărâmiţarea era o etapă necesară, mai ales datorită inerentei privatizări a termocentralelor. Guvernanţii trebuie să înţeleagă că ANRE şi Consiliul Concurenţei vor fi nevoiţi să stea permanent cu arma la picior ca nu care cumva să se unească companiile într-o politică de monopol.

Şi iată că răul s-a produs azi. Două gemene se pregătesc de măritat.
În zadar tragem semnalul de alarmă. Videanu se laudă la întâlnirile internaţionale cu modelul de reformă românesc, dar acasă reforma este blocată.

Ce ar trebui să facă actualul guvern?
Mai întâi, să reformeze guvernanţa corporatistă, criteriile şi responsabilităţile manageriale, regimul vânzărilor de bunuri şi servicii de către întreprinderile controlate de stat, după modelul achiziţiilor publice. Apoi, să deblocheze privatizarea termocentralelor. Investiţia privată este indispensabilă sectorului, mai ales în vreme de criză.

Ce s-a întâmplat?
Politicienii au greşit când au blocat privatizarea în sectorul producţiei, zonă prin excelenţă concurenţială. Bruma de bani ai producătorilor de stat s-a dus pe reabilitări fără viitor, pe cârpeli. Nici un investitor privat nu şi-ar fi cheltuit aşa banii.

Când au apărut băieţii deştepţi ai energiei?
De prin 2001, din momentul în care au putut negocia contracte preferenţiale, motivate de plata în natură a serviciilor de reparaţii-modernizări. Ulterior, s-a dus o adevărată bătălie politică.

Degeaba au urlat vocile cotroceniste. DNA nu a mişcat un deget. Din ce zonă de influenţă politică sunt grupurile de firme?
Din toate. Absenţa unei relaţii serioase între stat şi privat, într-o zonă concurenţială, a încurajat corupţia. Problema contractelor preferenţiale a apărut din cauza inexistenţei unui management corporativ. În nici o ţară nu există obligaţia ca întreaga energie să fie tranzacţionată pe pieţe centralizate.

De ce aţi fost înlocuit în 2005 de la ANRE? Nu vă numise Berceanu?
Hotărâsem să fie controlate o serie de investiţii la ANRE pe bani PHARE, peste care planau dubii serioase.

Şi aţi tulburat muşuroiul PD?
Cam aşa ceva, bănuiesc. De altfel, am formulat o plângere penală în care arătam că schimbarea mea putea fi explicată numai prin dorinţa de muşamalizare a fraudei.

Dar eraţi numit de Tăriceanu, ANRE făcând parte din cancelaria prim-ministrului.
Acuzat de prea mult liberalism, am fost demis fără nici o explicaţie. Scrisoarea trimisă la cabinet nu a primit nici un răspuns.

Vi s-a oferit iar o alternativă?
Toţi oamenii angrenaţi în ancheta respectivă au fost demişi, fără nici o motivare şi fără să li se ofere vreo alternativă. Am fost cred singurul şef eliminat atunci din sistem. Înlocuit cu cineva foarte aproape de contractele preferenţiale cu energie.

Ce lipseşte din legislaţie?
Dacă există o lege a achiziţiilor, nu avem una similară a vânzărilor produselor şi serviciilor de stat.

De parcă ar lipsi doar atât?
Această normă nu e dorită de nimeni. Fără o guvernanţă corporativă reală, managerii companiilor de stat nu sunt decât nişte prelungiri ale staffului din minister, care face şi drege pe criterii politice.

Cum le dictează grupurile de interese. Preţurile şi tarifele sunt mari faţă de alte state membre UE?
Tarifele au devenit puternic distorsionate. Consumatorii industriali mici şi mijlocii plătesc foarte mult, avantajaţi fiind doar cei casnici. Invers ca în UE.

Păi ce guvern ar mări preţul de consum al populaţiei?
Trebuie să ne hotărâm. Vrem piaţă sau administrarea preţurilor pe criterii sociale. Dar că produsele româneşti nu pot concura pe pieţele externe din cauza preţului mare la energie nu e un furt de căciulă? Există soluţii de factură suportabilă la consumatorii rezidenţiali, care să nu atenteze la piaţă.

Ceva reproşuri?
Nu mai lucrăm pentru consolidarea pieţei energiei, şi de aceea investitorii privaţi fie ne ocolesc, fie se pregătesc să cumpere ieftin societăţile de stat.

Cât despre criză?
Aşa cum merg lucrurile, sistemul energetic se poate bloca în următorii ani. Se consumă din ce în ce mai mult, chiar dacă avem acum o pauză. Producătorii termo nu pot investi în tehnologii noi, eficiente şi curate. În ciuda unor îmbunătăţiri locale, ca efect al presiunii concurenţiale incipiente, producţia se realizează de multe ori la costuri duble sau triple faţă de cea din ţările din UE. Unde e competitivitatea?

Mulţi primari din vestul ţării iau energie electrică de la sârbi.
E mai ieftină, dar probabil că nici acolo preţurile nu sunt reale. Trebuie precizat însă că din străinătate poate pătrunde în sistemul naţional numai 10-15% din ce folosim. Consumatorii sunt captivi producătorilor din ţară, ceea ce nu e normal.

Ne prăbuşim?
Viitorul pare sumbru. Ministrul Economiei spune că are biroul plin de strategii. Dar soluţia pe care o promovează e în conflict deschis cu strategia în vigoare şi ea plină de inconsistenţe. Mă întreb unde se poate ajunge fără ţinte şi cu măsuri care se bat fie cap în cap cu normele naţionale, fie cu politicile UE?

Ce ar fi de făcut?
O mai bună legislaţie, renunţarea la clientelismul de partid, o mai bună administrare a banilor, management pe criteriul profitabilităţii, nu ca prelungire a birourilor ministeriale, şi privatizarea producătorilor termoelectrici şi a furnizorilor de energie.

Comisia Europeană nu zice nimic?
Ne paşte tot timpul câte un infringement. Până acum, forurile UE au fost îngăduitoare. Cel mai grav va fi momentul în care oficialii europeni vor descoperi că reforma în domeniul energiei nu a devenit ireversibilă.

Cât de aproape suntem de blocaj?
Curând, factura energiei nu va mai fi suportabilă, iar sistemul de alimentare cu energie va deveni nesigur, situaţie favorabilă intrării în criză. Ajungem acolo dacă vom plăti pentru emisiile de noxe ale echipamentului existent, dacă menţinem eficienţa de 30% la termocentrale, dacă nu susţinem energia alternativă cu soluţii complementare, iar piaţa va rămâne nesigură pentru investitori. Parcă toate politicile publice actuale sunt făcute înadins să ajungem la blocaj.


ziare.com: SOCAR vine in Romania pentru discutii cu Ministerul Economiei

O delegatie a companiei de petrol si gaze din Republica Azerbaidjan, SOCAR, va sosi, marti, in Romania, pentru a continua discutiile privind colaborarea cu firmele romanesti din sectorul energetic, a declarat secretarul de stat din ME Tudor Serban.

“Reprezentantii SOCAR (n.r. State Oil Company of Azerbaidjan Republic) vor veni in Romania pentru a continua discutiile incepute in urma cu cateva luni in Azerbaidjan, in ceea ce priveste colaborarea SOCAR cu Oil Terminal, Conpet, Oltchim si Romgaz”, a declarat secretarul de stat din Ministerul Economiei (ME), Tudor Serban.

Acesta a mai spus ca delegatia va sta in Romania timp de doua zile, marti si miercuri. Potrivit lui Tudor Serban, in cadrul discutiilor ce vor avea loc cu ME vor lua parte atat reprezentanti ai ministerului, cat si ai companiilor romanesti din sectorul energetic.

Ministrul economiei, Adriean Videanu, a discutat in cadrul unei vizite in Republica Azerbaidjan, din luna iulie, despre o posibila colaborare a companiei azere de stat de petrol si gaze SOCAR cu Oil Terminal, Conpet si Oltchim si Romgaz.

Totodata, secretarul de stat din Ministerul Economiei, Tudor Serban, spunea in urma cu o saptamana ca autoritatile romane se afla in discutii avansate cu Azerbaidjan, Turkmenistan si Kazahstan, in ceea ce priveste posibila aprovizionare cu gaze din aceste tari pentru gazoductul Nabucco. Tudor Serban a precizat ca, in acelasi timp, aceste tari si-au manifestat dorinta de a participa si in proiecte pe teritoriul tarii noastre.

Adriean Videanu s-a aflat, intre 1 si 3 iulie, intr-o vizita in Republica Azerbaidjan, unde s-a intalnit cu presedintele republicii, E.S. Ilham Aliyev. In cadrul vizitei din Republica Azerbaidjan, ministrul Economiei a mai avut intrevederi si cu ministrul Industriei si Energiei, Natig Aliyev, ministrul Afacerilor Externe, Elmar Mammadyarov, precum si cu presedintele SOCAR, Rovnag Abdullayev si cu prim ministrul Republicii Azerbaidjan, Artur Rasizade.

In cadrul discutiilor de atunci, au fost abordate probleme energetice strategice, care vizeaza atat securitatea energetica in zona Marii Negre, cat si aspecte referitoare la proiectul Nabucco. Totodata, colaborarea dintre compania azera SOCAR si companiile romanesti Romgaz, Oil Terminal, Conpet si Oltchim s-a aflat pe agenda discutiilor celor doi demnitari. Astfel, s-a stabilit constituirea unei comisii mixte la nivel de tehnicieni, care sa identifice “oportunitatile de colaborare in proiecte cu aplicabilitate in cel mai scurt timp”, dupa cum anunta la acea data ME.

Ulterior, la inceputul lunii septembrie, reprezentanti ai companiilor Romgaz si Transgaz s-au aflat intr-o vizita de lucru in Republica Azerbaidjan, continuand discutiile cu autoritatile azere pentru ca Romgaz sa obtina concesiuni de perimetre de gaze in acesta tara.

standard.ro: LukOil, rafinărie de 2,45 mld. euro în Rusia

LukOil, cel mai mare producător privat de petrol din Rusia, prezent şi în România, va participa la construcţia unei rafinării în regiunea Stavropol, o investiţie de 3,6 mld. dolari (2,45 mld. euro), a declarat, la forumul economic de la Soci, preşedintele companiei, Vagit Alekperov.
“Am semnat un acord cu guvernatorul regiunii Stavropol pentru a începe proiectul. Intrarea în exploatare a uzinei este prevăzută pentru 2015-2016”, a spus Alekperov.

Vocea Rusiei: Bulgaria ar putea să vândă Rusiei circa 30% din acţiunile Belene

Bulgaria ar putea să vândă Federaţiei Ruse circa 31% din acţiunile centralei electronucleare de le Belene, a declarat ministrul bulgar al Finanţelor, Simeon Diankov.

Acordul privind construirea centralei a fost semnat de Rusia şi Bulgaria în ianuarie 2008. Statul bulgar deţine 51% din acţiunile Belene, 49% — compania germană RWE.

„Acest proiect ar putea fi viabil dacă statul va deţine numai 22% din acţiuni”, a spus Diankov în direct la televiziunea publică bulgară.

Prim-ministrul Bulgariei, Boiko Borisov, a declarat, după preluarea puterii, că intenţionează să revizuiască proiectele energetice realizate cu Federaţia Rusă.

RIA Novosti: Ukraine could review gas contract with Russia – Yushchenko

KIEV, September 20 (RIA Novosti) – Ukraine’s president blamed the government for signing a gas contract with Russia that he deems inappropriate and reiterated that it could be revised at any time.

“The agreement can be revised at any moment,” Viktor Yushchenko told Bloomberg. “I don’t think an agreement based on such non-market principles added any stability to the issue of gas supplies to Europe.”

He said the government is “responsible for that” and added that these had been “fatal mistakes” as Ukraine is paid less than any other European country for gas transit. He said this caused the country’s gas monopoly Naftogaz to run a deficit of almost $4 billion.

Yushchenko said that should gas transit tariffs be raised to the “lowest possible level European countries pay,” Naftogaz would gain $2.5 billion.

Russia and Ukraine signed natural gas contracts in January, ending a dispute between the ex-Soviet allies that interrupted Russian gas supplies to the EU for two weeks earlier that month over a bitter pricing and debt row between Moscow and Kiev.

The contracts have been criticized by Yushchenko, but Prime Minister Yulia Tymoshenko, who plans to stand against him in the January presidential elections, earlier said the deals would remain intact but additional documents could be signed.

She said Kiev would buy around 25 billion cubic meters in 2010, half the agreed amount of gas stipulated in the contract, which runs until 2019. Naftogaz earlier said the transit fee could rise from the current $1.7 to $2.7 per 1,000 cu m per 100 km for Russian gas transits across Ukraine next year.

President Dmitry Medvedev instructed the head of Russia’s energy giant Gazprom on September 7 to stick to the current terms of the gas contract with Ukraine regarding transit rates.

Russia supplies about 80% of its Europe-bound gas via Ukraine.

Novinite: Bulgaria, Russia Agree to Create ‘South Stream’ Working Groups

Bulgaria: Bulgaria, Russia Agree to Create 'South Stream' Working Groups
The agreement was announced after Bulgaria Economy, Energy and Tourism Minister, Traicho Traikov (R), and Russia Energy Minister, Sergey Shmatko (L), held talks in Sofia on Friday. Photo by Sofia Photo Agency

Bulgaria and Russia have agreed to create common working groups to prepare details of the “South Stream” natural gas pipeline project.

The agreement was announced after Bulgaria Economy, Energy and Tourism Minister, Traicho Traikov, and Russia Energy Minister, Sergey Shmatko, held talks in Sofia on Friday regarding the future of the South Stream, Belene NPP and Bourgas – Alexandroupolis pipeline projects.

With regard to the “South Stream”, Russia and Bulgaria have agreed to establish two joint working groups, one of which will work on the terms of the shareholders’ agreement of the project company for the project, while the other will work on preparing the guidelines for the tender for a feasibility study, Traikov announced.

He continued that “for the Belene nuclear power plant we also reached a common understanding that the project has so far been led in a way that was not beneficial to its success and that now we need a clear and transparent financing structure – this is what we will do from now on.”

“We are starting this process, by the end of it we will have a clear position on what part of the project we want to keep and what will be presented to interested investors. Russian companies will not be discriminated against in the process.” Traikov concluded.

energia.gr: Russia’s Putin Appeals For Foreign Invest,Says Barriers Lifted

Prime Minister Vladimir Putin appealed to foreign investors Friday, saying Russia had lifted barriers to outside investment and calling for reciprocal measures from other states.

“We are open to foreign investment,” Putin told an economic forum, where he held meetings with top Western executives in the Black Sea resort town of Sochi. “We have a need not only for money, though this is of course very important, but first of all the knowledge and experience of the main world actors.”

Foreign capital investment grew to $17 billion in the first half 2009, Putin said, adding Russia had lifted a number of bureaucratic barriers to investment including slashing corporate taxes.

A Kremlin law enacted last year to limit foreign investment in sectors, such as energy and telecoms, defined by the state as “strategic,” was drafted at the request of foreign investors to clarify the rules of the game in Russia, he said.

“I am sure that Russia has a chance to be one of the world’s foremost attractors of investment. The crisis should not keep us from accomplishing this goal,” he said in the televised speech.

“As in the past, Russia’s economy completely lacks in foreign investment,” he said, listing infrastructure, the telecoms industry and digital television as among the sectors most in need of outside capital.

Russia failed to implement significant economic reform during boom years that saw stellar growth of 8.1% in 2007 and has been hit much harder by the crisis than most other developing economies. Its economy shrank by 9.8% in the first quarter compared with output in the same period last year and, according to preliminary data, by 10.9% in the second quarter.

Tags: , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter