revista presei 21 iunie

2009/06/21

Depasirea cotelor de emisii de carbon poate duce la scumpirea energiei

Energia s-ar putea scumpi in cazul in care Romania depaseste tinta pentru emisiile de dioxid de carbon impusa de Comisia Europeana. In scenariul optimist, cresterea ar putea fi de 5%, iar in scenariul pesimist de 10%.

“Romania consuma anual 50 TWh. Facand un calcul prin impartire, rezulta ca pretul la energia electrica ar creste cu 10 euro pe MWh, ceea ce inseamna o crestere cu aproximativ 10%. Acesta este scenariul pesimist, iar intr-unul realist majorarea pretului la energie ar fi de 5%”, a declarat Ionut Purica, expert in energie si mediu in cadrul Academiei Romane.

In conditiile in care pretul pentru emisiile de carbon este cuprins intre 12 si 30 euro pe tona de CO2, conform calculelor expertului Ionut Purica, la o medie de 25 euro pe tona de CO2, Romania ar trebui sa internalizeze un pret al CO2 de 500 milioane euro pentru a ajunge la pragul cerut initial de 95-100 milioane tone de CO2, de la cel aprobat de Comisia Europeana de 75-80 milioane tone CO2.

Romania a consumat anul trecut 63,7 milioane tone de CO2, in conditiile in care media anuala a numarului de certificate destinate pentru perioada 2008-2012 se ridica la 69 milioane tone dioxind de carbon.

“In planul de alocare, Romania a cerut intre 95 si 100 milioane tone, dar Comisia Europeana a aprobat cu 20% mai putin”, a declarat Hortensia Dumitriu, director in cadrul ANPM.

sursa: HOTNEWS

Noua strategie energetica, in dezbatere publica: Ministerul Economiei vrea crearea a doua companii care sa produca energie cu 45 de euro pe MWh. Structurile de conducere vor fi diminuate

Ministerul Economiei a introdus in dezbatere publica noua strategie energetica. Documentul postat pe site-ul ministerului nu prezinta o strategie clara, fiind supuse analizei trei variante de restructurare in sectorul energiei electrice. Insa, unul dintre scenarii are castig de cauza in fata celorlalte doua.

Au fost analizate, in total, 13 scenarii, dintre care sunt luate in considerare trei, acestea primind cel mai mare punctaj. “Rezultatele analizei multicriteriale pun in evidenta faptul ca Optiunea F –Scenariul F3 – 2 societati mari si 3 societati mici si Optiunea E – Scenariile E1 – 5 societati, respectiv E2 – 4 societati, au cel mai bun punctaj (21 puncte) dintre scenariile supuse analizei multicriteriale”, se arata in documentul pus in dezbatere publica.

Scenariul F3 presupune infiintarea a doua mari societati. Din prima mare sociatate urmeaza sa faca parte complexurile energetice Turceni, Rovinari si Craiova, unitatile 1 si 2 de la Cernavoda, hidrocentralele Valcea si Slatina, Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO) si o parte din Electrica. In cealalta societate vor fi CTE Deva, CET Paroseni, ELCEN, hidrocentralele Portile de Fier, Caransebes, Hateg, Arges, Cluj, Bistrita, Sibiu, Sebes, Buzau, Targu Jiu, Compania Nationala a Huilei (CNH), cealalta parte din Electrica si Romgaz.

Scenariul E1 presupune infiintarea a cinci societati. Compania A ar cuprinde centralele Rovinari, Borzesti si hidrocentralele Sebes, Hateg, Arges. Compania B ar fi formata din Turceni, Doicesti, hidrocentralele Tg. Jiu, Slatina si Cluj. Compania C ar avea in componenta centralele Deva, Bucuresti Sud, Bucuresti Vest, Grozavesti, Progresu, Palas, Braila si Valcea. Compania D ar cuprinde Craiova, Paroseni, Galati, hidrocentralele Caransebes, Buzau, Sibiu si Bistrita. Compnia E ar fi formata din Nuclearelectrica, Drobeta si Portile de Fier.

Scenariul E2 presupune infiintarea a patru societati. Prima companie ar avea in componenta Rovinari, Borzesti, Bucuresti Sud, Mures, hidrocentralele Buzau, Sebes, Slatina si Bistrita. A doua companie ar fi formata din Turceni, Braila, Bucuresti Vest, Grozavesti, Progresu, Titan, Palas, Galati, Targu Jiu, Caransebes si Valcea. A treia companie ar uni Craiova, Deva, Paroseni, Doicesti, Arges, Hateg, Sibiu, Cluj. Ultima companie ar fi formata din Nuclearelectrica, Drobeta si Portile de Fier.

Scenariul F3 este preferat, fiind de altfel recomandat de Ministerul Economiei. “Un avantaj major, care detaseaza Scenariul F3 de Scenariile E1 si E2 este acela ca in Scenariul F3 formarea celor doua societati noi se realizeaza prin comasarea structurilor existente, cu minimum de modificari ale acestora din punct de vedere juridic. Un alt avantaj al Scenariului F3 este acela ca gruparea dupa criterii de combustibil utilizat (lignit-apa-uraniu in Societatea 1, respectiv huila-apagaze naturale in Societatea 2) creeaza posibilitatea includerii in cele doua companii a SNLO, respectiv CNH si ROMGAZ, precum si a celor trei companii de distributie (Electrica) ramase neprivatizate”, se arata in document. In cadrul Scenariului F3, in plus fata de cele doua mari societati propuse vor ramane activi si ceilalti producatori: Galati (Societate mixta Termoelectrica – CEZ), Borzesti (Societate mixta Termoelectrica – Electrabel Gaz de France), Braila (Societate mixta Termoelectrica – EoN/ENEL), Doicesti (Societate mixta Termoelectrica – Mechel) si CET Drobeta (in cadrul RAAN).

Avantaj: crearea unui cost unitar. Dezavantaj: dificultati in ceea ce priveste contractele bancare

In cazul primei societati care va avea o cota de piata de 48%, in urma combinarii resurselor lignitului cu productia hidro si cea nucleara, se va obtine un pret mediu de productie de 44 euro pe MWh. In cazul celei de a doua societati care va avea o cota de piata de 44%, combinatia huila + apa + gaze naturale ar determina un cost de 45 euro pe MWh. Aceasta in conditiile in care la ceilalti producatori, costurile depasesc 100 de euro ajungand pana la 144 de euro pe MWh. In acest moment, Hidroelectrica, cel mai ieftin producator, are costuri de 26 euro pe MWh, iar Termoelectrica, cel mai scump producator, produce cu peste 100 euro pe MWh.

Printre avantajele enumerate in cadrul strategiei propuse se numara crearea unui cost unitar actualizat al energiei electrice, posibilitatea atragerii de capital privat prin listarea la bursa si efectuarea unor investitii in sectorul termoenergetic, acesta fiind domeniul cel mai sensibil din sectorul energetic. Un alt avantaj este crearea unor companii integrate prin includerea in cadrul celor 2 companii de distributie a sucursalelor Electrica neprivatizate ( Muntenia Nord, Transilvania N, Transilvania S). De asemenea, vor fi diminuate considerabil suprastructurile de conducere existente.

Dar exista si dezavantaje, acestea fiind: reconsiderarea procesului de privatizare in sectorul producerii de energie electrica si reconsiderarea actualelor contracte de imprumuturi bancare.

Trebuie sterse datoriile

In urma elaborarii noii strategii energetice, marile beneficiare vor fi societatile din sectoarele termo si minier. In urma restructurarii, aceste societati vor fi curatate de datorii, urmand sa functioneze alaturi de unitati profitabile, precum cele din sectorul hidro.

Pentru ca cele doua companii energetice sa fie infiintate, trebuie rezolvata, in primul rand, problema datoriilor. In acest sens, Ministerul Economiei vrea sa stearga datoriile istorice, pentru ca aceste societati sa fie introduse “curate” in marile companii. Cele mai mari probleme le inregistreaza Compania Nationala a Huilei. CNH este cel mai mare datornic la stat, suma ajungand la aproximativ cinci miliarde de lei, din care 3,5 miliarde de lei sunt la bugetul de stat si la bugetul asigurarilor sociale. Restul reprezinta datorii la bugetul asigurarilor de sanatate si la cel al somajului. Ministrul economiei l-a informat pe comisarul european despre acordarea subventiilor la huila pentru CNH, avand in vedere ca in decembrie 2010 exprira termenul pana la care se pot acorda ajutoare de stat. De asemenea, Societatea Nationala a Lignitului Oltenia are datorii de 141 milioane de lei

Stergerea datoriilor este un proces dificil avand in vedere ca trebuie si acordul Comisiei Europene, fiind vorba de un ajutor de stat. Dupa ce va fi stabilit modul in care vor fi infiintate cele doua companii energetice, autoritatile vor cere si acceptul Comisiei.

sursa: Hotnews

E.ON isi reduce cu 26% investitiile in Romania

E.ON isi reduce cu 26% investitiile in Romania Foto: E.ON

E.ON Romania aloca, in acest an, pentru investitii, un buget total de 245 milioane lei si isi reduce, astfel, cu 26% investitiile anuntate la inceputul anului, de 331 milioane de lei, in retelele de electricitate si gaze, din cauza crizei economice.

“In momentul de fata, bugetul total de investitii al companiilor de distributie si de furnizare a gazelor naturale si a electricitatii din cadrul Grupului E.ON in Romania planificat pe anul in curs se cifreaza la 245 de milioane lei”, spun reprezentantii companiei.

Acestia nu au mentionat pentru care dintre investitii au redus bugetul.

In 4 februarie 2009, reprezentantii E.ON anuntau investitii de 331 de milioane lei, cumulat pentru retelele de energie electrica si de gaze.

Potrivit datelor anuntate atunci, E.ON Moldova Distributie urma sa aloce pentru acest an un buget de investitii de aproximativ 141 de milioane lei, iar cea mai mare parte din suma era destinata lucrarilor de modernizare si dezvoltare a retelei de distributie a energiei electrice.

De asemenea, E.ON Gaz Distributie alocase initial un buget de investitii de aproximativ 190 de milioane lei. “Ne propunem ca in acest an sa reabilitam si sa modernizam cel putin 650 de kilometri de conducte si sa realizam extinderea sistemului de distributie a gazelor naturale cu circa 150 de kilometri”, au declarat, la inceputul anului, reprezentantii companiei.

Valoarea totala a investitiilor realizate in anul 2008 de catre compania E.ON Moldova Distributie (companie de distributie a energiei electrice) s-a ridicat la suma de aproximativ 158 milioane de lei, din care 126 de milioane de lei au fost investitii in modernizarea si extinderea retelei de distributie.

Totodata, investitiile realizate anul trecut de E.ON Gaz Distributie (compania de distributie a gazelor naturale) au totalizat aproximativ 184 milioane lei, aceasta suma fiind destinata mai ales reabilitarii si modernizarii a peste 780 kilometri de conducte din sistemul de distributie a gazelor naturale.

E.ON Romania este membra a Grupului E.ON din Germania, grup prezent in aproape 30 de tari. Grupul E.ON are un volum anual de vanzari de aproape 69 miliarde euro si are aproximativ 88.000 angajati.

E.ON Romania detine participatia majoritara la companiile E.ON Gaz Romania, E.ON Moldova Furnizare, E.ON Gaz Distributie si E.ON Moldova Distributie. In Romania, E.ON activeaza in sectorul energiei electrice si al gazelor naturale, in Moldova, Banat si Transilvania.

Parteneriat cu miros de gaz intre Rusia si Olanda

Parteneriat cu miros de gaz intre Rusia si Olanda

Rusia si Olanda au anuntat ca au planuri “serioase” pentru extinderea proiectelor din domeniul energiei, pentru a imbunatati securitatea in ceea ce priveste furnizarea combustibililor.

Potrivit presedintelui rus, Dimitri Medvedev, compania Royal Dutch Shell este interesata de zona Yamal, bogata in gaz, relateaza Bloomberg.

Guvernul rus estimeaza ca aproximativ 20 de procente din productia de gaze a tarii va proveni, pana in 2020, din regiunea Peninsulei Yamal (foto) si din marea Kara. Gazprom, compania nationala de gaze, ar putea lucra cu Shell la constructia unei fabrici in Yamal.

In timpul unei vizite in Amsterdam, presedintele rus a cerut Olandei sa sprijine proiectul Nord Stream, care va lega Rusia direct de Germania.

De altfel, Gasunie, compania de stat de furnizare a gazelor din Olanda, detine noua procente din Nord Stream, conducta urmand a fi pusa in functionare in 2011.

Olanda a fost cel de-al doilea partener comercial al Rusiei, anul trecut, cu un total de 62 de miliarde de dolari. De asemenea, investitiile olandeze in Rusia au ajuns la 45,2 miliarde de dolari, reprezentand 18% din totalul investitiilor straine.

Sambata, Lukoil, producatorul petrolier rus cu cele mai multe active in afara propriei tari, a anuntat ca va achizitiona 45% din rafinarie olandeza TRN de la Total, contra sumei de 725 de milioane de dolari. sursa: ziare.com

Barroso avertizeaza asupra unei viitoare crize a gazului

Barroso avertizeaza asupra unei viitoare crize a gazului
Presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a avertizat statele UE sa se pregateasca de o alta criza a gazelor naturale, daca Ucraina nu va putea plati importurile de gaze din Rusia.

Moscova trimite gazul pe care il vinde Europei prin conductele ce traverseaza Ucraina si a intrerupt complet furnizarea resursei energetice in timpul disputelor precedente cu Kievul.

Rusia a amenintat recent ca ar putea inchide din nou furnizarea de
gaze naturale, daca Ucraina nu plateste suma integrala datorata pe luna prececenta si la timp. sursa: ziare.com

Barroso: UE nu va ajuta Kievul sa plateasca gazul rusesc, dar institutiile financiare ar putea

Uniunea Europeana nu va ajuta Ucraina sa plateasca pentru importurile de gaz rusesc, dar institutiile financiare internationale ar putea interveni pentru evitarea unei crize, a declarat presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, dupa summitul european, transmite Reuters.

“Nu este responsabilitatea noastra, acest lucru trebuie sa fie clar”, a declarat Barroso vineri, la summitul european la care urma sa se discute si despre acest subiect. Barroso i-a avertizat pe sefii de stat ca dificultatile pe care le intampina Ucraina ar putea duce la intreruperea aprovizionarii cu gaz rusesc luna viitoare, asa cum s-a intamplat in ianuarie. “Exista riscul unei alte crize majore a gazului peste cateva saptamani”, a declarat el.

Rusia furnizeaza in jur de un sfert din gazul consumat in UE, iar circa 80% din acest gaz ajunge in tarile europene tranzitand Ucraina. Barroso le-a mai spus liderilor ca a discutat joi cu agentii internationale, inclusiv Fondul Monetar International, si companii energetice europene, pentru a gasi o solutie la acest impas. “Cateva institutii financiare internationale si companii europene din domeniul gazului au spus ca sunt dispuse sa ofere ajutor” pentru evitarea unei crize, a spus Barroso la summit, potrivit unui discurs obtinut de Reuters.

Pe de alta parte, premierul ucrainean Iulia Timosenko a explicat ca in Ucraina, consumatorii casnici isi acopera 85% din factura la gaz, dar companiile consumatoare nu platesc mai mult de 30% din cat consuma, ceea ce agraveaza datoriile Naftogaz, compania nationala a gazelor.

“Cum sa gaseasca guvernul si Naftogaz solutii pentru a rezolva platile catre Rusia pentru gaz, cand in interiorul tarii, exista datorii de 26 de miliarde de hrivnii (3,4 miliarde de dolari) pentru gaz? Aceasta este suma totala care trebuie platita pentru gazul pe care il consumam tot anul si cifra creste de la luna la luna si se transforma intr-o tragedie nationala”, a declarat Timosenko in discutii cu oficiali locali.

Naftogaz avertizeaza ca va avea dificultati la plata facturilor urmatoare si are nevoie de credite de circa 4,2 miliarde de dolari, pe care spera sa le primeasca de la bancile europene. Compania afirma insa ca se poate evita contractarea de imprumuturi masive, daca firmele europene ar cumpara gaz din Rusia si l-ar depozita in Ucraina pentru a evita o noua criza.

Compania germana RWE si-a exprimat interesul pentru aceasta idee si a anuntat ca a prezentat niste propuneri clare. Insa cea mai mare companie germana in domeniul gazului, E.ON Ruhrgas, a respins o asemenea posibilitate. La randul sau, grupul industrial european Eurogas a anuntat ca isi consulta membrii si nu poate da inca un raspuns.

Shell, StatoilHydro si GDF Suez au descoperit un nou zacamant de gaze naturale in Marea Norvegiei

Grupul petrolier anglo-olandez Shell, aflat in parteneriat cu compania norvegiana StatoilHydro si cu grupul francez GDF Suez, a descoperit un mare zacamant de gaze naturale in Marea Norvegiei, a anuntat autoritatea norvegiana a petrolului, citata de AFP.

Zacamantul, numit ‘Gro’, contine intre 10 si 100 miliarde metri cubi de gaze naturale exploatabile, potrivit estimarilor provizorii intocmite de autoritatea norvegiana a petrolului.  “Exista incertitudini majore legate de calitatea zacamantului, de aici marja foarte mare a estimarilor”, a explicat Johannes Kjoede, director al institutului.

“In cazul in care cantitatea este spre limita superioara a estimarilor, zacamantul reprezinta un sfert din Ormen Lange”, cel mai mare zacamant de gaze naturale descoperit in ultimii ani in platoul continental norvegian, a mai spus Kjoede.  Zacamantul ‘Gro’ este unul de adancime, situat la circa 1.400 metri sub nivelul marii.

“Aceasta e cea mai mare adancime la care au fost descoperite gaze naturale in platoul continental norvegian”, arata un comunicat al autoritatii norvegiene a petrolului.  In cele ce urmeaza, vor trebui sa fie efectuate noi foraje de evaluare, pentru a clarifica potentialul zacamantului, existand posibilitatea descoperirii unor rezerve suplimentare.

Shell detine 50% din licenta de explorare si productie, StatoilHydro 40% si GDF Suez 10%.

sursa: standard.ro

EU Works to Avert Gas Crisis

BRUSSELS — The European Union said it asked the International Monetary Fund and other international financial institutions to provide money for Ukraine to buy natural gas from Russia, to avoid a further natural-gas crisis that could arise within weeks.

European Commission President José Manuel Barroso made the request at the end of a two-day summit of EU leaders Friday. “There is the risk of another major gas crisis in weeks,” Mr. Barroso told reporters, referring to a two-week disruption of Russian gas exports to the EU in January that left some countries without natural gas for heating homes or running factories.

[EU Pipeline]

Employees control a gas pipeline in January at a station near the Ukraine-Romanian border. Ukraine has asked the International Monetary Fund and other institutions for financial help to refill its natural-gas reserves.

Russia has been pressing the EU to offer funds to Ukraine so it can purchase the natural gas it needs to refill the vast natural-gas storage reserves it will need to draw on in winter. During those months, Ukraine must meet domestic demand and transit natural gas to customers in the EU. On Thursday, Ukraine’s state energy company Naftogaz Ukrainy said it needed $4.2 billion.

But while Italy’s prime minister, Silvio Berlusconi, has said the EU should loan Ukraine the money, diplomats familiar with Friday’s talks at the EU summit said the idea didn’t get serious discussion. The EU’s 27 governments are already straining to control budget deficits as a result of the economic downturn.

An IMF spokeswoman said a mission to Ukraine next week will discuss possible support for Naftogaz under the IMF’s existing $16 billion loan program. However, Ukraine’s government would first have to agree to certain “fiscal corrective measures” and “a workable monitoring mechanism of Naftogaz finances before this can happen.”

The European Bank for Reconstruction and Development has also been approached, according to people familiar with the matter. A spokesman for the bank declined to comment.

The EU gets 80% of its Russian natural-gas imports via Ukraine. While Russian gas makes up only about a quarter of total consumption in the bloc overall, it accounts for up to 100% of supplies in some of the EU’s former communist nations.

During the summer months, demand for natural gas falls sharply. But in winter, the gas pipelines that enter Ukraine from Russia aren’t big enough to supply all of Ukraine’s domestic needs as well as the gas that Ukraine transits to heat homes in the EU. As a result, Ukraine usually imports Russian gas in the summer months to fill its underground storage chambers, drawing on that supply to distribute domestically in the winter.

Ukraine’s next gas payment to Russia’s OAO Gazprom is due by July 7. If it cannot pay then, a potentially damaging payment dispute could follow between Moscow and Ukraine. Meanwhile, if Ukraine’s gas storage remains empty come winter, a supply crisis downstream in the EU becomes all but inevitable.

“If Ukraine doesn’t pay then there could be another cutoff of gas to parts of the EU. That wouldn’t be too serious in summer, but it would get everybody riled up again. If that slips into the winter it will be a big problem,” said Jonathan Stern, director of gas research at the Oxford Institute of Energy Studies.

sursa: www.wsj.com

Oficialii europeni anunţă că o nouă criză a gazului ar putea izbucni în săptămânile ce urmează

Oficialii europeni anunţă că o nouă criză a gazului ar putea izbucni în săptămânile ce urmează

Foto: Colaj UNIMEDIA/ITAR TASS

La o jumătate de an de la ultimul conflict economic ruo-ucrainean, o nouă criză a gazului ar putea izbucni în săptămâna ce urmează, anunţă presa rusească.

Motivul eventualei crize ţine de decizia liderilor statelor europene de a refuza să crediteze Ucraina în privinţa procurării gazului. Comisarul european, Jose Manuel Barosso a anunţat că europenii ar putea simţi o nouă criză a gazului începând cu sătămânile următoare. Totodată, acesta a informat Consiliul CE “despre problemele tot mai mari pe care le întâmpina Ucraina în a plăti pentru gazul rusesc”.”Este într-adevăr o criză de proporţii”, a subliniat comisarul european, citat de dni.ru, care a recomandat ţărilor europene să se pregătească de posibile deconectări de la gaz.
“Nu putem ajunge din nou la o criză a gazului. Deasemenea există riscul ca această crziă să izbucnească în următoarele săptămâni şi nu luni. Noi trebuie să apărăm cetăţenii Uniunii Europene de efectele acestei eventuale crize. În scurt timp, Comisia Europeană trebuie să stabilească întâlniri cu instituţiile financiare internaţionale şi cu companiile de gaz europene”, a precizat Barosso.

În acelaşi context, reprezentantul permanent al Federaţiei Ruse în cadrul CE, Vladimir Cijkov a anunţat că până la acest moment “nu există propuneri concrete de rezolvare a problemei”. În opinia acestuia există 2 soluţii: una este creditarea Ucrainei şi a doua – o înţelegere comercială prin care ar fi cumpărate anumite cantităţi din gazul ucrainean, arenda spaţiilor de depozitare, şi pomparea gazului în ele.

În acelaşi timp, Naftogaz Ucraina a anunţat anterior că pentru pregătirea de iarnă şi pomparea gazului în depozite subterane nu-i ajung cca 2 miliarde de dolari. Faptul a fost confirmat şi de preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko.

UNIMEDIA aminteşte că la începutul acestui an jumătate din ţările europene au rămas fără gazul rusesc din cauza conflictului dintre Ucraina şi Rusia. În urma acestuia Rusia a închis conducta de gaz, cetăţenii mai multor ţări fiind nevoiţi să stea în frig. Printre aceştia s-au numărut şi cetăţenii R. Moldova.

Vedeţi mai jos ţările europene care cumpără gaz din Federaţia Rusă:

sursa: UNIMEDIA

Tags: , , , ,

Comments are closed.

October 2017
M T W T F S S
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Site Metter