revista presei 21 august

2009/08/21

Romania Libera: Marea Neagra: pepiniera de coruptie pentru petrol si gaze?

In timp ce Uniunea Europeana se agita in legatura cu eforturile Rusiei de a-si impune dictatul energetic, prin construirea de conducte de petrol si gaze pe fundul Marii Negre, noi conflicte isi fac aparitia, de data aceasta privind bogatele resurse de hidrocarburi din apele sale, scriu expertii fundatiei americane de analiza Jamestown Foundation, un think tank cu sediul la Washington, transmite Agerpres.

Conflictul in curs dintre Ucraina si compania energetica Vanco Energy Company este un exemplu de cum si-au dat mana nationalismul in materie de resurse si o doza considerabila de presupusa coruptie, pentru a impiedica o companie americana, aflata in legitimitate, sa dezvolte campul de gaze submarin Prykerchynsky. Contractele pentru dezvoltarea campului de gaze au fost acordate de catre guvernul lui Viktor Ianukovici, in ultimele sale zile, lui Rinat Akhmetov, principalul sustinator financiar al Partidului Regiunilor al lui Ianukovici. Compania Vanco s-a vazut astfel prinsa intr-un scandal in momentul in care noul guvern condus de Iulia Timosenko a decis retragerea unilaterala a licentelor si ruperea contractului cu Vanco.

Argumentul principal al lui Timosenko a fost acela ca afacerea este nula din cauza coruptiei din cadrul procesului de acordare a contractelor si licentelor. Actualmente, nimeni nu se ocupa de dezvoltarea campului de gaze Prykerchynsky, iar perdantul pare sa fie Ucraina.

Soarta companiei Vanco urma sa o aiba curand si o alta companie occidentala, din Canada, de data aceasta calaul canadienilor fiind insa guvernul roman. In 2004, Romania a intentat Ucrainei un proces la Curtea Internationala de Justitie, legat de o disputa asupra granitelor maritime dintre cele doua state, obiectul litigiului fiind micuta Insula a Serpilor din Marea Neagra. Problema reala nu era cine detine insula ci arcul de cerc de 12 mile marine de ape teritoriale din jurul sau, o zona continand zacaminte considerabile de petrol si gaze. Estimarile vorbesc despre 70 de miliarde de metri cubi de gaze (bcm), suficient pentru a acoperi nevoile de gaze ale Romaniei pe o perioada de cinci ani si de 12 milioane de tone de petrol, semnul indicator care se va ridica deasupra acestei mici portiuni de fund de mare urmand sa decida destinatia unei uriase sume de bani.

Licenta pentru dezvoltarea unui potential vast camp de gaze in apele din vecinatatea Insulei Serpilor este detinuta in totalitate de compania Sterling Resources, o companie tranzactionata public la bursa din Toronto, TSX Venture Stock Exchange. Sterling este in asteptarea unor contracte de la parteneri respectati si cunoscuti precum Gas Plus International din Italia, Melrose Resources plc din Marea Britanie sau Petro Ventures International din Australia, ultimul sustinut de importanta banca australiana de investitii Macquarie. Fata de Vanco, aici nu exista companii cu sediul in Austria, nici presupuse legaturi cu Rusia, Gazprom sau UE si nici acuze referitoare la implicarea unor oligarhi straini, a criminalitatii organizate sau a unor investitori nenumiti.

La 3 februarie 2009, CIJ a dat un verdict in favoarea Romaniei in disputa cu Ucraina, decizia curtii internationale de justitie facand licenta detinuta de Sterling si mai valoroasa si punand in miscare o serie de evenimente nebuloase inexplicabile. Sterling a detinut licenta de-a lungul a doua mandate prezidentiale si a patru guverne anterioare celui actual, condus de Emil Boc. Deodata insa, imediat dupa verdictul CIJ, noul guvern PD-L a inceput sa aduca acuze neclare de coruptie la adresa fostului guvern, pentru presupusele sale tranzactii netransparente cu Sterling si licenta sa, apreciaza sursa citata. Actualmente are loc o investigatie cu privire la licenta Sterling, condusa de comisia pentru industrie si servicii a parlamentului roman, avandu-l in frunte pe Iulian Iancu. Separat de aceasta, compania Sterling mai este investigata si de Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), in baza acuzatiilor facute de Gelu Maracineanu, presedinte al Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Pentru investigarea presupuselor delicte au fost formate comisii parlamentare cu “constatari” nebuloase si comisii cu autoritate executiva. Intre timp, ca parte a investigatiilor la adresa Sterling, mai multi membri ai noului guvern au cerut Romaniei sa-si asume o participare directa la licenta Sterling, prin intermediul companiei de stat Romgaz. Participatiunea guvernului la Romgaz este controlata de ministrul economiei, Adriean Videanu, responsabil de inceperea investigatiei in cazul Sterling, el si Iancu facand presiuni asupra lui Maracineanu sa revizuiasca licenta Sterling si pentru obtinerea unei participatii ample pentru Romgaz.

Guvernul roman detine inca din 2004 suta la suta din actiunile Romgaz. In 2005, executivul a inceput sa discute posibila vanzare a zece la suta din acestea. Discutia a continuat in 2006 insa privatizarea companiei a fost amanata pentru alti trei ani, guvernul neanuntand inca un calendar definitiv. Mass media a identificat unii din potentialii ofertanti in cazul privatizarii companiei: MOL, Gaz de France, Gazprom, Lukoil, Ruhrgas sau Wintershall. Perdantii sunt poporul roman, dezvoltarea viitoare a industriei nationale de petrol si gaze si iata si un nou obstacol intern in calea dezvoltarii politicii energetice a UE. Daca aceasta este situatia frontierei UE, confruntata cu un asalt frontal continuu din partea Gazprom, atunci exista putine sperante pentru Bruxelles ca acesta sa poata orchestra ceva important. Intr-o perioada de capital limitat si in conditiile unor cerinte descurajante in materie de resurse naturale de ce ar dori un guvern, mai ales unul din cele mai sarace din UE, sa incerce sa elimine astfel de investitori de calitate?

ZIUA: Marea Neagra, pepiniera de coruptie pentru petrol si gaze

Actiunile autoritatilor de la Bucuresti pun in pericol politica energetica a UE.

In timp ce Uniunea Europeana se agita in legatura cu eforturile Rusiei de a-si impune dictatul energetic, prin construirea de conducte de petrol si gaze pe fundul Marii Negre, noi conflicte isi fac aparitia, de data aceasta privind bogatele resurse de hidrocarburi din apele sale, scriu expertii fundatiei americane de analiza Jamestown Foundation, un think tank cu sediul la Washington, transmite Agerpres.

Conflictul in desfasurare dintre Ucraina si compania energetica Vanco Energy Company este un exemplu de cum si-au dat mana nationalismul in materie de resurse si o doza considerabila de presupusa coruptie, pentru a impiedica o companie americana, aflata in legitimitate, sa dezvolte campul de gaze submarin Prykerchynsky. Contractele pentru dezvoltarea campului de gaze au fost acordate de catre guvernul lui Viktor Ianukovici, in ultimele sale zile, lui Rinat Akhmetov, principalul sustinator financiar al Partidului Regiunilor al lui Ianukovici. Compania Vanco s-a vazut astfel prinsa intr-un scandal in momentul in care noul guvern condus de Iulia Timosenko a decis retragerea unilaterala a licentelor si ruperea contractului cu Vanco. Argumentul principal al lui Timosenko a fost acela ca afacerea este nula din cauza coruptiei din cadrul procesului de acordare a contractelor si licentelor. Actualmente, nimeni nu se ocupa de dezvoltarea campului de gaze Prykerchynsky, iar perdantul pare sa fie Ucraina. Soarta companiei Vanco urma sa o aiba curand si o alta companie occidentala, din Canada, de data aceasta calaul canadienilor fiind, insa, guvernul roman.

Insula Serpilor

In analiza Jamestown Foundation se arata ca, in anul 2004, Romania a intentat Ucrainei un proces la Curtea Internationala de Justitie, legat de o disputa asupra granitelor maritime dintre cele doua state, obiectul litigiului fiind micuta Insula a Serpilor din Marea Neagra. Problema reala nu era cine detine insula ci arcul de cerc de 12 mile marine de ape teritoriale din jurul sau, o zona continand zacaminte considerabile de petrol si gaze. Estimarile vorbesc despre 70 de miliarde de metri cubi de gaze (bcm), suficient pentru a acoperi nevoile de gaze ale Romaniei pe o perioada de cinci ani si de 12 milioane de tone de petrol, semnul indicator care se va ridica deasupra acestei mici portiuni de fund de mare urmand sa decida destinatia unei uriase sume de bani. Licenta pentru dezvoltarea unui potential vast camp de gaze in apele din vecinatatea Insulei Serpilor este detinuta in totalitate de compania Sterling Resources, o companie tranzactionata public la bursa din Toronto, TSX Venture Stock Exchange. Sterling este in asteptarea unor contracte de la parteneri respectati si cunoscuti precum Gas Plus International din Italia, Melrose Resources plc din Marea Britanie sau Petro Ventures International din Australia, ultimul sustinut de importanta banca australiana de investitii Macquarie. Fata de Vanco, aici nu exista companii cu sediul in Austria, nici presupuse legaturi cu Rusia, Gazprom sau UE si nici acuze referitoare la implicarea unor oligarhi straini, a criminalitatii organizate sau a unor investitori nenumiti. Scandalul Sterling Resources La 3 februarie 2009, CIJ a dat un verdict in favoarea Romaniei in disputa cu Ucraina, decizia curtii internationale de justitie facand licenta detinuta de Sterling si mai valoroasa si punand in miscare o serie de evenimente nebuloase si inexplicabile. Sterling a detinut licenta de-a lungul a doua mandate prezidentiale si a patru guverne anterioare celui actual, condus de Emil Boc. Deodata insa, imediat dupa verdictul CIJ, noul guvern PD-L a inceput sa aduca acuze neclare de coruptie la adresa fostului guvern, pentru presupusele sale tranzactii netransparente cu Sterling si licenta sa, apreciaza sursa citata. Actualmente are loc o investigatie cu privire la licenta Sterling, condusa de comisia pentru industrie si servicii a parlamentului roman, avandu-l in frunte pe Iulian Iancu. Separat de aceasta, compania Sterling mai este investigata si de Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), in baza acuzatiilor facute de Gelu Maracineanu, presedinte al Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM). Pentru investigarea presupuselor delicte au fost formate comisii parlamentare cu ‘constatari’ nebuloase si comisii cu autoritate executiva. Intre timp, ca parte a investigatiilor la adresa Sterling, mai multi membri ai noului guvern au cerut Romaniei sa-si asume o participare directa la licenta Sterling, prin intermediul companiei de stat Romgaz. Participatiunea guvernului la Romgaz este controlata de ministrul economiei, Adriean Videanu, responsabil de inceperea investigatiei in cazul Sterling, el si Iancu facand presiuni asupra lui Maracineanu sa revizuiasca licenta Sterling si pentru obtinerea unei participatii ample pentru Romgaz. De ce vrea Guvernul roman sa elimine investitorii de calitate? Guvernul roman detine inca din 2004 suta la suta din actiunile Romgaz. In 2005, executivul a inceput sa discute posibila vanzare a zece la suta din acestea. Discutia a continuat in 2006 insa privatizarea companiei a fost amanata pentru alti trei ani, guvernul neanuntand inca un calendar definitiv. Mass media a identificat unii din potentialii ofertanti in cazul privatizarii companiei: MOL, Gaz de France, Gazprom, Lukoil, Ruhrgas sau Wintershall. Perdantii sunt poporul roman, dezvoltarea viitoare a industriei nationale de petrol si gaze si iata si un nou obstacol intern in calea dezvoltarii politicii energetice a UE. Daca aceasta este situatia frontierei UE, confruntata cu un asalt frontal continuu din partea Gazprom, atunci exista putine sperante pentru Bruxelles ca acesta sa poata orchestra ceva important. ”Intr-o perioada de capital limitat si in conditiile unor cerinte descurajante in materie de resurse naturale de ce ar dori un guvern, mai ales unul din cele mai sarace din UE, sa incerce sa elimine astfel de investitori de calitate?”, se intreaba, retoric, expertii Jamestown Foundation.

AGERPRES: România a realizat anul trecut 0,2 la sută din producţia mondială de cărbune

Producţia de cărbune a României s-a ridicat anul trecut la 6,5 milioane tone echivalent petrol (tep), fiind cu 3,2 la sută mai mică faţă de cea din 2007, şi a reprezentat 0,2 la sută din producţia mondială de cărbune, conform statisticilor companiei petroliere British Petroleum.

În 2008, producţia de cărbune a fost cu 800.000 tone mai mare faţă de cea din 1998.

Cea mai mare producţie de cărbune a realizat-o China – 1,414 miliarde tone echivalent petrol (tep), urmată de Statele Unite ale Americii – 596,9 milioane tone echivalent petrol. În Uniunea Europeană, producţia de cărbune a scăzut anul trecut cu 3,5 la sută, ajungând la 171,5 milioane tone echivalent petrol (5,2 la sută din total).

În ceea ce priveşte consumul de cărbune, acesta a fost în România de 7,7 milioane tone echivalent petrol şi a reprezentat 0,2 la sută din consumul mondial.

Cel mai ridicat consum s-a înregistrat în China – 1,406 miliarde tone echivalent petrol, SUA – 565 milioane tep şi India – 231,4 milioane tep. În Uniunea Europeană consumul a fost de 301,2 milioane tep (9,1 la sută din total).

România deţinea, la finele anului trecut, rezerve de cărbune de 422 milioane tone (0,1 la sută din rezervele mondiale), cele mai mari rezerve găsindu-se în SUA – 238,308 miliarde tone, Rusia – 157,01 miliarde tep şi China – 114,5 miliarde tep. Rezervele UE totalizau 29,57 miliarde tep (3,6 la sută din total).

Standard.ro: David, Hidro: “Băieţii deştepţi” au căzut de pe trotinetă când le-am cerut preţuri mai mari cu 20%

Cel mai mare producător de energie electrică din ţară, Hidroelectrica, negociază creşterea preţurilor de bază la electricitatea livrată “băieţilor deştepţi” cu 20% şi estimează că va finaliza discuţiile în perioada imediat următoare, a declarat într-un interviu acordat Business Standard Mihai David, directorul general al companiei.
“Băieţii deştepţi au căzut de pe trotinetă când le-am spus că vreau să-mi dea cu 20% mai mult pe electricitatea cumpărată, şi mă refer la majorarea preţului de bază, nu la o indexare anuală”, a explicat David. Oficialul are un argument foarte solid pentru care a solicitat majorarea preţurilor şi crede că o va şi obţine de la cei 11 furnizori şi consumatori industriali cu care poartă discuţiile.

El a arătat că hidrocentrala de pe Lotru este în retehnologizare, iar pentru a-şi onora contractele cumpără energie scumpă termo. În plus, compania trece cel puţin trei luni prin secetă, ceea ce va duce la diminuarea suplimentară a producţiei. Mihai David a mai spus că s-a săturat ca Hidroelectrica să fie considerată de “toată lumea” ca o “puşculiţă naţională”, “o găină cu ouăle de aur” sau “noua vacă de muls din economie, după privatizarea Petrom”.

“Apoi, costul real al megawattului produs de noi este mult mai mare, pentru că nu s-au luat în calcul costurile pentru amortizarea investiţiilor”, a continuat acesta.

Potrivit lui Mihai David, compania are serioase probleme de cash-flow, fiind afectată destul de puternic de criză, şi are nevoie de o finanţare de cel puţin 150 milioane de euro. Tocmai de aceea, Hidroelectrica poartă negocieri cu mai multe bănci internaţionale pentru un împrumut de minimum 150 milioane de euro, sumă ce ar urma să fie alocată în special pentru investiţii. Acesta nu a dat detalii despre băncile în cauză, dar a subliniat că speră ca în septembrie să finalizeze negocierile şi să semneze un acord de împrumut.

Compania Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică şi servicii tehnologice de sistem din România, este deţinută de Ministerul Economiei şi are peste 5.000 de angajaţi.

Tags:

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter