revista presei 20 iulie

2009/07/20

Cotidianul: Băsescu îl curtează pe prinţul gazului de la Caspică

Preşedintele român vizitează săptămâna aceasta Turkmenistanul, o ţară-cheie pentru Nabucco, dar şi ţara unor manifestări groteşti ale cultului personalităţii prezidenţiale.

Preşedintele Băsescu răspunde invitaţiei primite de la omologul său, Gurbanguli Berdimuhamedov, de a efectua o vizită oficială la Ashgabat. Momentul vizitei, întâmplător sau nu, este unul foarte important pentru viitorul energetic al Europei: acordul politic pentru construirea gazoductului Nabucco s-a semnat în urmă cu o săptămână, iar preşedintele turkmen anunţase cu câteva zile înainte că este dispus să furnizeze gaz pentru această conductă. Gazul turkmen ar putea fi tocmai salvarea de care avea nevoie Nabucco pentru a reprezenta mai mult decât o simplă ţeavă goală, iar neînţelegerile recente dintre Rusia şi Turkmenistan, oportunitatea îndelung căutată de europeni.

Turkmenistanul este cel mai mare producător de gaz din Asia Centrală, al doilea din fosta URSS, după Rusia, dar şi deţinătorul celei de-a patra rezerve mondiale de gaz, conform calculelor geologilor sovietici.


Rezervele turkmene de gaz s-ar ridica undeva între 10 şi 20 trilioane de metri cubi, ceea ce ar fi suficient pentru a asigura consumul Europei pe 66 de ani. Din 1991, de la independenţa Turkmenistanului, până anul acesta, Rusia a deţinut monopolul cumpărării gazului din această ţară. Doar în 2008, Gazprom a cumpărat gaz turkmen în valoare de şapte miliarde de dolari, pe care l-a revândut apoi la un preţ mai mare Europei, conform Global Witness. Importurile au fost sistate însă în luna aprilie, după ce conducta prin care era trimis gazul către Rusia a explodat, iar cele două ţări se ceartă asupra vinovăţiei şi asupra acoperirii costurilor reparaţiei. Pierderile înregistrate de Turkmenistan s-ar ridica la un miliard de dolari pe lună.

Berdimuhamedov este deci supărat pe conducerea rusă şi nici nu a participat la summitul informal CSI desfăşurat la sfârşitul săptămânii la Moscova, sub motivul puţin plauzibil al “îmbolnăvirii unei rude”. Preşedintele turkmen a anunţat luna aceasta că, “în prezent, Turkmenistanul are un excedent de gaz pentru comercializare. Suntem gata să îl trimitem oricărui client. Asta include şi Nabucco”. Este de înţeles deci de ce reprezentanţi ai statelor europene, ai SUA, dar şi ai Iranului şi Chinei fac coadă la poarta palatului prezidenţial din Ashgabat pentru a intra în graţiile lui Berdimuhamedov. Subsecretarul de stat american William Burns a discutat de curând cu preşedintele despre cooperarea energetică în Asia Centrală, iar China a semnat un acord pentru a cumpăra 40 de miliarde de metri cubi de gaz turkmen anual printr-o conductă ce urmează să intre în utilizare anul acesta. Turkmenistanul a anunţat şi că plănuieşte să furnizeze gaz Iranului, dintr-un câmp ce fusese destinat până acum livrărilor către Rusia. Gigantul energetic german RWE AG, parte a consorţiului care construieşte Nabucco, a semnat săptămâna trecută un acord cu Turkmenistanul pentru exploatarea câmpurilor de petrol şi gaze de la malul Caspicii. RWE va putea explora timp de şase ani o arie de 940 de kilometri pătraţi de pe coasta turkmenă. Dacă va găsi gaz în regiune, va primi o licenţă de producţie pe 25 de ani. Valoarea contractului nu a fost anunţată, nici estimările privind potenţialul rezervelor din regiune.

Imensele venituri ale Turkmenistanului provenite din gaz par însă să fie utilizate de Berdimuhamedov pentru continuarea proiectelor megalomane ale predecesorului său, Saparmurat Niazov, cunoscut şi ca Turkmenbaşi, liderul tuturor turkmenilor. Nu mai departe de săptămâna trecută, Berdimuhamedov a lansat ultima fază a proiectului “Lacului Epocii de Aur” – o mare artificială ce urmează a fi creată în mijlocul deşertului, cu apă adusă printr-un canal de mii de kilometri. Apa folosită va proveni din irigaţiile de pe câmpurile de bumbac, a doua ramură a economiei turkmene, după gaz. Preşedintele susţine că acest lac, a cărui creare va costa 20 de miliarde de dolari, arată că ţara încearcă să prezerve natura. Criticii proiectului susţin că apa va fi plină de fertilizanţi şi insecticide, şi oricum se va evapora cu mare viteză. Preşedintele, care a apărut la festivităţi purtând o sabie la brâu, i-a asigurat pe cetăţeni că deşertul, care acoperă 80% din teritoriul ţării, va înflori.

Alt proiect de mare inspiraţie al preşedintelui îl reprezintă Avaza, Las Vegasul deşertului turkmen. Construirea sa a costat cinci miliarde de dolari, dar palatele de marmură în stil sovietic, garnisite cu fotografii gigantice ale lui Berdimuhamedov, centrul de schi, insula artificială şi cazinourile par a face toţi banii. Acelaşi stil de construcţii se găseşte şi în capitala ţării, Ashgabat, unde fostul preşedinte Niazov a construit palate de marmură pentru instituţii, deşi multe dintre încăperile giganticelor construcţii sunt neocupate. O statuie de 12 metri a lui Niazov, acoperită cu foiţă de aur, stă pe un piedestal de 75 de metri în faţa palatului prezidenţial. Statuia se învârte după soare şi străluceşte de la kilometri în soarele deşertului. Noaptea este învăluită în lumini colorate. Cu toate acestea, majoritatea cetăţenilor capitalei locuiesc în blocuri sovietice sărăcăcioase. Se pare că 60% din cele 4,9 milioane de turkmeni sunt şomeri, iar aproape 50% trăiesc sub limita sărăciei. Când Niazov a murit de inimă, în decembrie 2006, Consiliul Poporului l-a numit pe Berdimuhamedov, ministru al Sănătăţii şi dentistul personal al lui Turkmenbaşi, preşedinte. Liderul Parlamentului, cel care ar fi trebuit să urmeze la preşedinţie conform constituţiei, a fost închis cu o condamnare de cinci ani.

Noul preşedinte a abolit o parte din legile absurde date de Niazov. De exemplu, a permis accesul la Internet, chiar dacă multe site-uri rămân blocate, scrie “Washington Post”. Elevii nu mai trebuie să studieze scrierile lui Turkmenbaşi timp de o oră pe zi, ci doar o oră pe săptămână. Spitalele din provincie au fost redeschise (după ce Niazov spusese că ţăranii se pot trata în capitală), iar restricţiile de călătorie în interiorul ţării, abolite. În 2007, preşedintele a eliberat 20 de prizonieri politici, printre care şi muftiul ţării, care se opusese expunerii scrierii lui Turkmenbaşi, Rukhmana, în fiecare moschee (Rukhmana a fost trimisă, de altfel, de guvernul turkmen, şi în spaţiu, cu sprijinul cosmonauţilor ruşi). Turkmenistanul este încă înscris de Human Rights Watch între “cele mai represive ţări în lume”. În februarie 2008, oficialii au început să pună portretele lui Berdimuhamedov pe clădiri, pe stadionul din Ashgabat şi în cabinele avioanelor.

Stabdard: Piaţa Petrom pe gaze a cãzut cu 27% mai mult decât a OMV

Vânzările de gaze ale Petrom au scăzut, în trimestrul al doilea, cu 27%, la 0,84 mld. metri cubi, de la 1,15 mld. metri cubi în perioada similară a anului trecut, declinul normal din “perioada caldă”, fiind accentuat de reducerea activităţii în industria petrochimică, se arată într-un raport prezentat de grupul austriac OMV, acţionarul majoritar al celei mai mari companii din România.

În acelaşi timp, producţia de hidrocarburi a grupului OMV a urcat uşor comparativ cu trimestrul al doilea din 2008, la 315.000 barili echivalent petrol pe zi, de la 310.000 barili echivalent petrol pe zi, iar vânzările de gaze au scăzut puternic, cu 18,75%, la 2,08 mld. metri cubi, de la 2,56 mld. metri cubi, în perioada similară a anului trecut. “La Petrom, scăderea sezonieră obişnuită a volumelor de gaze din trimestrul al doilea a fost accentuată de închiderea parţială a industriei îngrăşămintelor”, conform raportului.

Producţia totală de hidrocarburi a Petrom a scăzut, în perioada aprilie-iunie, cu 4,6%, la 185.000 barili echivalent petrol pe zi, de la 194.000 barili echivalent petrol pe zi în trimestrul al doilea al anului trecut, se mai arată în raport. În primul trimestru al acestui an, vânzările de gaze naturale s-au plasat la 1,4 mld. metri cubi, iar producţia de hidrocarburi a fost de 192.000 barili echivalent petrol pe zi.

OMV a mai anunţat că, în România, preţurile reglementate în lei ale gazelor naturale la producători au rămas neschimbate în trimestrul al doilea comparativ cu primele trei luni. De altfel, declinul înregistrat de OMV pe piaţa gazelor a fost mai accentuat comparativ cu primul trimestru al acestui an – perioadă de iarnă cu volume mai ridicate sezonier – când grupul a înregistrat vânzări de 4,52 mld. metri cubi de gaze naturale.

Gerald Kappes (45 de ani), membru al Directoratului Pe­trom responsabil cu activitatea de Gaze, Energie&Produse chimice, declara, la începutul acestei luni, că în 2009, în Ro­mânia, consumul de gaze “va scădea între 25% şi 30%”, dar “depinde foarte mult de evoluţia industriei de îngrăşăminte chimice, principalul beneficiar”. Kappes adăuga că Petrom şi-a redus importurile de gaze şi vinde fiecare metru cub pe care îl produce.

Tags: ,

Comments are closed.

October 2017
M T W T F S S
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Site Metter