revista presei 20 august

2009/08/20

Hotnews: Marea reorganizare energetica: o solutie pentru salvarea termocentralelor, dar un pericol pentru piata

La putin timp dupa ce a preluat fraiele Ministerului Economiei, Adriean Videanu a promis realizarea unei mai restructurari in sectorul energetic. In primele declaratii, vorbea de finalizarea unei noi strategii pana in aprilie, apoi pana in mai, pentru ca in toamna sa fie infiintate doua companii gigant care sa cuprinda toti producatorii de energie. De la vorba la fapta drumul e lung si plin de hartoape. Termenele au tot fost prelungite, iar acum nu se mai sufla o vorba despre marea reorganizare. Motivul ar putea fi ca varianta propusa de minister ridica prea multe semne de intrebare.

Tudor Serban: Termenele politice nu se potrivesc cu cele tehnice

Ultimul termen anuntat de Adriean Videanu pentru finalizarea dezbaterii publice pe marginea restructurarii sectorului energetic a fost sfarsitul lunii iulie, inceputul lui august. Contactat de HotNews.ro, secretarul de stat in Ministerul Economiei, Tudor Serban, justifica nerespectarea promisiunilor prin faptul ca “Termenele politice nu se potrivesc cu cele tehnice“. Tudor Serban a avansat un alt termen: 15 septembrie.

Opozitia sindicatelor nu e o problema

Potrivit secretarului de stat, “o parte din dezbaterea publica a fost incheiata. Ma refer la partea politica si la discutiile cu firmele”. Au mai ramas discutiile cu sindicatele care, in mare parte, se opun restructurarii, mai ales cel de la Hidroelectrica.

Dar opozitia sindicatelor nu constituie o problema pentru Ministerul Economiei. In cazul in care nu se va ajunge la un consens, “noi vom merge inainte, pentru ca nu facem politici energetice dupa sindicate“, a afirmat Tudor Serban.

Reprezentantii sindicatului Hidrosind considera ca restructurarea energetica va fi facuta in dezavantajul Hidroelectrica, societate rentabila in acest moment. Compania va fi impartita in doua, urmand sa functioneze alaturi de unitati in pierdere precum cele din sectorul termo si minier. Sindicalistii spun ca se mizeaza foarte mult pe banii obtinuti din energia produsa de hidrocentrale, ca sa fie folositi pentru indeplinirea conditiilor obligatorii de mediu la termocentrale.

Reorganizarea energetica, o modalitate de a salva termocentralele de la inchidere

Termocentralele risca sa fie inchise incepand de anul viitor din cauza nerespectarii normelor de mediu impuse de Uniunea Europeana. In acest moment, pana se vor gasi solutii de trecere pe energie alternativa, piata este dependenta de acesti producatori, chiar daca sunt scumpi si ineficienti.

Termocentralele produc peste 54% din energia de pe piata. Reorganizarea energetica este o modalitate de a salva unitatile ineficiente de la inchidere. Insa, e o solutie cu hibe. “Guvernul incorsatat de cerintele europene privind ajutoarele de stat a gasit solutia miraculoasa: sa ia de la Hidroelectrica, Nuclearelectrica si Romgaz si sa dea la minele de carbune si la termocentralele ineficiente“, considera Jean Constantinescu, presedintele Institutului National Roman pentru Studiul Amenajarii si Folosirii Izvoarelor de Energie (IRE).

Termocentralele sunt obligate sa se conformeze cerintelor de mediu impuse de Comisia Europeana. Insa, pana acum, nu au fost gasite resursele financiare necesare investitiilor de mediu.

Stergerea datoriilor, in analiza la Ministerul Finantelor

Pentru aceasta situatie, Ministerul Economiei a gasit o solutie: stergerea datoriilor istorice inregistrate de termocentrale si unitatile miniere. “Trebuie sa facem curatenie prin unele societati, nu vrem sa le bagam (n.red. in cele doua companii)cu datorii“, ne-a spus Tudor Serban, care a precizat ca, in acest moment, sunt purtate discutii pe aceasta tema cu Ministerul Finantelor.

Pentru stergerea datoriilor mai trebuie obtinuta o aprobare, cea a Comisiei Europene. Astfel, reorganizarea este si o metoda de a scapa societatile cu probleme de datorii, bani pe care statul nu-i va putea recupera niciodata.

Aceste societati au ajuns sa fie ineficiente din cauza managementului defectuos. “Intreprinderile sale sunt prelungiri ale ministerelor, managerii sunt numiti pe criterii dintre cele mai arbitrare, criteriul profit si eficienta practic nu exista. In situatii sociale grele, statul le obliga sa vanda sub costuri. In trecut le-a mai garantat credite in compensatie, dar managerii de stat au orientat banii de investitii defectuos, nu pentru retehnologizare. Acum aceste garantari nu mai sunt posibile, regulile europene sunt foarte severe si viitorul intreprinderilor de stat administrate ca si componente ale ministerelor nu poate fi decat sumbru“, a mai spus Constantinescu.

Potrivit acestuia, banii de investitii ai sectorului generare s-au dus aproape integral pe “reabilitari” oneroase si fara perspective, nu s-au introdus tehnologii noi si s-au mentinut artificial, pe scara larga, capacitati de productie ineficiente. Compania Nationala a Huilei (CNH) este cel mai mare datornic la stat, suma ajungand la aproximativ cinci miliarde de lei. De asemenea, Termoelectrica are datorii catre bugetului statului de peste 500 de milioane de lei.

Presedintele IRE: Orice concentrare este generatoare de distorsiuni si de insecuritate pe piata

Varianta de reorganizare propusa de Ministerul Economiei creaza suspiciuni in ceea ce priveste concurenta loiala pe piata. Chiar si Videanu a recunoscut ca principalii jucatori privati de pe piata, E.ON, Enel, CEZ au o retinere de a nu se crea o concurenta neloiala in piata. Tudor Serban sustine ca nu se punea problema crearii unor distorsiuni pe piata. “Am dat asigurari ca va exista transparenta si o piata libera“, a precizat secretarul de stat in Ministerul Economiei.

Despre transparenta, analistii in domeniu cred altceva. Jean Constantinescu considera ca orice concentrare este generatoare de distorsiuni si de insecuritate pe piata. “Cel mai bun indice de concentrare se numeste Herfindahl-Hirschmann Index (HHI). Prin aceasta reorganizare, indicele HHI ar putea ajunge la valoarea de 3.000. O piata concentrata si ineficienta incepe de la valoarea 1.800. Pe aceasta piata, orice tranzactie ce depaseste 100 de puncte trebuie sa declanseze masuri antitrust. Pentru comparatie, in Anglia indicele HHI este 500, in Italia este 1.000, in Germania si Spania este 1.500“, a afirmat Constantinescu.

Potrivit acestuia, Comisia Europeana nu va fi de acord cu o astfel de concentrare care ar putea anihila concurenta. “Cele doua companii vor avea suficienta forta sa dicteze pretul, distorsionand copios preturile marginale. Nu vor fi interesate prea mult de investitii, nefiind supuse unei presiuni concurentiale reale”, a precizat presedintele IRE.

La randul ei, Societatea Academica din Romania (SAR) a realizat o analiza a efectelor restructurarii energetice si a ajuns la concluzia ca masura este antireformista, reduce transparenta in sector si creste riscurile de coruptie. “Ne vom intoarce la practicile paguboase ale anilor ’90, cand gaurile negre din sectoarele falimentare (minier, termocentrale) se acopereau cu finantari mai mult sau mai putin ascunse din alte parti“, considera SAR care mai crede ca  pierderile vor fi suportate de Hidroelectrica si Romgaz, fapt pentru care Romania ar putea risca o amenda usturatoare de la Comisia Europeana pentru ajutoarele de stat.

Standard.ro: Independența energetică trebuia să vină din cărbune. Cum au ajuns SNLO și CNH pe marginea prăpastiei?

Avem rezerve de cărbune pentru următorii 100 de ani, cel puţin. Teoretic, asta ar însemna o independenţă energetică în domeniu, în condiţiile în care rezervele de petrol şi gaze ne mai ajung doar pentru următorii aproximativ 15 ani. De ce în condiţiile date, şi SNLO şi CNH se adâncesc pe zi ce trece în pierderi din ce în ce mai mari? Ce le trebuie pentru a deveni eficiente? Ambele vor concedia în viitorul apropiat câte 600 de angajaţi. Este suficient?
Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) şi Compania Naţională a Huilei (CNH) sunt principalii jucători de pe piaţa internă de cărbune. Ambele companii se află însă în situaţii financiare care cu greu nu sunt clasificate drept dezastruoase. Problema lor principală este că lucrează doar pentru companii de stat sau firme din subordinea autorităţilor locale din care majoritatea, din varii motive, nu plătesc ce consumă, spun experţii din piaţa locală. Reamintim că aproximativ 40% din producţia de energie din România se bazează pe cărbune.

SNLO a înregistrat în prima jumătate de an pierderi de peste 31 milioane de lei (7,4 milioane de euro), în timp ce pe anul 2008 consemnase tot pierderi, dar acestea erau de numai 26 milioane de lei (şapte milioane de euro).

“Dintre cele 31 milioane de lei, circa 13 milioane erau pierderi financiare, iar restul de aproximativ 19 vin din exploatare, pentru că producţia de cărbune a fost cu aproape 30% mai mică în prima jumătate de an”, a explicat ieri pentru Business Standard, Daniel Burlan, directorul general al companiei de stat.

Potrivit lui, 2008 a fost primul an de pierderi, după ce în 2006 şi 2007 compania înregistrase profituri. “Lipsa de bani a statului, care nu a trimis subvenţiile la CET-urile locale sau către RAAN, se reflectă la noi în bilanţ, pentru că respectivele societăţi nu îşi plătesc datoriile către SNLO”, a explicat Daniel Burlan.

SNLO are de recuperat de la o serie de CET-uri locale şi de la RAAN circa 370 mil. lei (88 mil. euro) şi în acelaşi timp compania are de plătit la bugetul de stat şi la furnizori 175 mil. lei, respectiv 40 mil. lei. În total, datoriile SNLO se ridică la circa 215 mil. lei (51,2 mil. euro).

Compania va concedia cel mai probabil din septembrie 600 de angajaţi, parte a unui program de restruc­turare ce se va derula până în 2012. Aceştia vor primi câte 29.000 de lei fiecare, în total 17,4 mil. lei (4,1 mil. euro), bani care au fost deja prevăzuţi în bugetul companiei.

“Şi SNLO şi CNH au fost afectate puternic în prima jumătate de an de scăderea comenzilor de cărbune. SNLO, în general, este o companie profitabilă, dar acum se află într-un blocaj financiar”, a comentat pentru Business Standard Sorin Găman, director general adjunct în cadrul Ministerului Economiei, responsabil de minerit.

Potrivit lui Găman, CNH, companie care este cel mai mare datornic la bugetul de stat şi ale cărei debite neachitate se încearcă a fi şterse cu acordul UE, va restruc­tura în curând 600 de posturi, la fel ca şi SNLO. CNH are circa 10.700 de angajaţi şi producţia sa de huilă este subvenţionată până la finele lui 2010. Problema CNH este că, deşi primeşte subvenţii tot nu-şi acoperă costurile de producţie, au explicat surse apropiate companiei.

“Neplata datoriilor de la companii de stat sau autorităţi locale către alte firme de stat trenează de ani buni. Este imposibil să dezvolţi nişte societăţi când ele nu sunt plătite pentru munca prestată”, a mai explicat Găman. CNH avea la finele lunii iunie datorii bugetare de 3,3 mld. lei (circa 800 milioane de euro).

Standard.ro: Export de țiței rusesc cu 51,6% mai ieftin

Valoarea exporturilor de petrol ale Rusiei a scăzut cu 51,6% în primul semestru faţă de aceeaşi perioadă din 2008, la 35,5 mld. dolari, dar cantitatea de ţiţei exportată a stagnat la 122,3 mil. tone metrice (1 mld. barili), a anunţat biroul rus de statistică. Preţul petrolului a crescut în prima jumătate a anului 2008, atingând maximul record de 147 de dolari pe baril în luna iulie.

Novinite: Serbia EFT Group Tops Hungary Cross Border Energy Market

Serbia EFT Group Tops Hungary Cross Border Energy Market: Serbia EFT Group Tops Hungary Cross Border Energy Market
In 2008 EFT delivered over 13 000 Gigawatt hours of energy and achieved a turnover of nearly EUR 1 B. File photo

The Serbian EFT Group has become the leading company operating at the Hungarian cross border energy trading market,

The official information has been published by the Hungarian Energy office (www.eh.gov.hu).

“EFT accounted for one third of all energy exported from Hungary and almost one quarter of all energy which was imported into the country in 2009. Our total market share is 27%, which ranks EFT as the number one cross border energy trader in the country. The result is especially pleasing considering that in this territory we have managed to outstrip the performance of European energy giants such as E.On, EDF, CEZ and Electrabel”, EFT’s chairman, Vuk Hamovic, said.

In 2008 EFT delivered over 13 000 Gigawatt hours of energy and achieved a turnover of nearly EUR 1 B.

EFT Group is a leading Serbian company dealing with energy trading and investments in key energy projects. Its field of operation is Central and South-Eastern Europe, and around 65% of its total sales of energy are for European Union member countries.

energia.gr: Turkmenistan To Transport 6B Cubic Meters Of Gas To Iran

Iran and Turkmenistan have reached an agreement to transport 6 billion cubic meters of natural gas from Dolatabad field in southeast Turkmenistan to Iran’s Khangiran refinery, the oil ministry’s official Shana news Web site reports.

Shana cites Alireza Gharibi, managing director of Iran Gas Engineering and Development Co., as saying that his company will be in charge of the project, which will see a “48 or 56 inch pipeline laid for transmitting this much natural gas.”

“As developing Khangiran Refinery is planned, increasing gas importation volume from Turkmenistan seems vital,” Shana quotes Gharibi as saying.

Tags: , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter