revista presei 2 octombrie

2009/10/02

Bloombiz: Asasinii economici si reforma energetica

Restructurarea sistemului energetic national si infiintarea a doua companii care sa poata face fata concurentei pe piata europeana a energiei suna frumos in teorie, dar se arata extrem de dificila in practica. Din pacate, putem spune inca de pe acuma ca o noua reconfigurarea a sistemului energetic nu va aduce si curent mai ieftin pentru consumatorii romani.


Prinsi de scandalurile politice repetate ale celor doua partide politice aflate la guvernare, riscam sa trecem cu vederea ceea ce se intampla in alte domenii, de care, in final depinde in mare masura traiul nostru de zi cu zi.

Despre sistemul energetic nu se spune altceva, de vreo cativa ani buni incoace, decat faptul ca de aici se fura la greu. Cine, cum si cu ce consecinte, nu mai conteaza. Cu exceptia catorva specialisti, nebagati in seama de catre autoritati, nimeni nu isi pune problema viitorului acestui sistem, considerat in orice tara dezvoltata din lume drept « sangele » economiei.

Altfel spus, ai energie ieftina si de calitate, ai si performante economice pe masura. Nu in ultimul rand, consumatorul casnic, daca beneficiaza de o energie ieftina isi poate gestiona altfel bugetul familiei.

In Romania ultimilor ani, energia electrica (putem include aici si gazele naturale) a devenit tot mai mult un fel de lux pentru noi, chiar daca mai beneficiem inca de resurse primare pentru producerea ei.

La modul declarativ, reorganizarea sistemului energetic are ca scop accesul la o energie mai ieftina pentru consumatorii din Romania si cresterea competitivitatii companiilor de profil in concurenta acerba care se arata deja pe viitoarea piata energetica europeana, din care deja si noi facem parte.

Infiintarea a doua companii energetice nationale, bazate pe un mix de resurse energetice primare este insa departe de a atinge aceste doua obiective. Greselile se razbuna intotdeauna. Este si cazul sistemului energetic, exploatat la maxima intensitate in ultimii ani in folosul unui grup de smecheri, care a facut averi fabuloase din comertul cu energie. Din nefericire, smecherii respectivi nu au mai avut si grija a ceea ce ramane dupa jaful lor.

Iata ca, acum, cand ne apropiem de limita de rezistenta a sistemului, nimeni nu se mai ofera sa vina cu bani pentru finantare investitiilor atat de necesare. Sa nu ne grabim insa.

Aflata in pragul unei iminente catastrofe (va amintim ca majoritatea instalatiilor aflate in functionare si-au depasit deja durata de viata), Romania este aproape de a deveni importator net de energie electrica, din postura de exportator la un moment dat, daca nu reuseste sa investeasca.

Cred ca nu este o surpriza pentru nimeni, companiile mari din Europa asta asteapta. Anticipand aceasta posibilitate, guvernul actual, asa imprastiat cum este el, se face ca incearca sa mai salveze ceva ? De ce spunem ca se face ? Pentru simplu fapt ca nu are bani sa repare ce au stricat predecesorii sai in ultimii 20 de ani.

Mult visata independenta energetica este pe punctul de a se narui definitiv, caci lucrurile au scapat demult de sub control. Asadar, Ministerul Economiei a decis sa faca reforma dupa principiul atat de cunoscut noua al formelor fara fond.

Sistemul energetic national a fost spart in urma cu 10 ani, la comanda Bancii Mondiale si a Fondului Monetar International, operatiunea avand la baza un studiu al celebrei companii americane Bechtel, care intre timp se face ca ne construieste si autostrada Transilvania.

In cartea « Confesiunile unui asasin economic », scrisa de John Perkins (el insusi in rolul unui asemenea asasin), este descris cu minutiozitate procedeul de inrobire al unor state de catre marile companii occidentale, indeosebi pe segmentele vitale ale acestora, cum este si sistemul energetic.

Exact acest lucru s-a intamplat si in Romania ultimilor 20 de ani, care dintr-o campioana in aceasta zona a Europei, pe domeniul energetic, risca acuma sa devina sclava multinationalelor din Vest. In acest context, asa cum spuneam mai sus, guvernul a decis sa intervina prin creearea a doua companii nationale, care sa reuneasca producatori de energie electrica mai putini eficienti, sau chiar ineficienti, cu cei performanti, cum ar fi Hidroelectrica si Centrala nucleara de la Cernavoda.

Nu intram acum in amanuntele acestei combinatii, pentru simplu fapt ca ea este din start greu de realizat. Sa presupunem insa ca, indiferent de rafuielile de natura politica, si urmatoarele guverne vor fi de acord cu aceasta restructurare, care va fi una de durata. Cea mai mare provocare a infiintarii celor doua companii vine din faptul ca absolut toate societatile ce vor intra in componenta lor au nevoie urgenta de investitii.

Pana acum s-a reusit, pe ici pe colo, sa se mai puna niste petice la anumite grupuri energetice, in sensul ca ale au fost retehnologizate pentru a li se prelungi durata de viata. Chestia cu retohnologizare nu mai tine insa, caci toate companiile au nevoie de investitii noi, de la zero, pentru a putea fi competitive.

Respectivele investitii s-ar situa undeva la vreo 10 miliarde de euro, pentru urmatorii ani. De unde sa scoata Romania acesti bani ? Nici nu mai are rost sa cautam raspunsul.

Si atunci, cine credeti ca ar putea fi salvatorii neamului si ai sistemului ? Exact acei asasini economici despre care vorbeam mai devreme, care, selectiv, s-ar putea implica in aceasta operatiune care ne va costa pe noi si pe generatiile viitoare enorm. In primul rand trebuie spus ca orice investitie va trebui recuperata din pretul energiei electrice, care va creste astfel spectaculos.

In al doile rand, competitivitatea economiei romanesti (atata cat a mai ramas din ea), la un pret ridicat ale energiei va fi spulberata rapid. Asadar, doi iepuri dintr-o lovitura, intr-o operatiune care a fost minutios gandita in urma cu 10-12 ani.

Mi-am propus sa descifrez pentru dumneavoastra cateva din itele acestei afaceri incalcite, care a dus Romania la o situatie aproape fara iesire. Si tot aici voi incerca sa surprind in ce masura infiintarea celor doua companii energetice poate fi o replica disperata de a mai salva ceva, sau doar un paravan sub care se ascund cu totul alte interese.

Analiza de Alexandru Moldovan

Ziare.com: Socor: Forumul energetic de la Bucuresti este un “bluf al Gazprom”

Evenimentul de amploare de la Bucuresti Black Sea Energy and Economic Forum este doar “un bluf” al Rusiei si al aliatilor italieni pentru a ademeni Romania in South Stream si pentru a pune presiune asupra Turciei si Bulgariei, atrage atentia expertul american Vladimir Socor.

Black Sea Energy and Economic Forum a inceput miercuri la Bucuresti si va continua pana vineri, iar expertul Fundatiei Jamestown, Vladimir Socor denunta acest eveniment ca fiind “o noua incercare de bluf” a Gazprom pentru Sosth Stream.

“Saptamana aceasta, la Bucuresti, are loc o reuniune in cadrul careia reprezentantii la nivel inalt al sectorului energetic din Rusia si aliatii lor italieni intreprind cea mai puternica actiune de pana acum pentru a determina Romania sa se alature proiectului South Stream. Romania este cea mai noua tinta a Moscovei in recentele eforturi de a coopta noi tari in proiectul South Stream sau pentru a determina tarile participante sa isi ia un angajament mai activ in ciuda indoielilor”, afirma Vladimir Socor.

Black Sea Energy and Economic Forum, organizat de Consiliul Atlantic al Statelor Unite, cu sprijinul Ministerului Economiei si al Ministerului Afacerilor Externe din Romania, reuneste lideri mondiali, reprezentanti marcanti ai mediului de afaceri si personalitati politice, pentru a discuta despre problematica energetica in regiunea Marii Negre si a Marii Caspice.

Invitatul principal al forumului este reprezentantul special al SUA pe probleme energetice, Richard Morningstar, dar la lucrarile reuniunii mai sunt prezenti presedinti si directori din partea Areva, DEPA, ExxonMobil, Hellenic Petroleum, Hunt Oil, KazMunaiGas, OMV, Sabanci Energy Group, Schlumberger, SOCAR, precum si ministri ai economiei si energiei din Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Kazahstan, Romania si Turkmenistan.

Moscova si-a pus in gand sa convinga Bucurestiul sa se alature South Stream

In ceea ce priveste pozitia Romaniei, opinia expertului Vladimir Socor este ca tara noastra este expusa unor “semnale neclare”.

“La acest moment, Moscova (impreuna cu Roma) si-a pus in gand sa convinga Bucurestiul sa se alature South Stream. Numai cu trei saptamani in urma, insa, premierul Vladimir Putin a anuntat ca doreste sa mute ruta de tranzit din Ucraina in Turcia. Potrivit lui Putin, Turcia ar urma sa devina principala ruta de tranzit pentru gazul rusesc catre Europa”, puncteaza Socor.

Analistul de la Fundatia Jamestown explica insa ca posibilitatea ca South Stream sa treaca prin zona economica exclusiva a Marii Negre este incompatibila cu promisiuea lui Putin de a directiona conducta prin Turcia.

Astfel, el arata ca exista doua posibile rute care se exclud reciproc pentru conducta Rusiei: fie trece prin zona economica exclusiva a Ucrainei si o mica parte a zonei Romaniei, fie trece prin zona Rusiei in cea a Turciei ca apoi sa ajunga in Bulgaria.

Rusia incearca sa inversuneze Romania si Turcia

“Orice propunere de a folosi zona exclusiva a Romaniei nu ar avea niciun sens, daca Rusia intentioneaza sa respecte promisiunea facuta de Putin Turciei. Totusi, Rusia incearca sa inversuneze cele doua tari una impotriva celeilalte. La 28 septembrie, la Djugba (punctul de plecare al conductei rusesti Blue Stream catre Turcia si un posibil punct de plecare al South Stream), presedintele Gazprom, Alexei Miller, a declarat ca atat Turcia, cat si Romania sunt interesate sa fie incluse in South Stream. Aceasta afirmatie este adevarata in cazul Turciei si indoielnica in cazul Romaniei, insa este vadit manipulatoare. Moscova incearca sa preseze Turcia si Bulgaria, indicand spre Romania ca o posibila optiune”, atrage atentia Socor.

Intre timp, scrie analistul, trimisul special al lui Medvedev pe probleme economice, Viktor Cernomirdin – fostul presedinte al Gazprom si pana recent ambasador in Ucraina – raspandeste indoieli in privinta ideii ca South Stream va ocoli Ucraina. Crenomirdin a declarat la 25 septembrie ca Ucraina “va ramane principalul transportator al gazului rusesc catre Europa in viitorul previzibil”, Rusia urmand chiar sa creasca volumul de tranzit prin Ucraina, daca Gazprom obtine un control comun asupra conductelor ucrainene. Oficialul rus a asigurat ca volumul de gaz transportat de South Stream va fi complementar celui din Ucraina, neurmand sa inlocuiasca aceasta ruta.

De altfel, explica Socor, Rusia planifica sa preia un oarecare control asupra retelei ucrainene de gaz si urmareste, in acest sens, sa coopteze mai multe companii europene intr-un consortiu condus de Gazprom, sperand ca alegerile prezidentiale ucrainene din ianuarie 2010 vor aduce la putere un guvern mai deschis catre Rusia. In momentul in care Rusia ar obtine un control al sistemului de tranzit ucrainean, South Stream ar deveni superflu.

Se urmareste descurajarea investitiilor in Nabucco

“Compania de stat italiana Eni – aflata in stransa colaborare cu premierul Silvio Berlusconi – este aliatul lui Gazprom in South Stream. Potrivit reprezentantilor companiei, Eni vede proiectul ca pe o oportunitate de a acapara o buna parte din piata europeana impreuna cu Gazprom si actionand astfel in contradictoriu cu politica de securitate energetica a UE, pentru ca implicit descurajeaza investitiile in Nabucco si mentine in mod suspect un interes pentru South Stream”, observa expertul.

In plus, expertul Jamestown atrage atentia ca principala motivatie a Rusiei pentru a construi South Stream este politica. “In primul rand, se urmareste descurajarea investitiilor in proiectul european Nabucco, facandu-l sa para ca este puternic concurat de rivalul rusesc. In al doilea rand, ameninta Ucraina cu faptul ca o buna parte din gazul tranzitat nu va mai trece prin teritorul ucrainean. Si in al treilea rand, pe termen mediu, se urmareste o varianta de transport pentru gazul din Asia Centrala si din Orientul Mijlociu, daca Moscova va reusi sa puna la punct un cartel al producatorilor de gaz sub conducere ruseasca. Acest lucru este putin probabil, totusi, daca UE va reusi sa dezvolte cu succes strategia privind coridorul sudic, din care Nabucco este principala componenta”, conchide Socor.

Hotnews: Paolo Scaroni, la deschiderea Forumului Energetic si Economic Marea Neagra: “Nabucco si South Stream nu sunt concurente, sunt complementare”

Paolo Scaroni, CEO al companiei multinationale Eni si Richard Morningstar, trimis special al SUA pe probleme energetice in zona eurasiatica au vorbit in deschiderea Forumului Energetic si Economic Marea Neagra despre gazoductele Nabucco si South Stream si despre problemele resurselor energetice in zona. “Tarile din regiunea Marii Negre trebuie sa formeze o coalitie, sa lucreze unitar pentru valorificarea resurselor energetice”, a spus Morningstar.
Forumul se va desfasura joi, 1 octombrie si vineri, 2 octombrie, iar HotNews.ro va transmite live text cele mai importante declaratii, pe parcursul celor doua zile de dezbateri.

“Va fi dificil sa se ajunga un consens la nivelul Uniunii Europene in perioada urmatoare, de aceea tarile care marginesc Marea Neagra trebuie sa formeze o coalitie. Este foarte important ca aceste tari sa colaboreze si voi lucra la acest aspect, pentru ca tarile sa actioneze unitar”, a declarat Richard Morningstar, trimis special al SUA pe probleme energetice in zona eurasiatica.

Acesta a mai spus ca politica SUA nu este anti-ruseasca si ca se doreste cooperare cu Rusia. In ce priveste Europa, acesta a spus: “vrem sa vedem o Europa puternica, vrem ca statele din regiune sa isi dezvolte resursele. NU cautam jocuri cu suma zero, vrem ca aceste tari sa isi intareasca economiile si sa isi valorifice resursele”.

Paolo Scaroni, CEO al companiei multinationale Eni a declarat ca prioritatea strategica principala, in opinia sa, in ce priveste energia, o reprezinta inlocuirea si diversificarea resurselor. “Daca m-ati fi intrebat anul trecut care este problema principala a Europei, v-as fi raspuns ca este securitatea energetica. Astazi, din cauza crizei, consumul energetic a scazut masiv si problema pare uitata, dar ramane totusi o problema majora. Asadar, e nevoie de diversificarea resurselor si noi reguli”, a explicat Paolo Scaroni.

Dinu Patriciu, prezent la conferinta de deschidere a Forumului Energetic, l-a intrebat pe Paolo Scaroni daca crede ca gazoductele  South Stream si Nabucco sunt concurente, sau complementare? Scaroni a raspuns ca, in opinia lui, sunt complementare.

Black Sea Energy and Economic Forum 2009 este organizat de Consiliul Atlantic al Statelor Unite si beneficiaza de sprijinul Ministerului Economiei şi al Ministerului Afacerilor Externe din România.
Pe parcursul celor doua zile de dezbateri vor fi prezenti lideri din mediul politic si economic, reprezentanti ai companiilor multinationale relevante in domeniu care vor discuta despre probleme energetice în regiunea Mării Negre şi a Mării Caspice.

Din mediul de afaceri sunt prezenti directori din partea companiilor Areva, DEPA, ExxonMobil, Sabanci Energy Group, Hellenic Petroleum, TNK-BP, Enel Romania, Hunt Oil, OMV, Sabanci Energy Group, Schlumberger, Petrom, SOCAR, Mitsubishi Corporation.
De asemenea vor lua cuvantul ministri ai economiei, energiei, mediului si turismului precum si o serie de reprezentanti ai unor organizatii cheie din: Romania, Statele Unite, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Kazahstan, Turkmenistan, Rusia, Suedia, Turcia, Ucraina.
Vezi programul integral al Forumului aici

Hotnews: LIVE TEXT Tudor Serban(secretar de stat): “Romania are o oferta de 7,3 miliarde metri cubi de gaze prin proiectul Nabucco”

A inceput Forumul Energetic si Economic Marea Neagra, eveniment organizat de Consiliul Atlantic al Statelor Unite, cu sprijinul Ministerului Economiei si al Ministerului Afacerilor Externe din Romania. Conferinta reuneste lideri politici din Europa, Asia si SUA, precum si reprezentanti marcanti ai mediului de afaceri.
UPDATE Mircea Geoana:

  • In 2003 incercam sa punem Marea Neagra pe harta administratiei americane. Intrebarea revine astazi in legatura cu administratia Obama.
  • Cred cu putere ca relevanta geopolitica Marii Negre, precum si zona Caspica vor fi relevante intotdeauna.
  • Sunt convins ca in anii urmatori un nou echilibru va fi atins si daca reusim sa ne sustinem cauza, nu doar ca punct de legatura intre este si vest.
  • Lupta pentru controlul acestei zone, a Marii Negre si Deltei Dunarii nu sunt probleme noi si care se vor incheia. Putem gasi un numitor comun, pentru a nu sacrifica sansa de dezvoltare a zonei.
  • Cred ca destinul acestei natiuni va fi parte din familia mai mare a tarilor europene. Nu impartasesc rusofobia si sentimentele anti-rusesti care poate istoric ar fi legitime dar nu sunt adecvate in momentul de fata.
  • Nu vorbim de o noua sfera de interes ci despre un angajament pragmatic. Trebuie sa angajam Rusia intr-o maniera constructiva.
  • Pentru anumite tari, faptul ca au prea multe resurse energetice este un blestem deghizat
  • Incurajez liderii din Romania sa se angajeze in acest efort. Sunt plictisit sa astept la Bucuresti deciziile care se iau in alta parte
  • Exista o obligatie de a diversifica. Aceasta este calea catre progres. La acel moment energia va fi mai putin un  instrument geo-politic si mai mult un instrument de cooperare
  • Va trebui sa incercam sa influentam aceste procese
  • Este nevoie de miliarde de euro pentru a moderniza sectorul energetic al Romaniei. Avem obligatia sa dem o directie clara sectorului energetic din Romania, pentru cel putin 20 de ani
  • Cred ca aceasta conferinta are 3 semnificatii: inceputul unei perioade de lobby la Washington, scopul de a reuni oamenii de afaceri si scopurile de afaceri si trebuie sa fie un catalizator pentru factorii de decizie din Romania

UPDATE 2 Crin Antonescu:

  • Marea Neagra este acum un lac european. Acest lac european poate sa reprezinta si o zona de cooperare
  • Au existat diverse initiative ale UE si din pacate niciuna nu poate fi considerata 100% reusite
  • Au fost diverse motive invocate pentru faptul ca nu se ajunge la o cooperare in aceasta zona.
  • Sper ca acest forum constituie o platforma de dialog pentru ca Romania poate sa joace un rol important in elaborarea politicilor energetice in aceasta zona.

Steven Mann – Exxon Mobile

  • Lectia principala pe care am invatat-o este ca dezvoltarea unei conducte trebuie precedata de o dezvoltare economica.
  • Provocarile tehnice vor fi mult mai dificile. Care sunt conditiile de investitie la care trebuie sa ne uitam pentru a permite urmatoarea faza de dezvoltare.

Mariana Gheorghe – Petrom :

  • Petrom este cel mai mare producator din Europa de Sud-Est
  • Cred ca titeiul si gazele vor continua sa fie coloana vertebrala a sectorului energetic, in ciuda scenariilor la care ne uitam, pe viitor.
  • Daca ne uitam la previziunile facute de Ue 27, industriile otelului, gazelor si petrolului vor fi acrtori principali pana in 2030. Industria se confrunta cu anumite provocari si nu vom putea continua in acelasi ritm, vor avea loc schimbari. Vorbim de cerere, de costuri, de productie, de securitatea energetica. Sectorul va necesita eforturi colective.
  • Pentru a raspunde la ultima intrebare, desfasuram activitati onshore insa am inceput si explorari in zona Marii Negre. Potentialul este cu siguranta mai mare, partenerii din tarile riverane.

Dinu Patriciu:

  • Corporatiile mari nu sunt capabile sa depaseasca zidul catre neconventional. Deocadata traim in era combustibililor fosili. NU sunt un mare fan al conductelor. Nu exista conducta fara context politic.
  • Daca vorbim de conducta de lemn din Braesti sau despre Nabucco, nu exista niciuna care sa nu fie produsa politic.
  • Rezervele de energie din aceasta regiune sunt foarte mari. Cred ca regiunea Marii Negre este o alternativa la Rusia, poate ca suna nebuneste dar nu va mai suna la fel peste un an sau doi.

Glen Sansom, General Manager, Continental Europe, Schlumberger

  • Eu cred ca avem foarte multe rezerve ramase in lume.
  • Sursa de hodrocarburi va mai dura inca cel putin 500 de ani. Daca avem in vedere progrsele tehnologice din ultimii ani nu putem extrage hidrogen din apa marii, provocarile sujnt de a avea investiti sustenabile, de durata, fiindca vor deveni din ce in ce mai scumpe.
  • Va trebui sa investim in tehnologie. Un alt element – resursele umane fiindca in ultimii an totul este dominat de protectia mediului dar in trebuie atrasi oameni pregatiti, inteligenti.
  • Eu reprezint industria de servicii si noi ne recrutam personalul inca din facultate si incercam sa promovam o constientizare cu care sa confrunta acest sector.

Krys Martin Sliger, executive vp.TNK – British Petroleum:

  • Trebuie sa gasim niste solutii inteligente. Trebuie sa avem in vedere impactul pe care il poate su[porta lumea.
  • 2/3 din resursele de hidrocarburi sunt in Orientul Mijlociu. In Iran si Rusia avem 2/3 din gazele naturale. Intodeauna a existat o tendinta de a aduce resurse din tarile mai putin dezvoltate. Tarile OECD au fost beneficiare.
  • In acelasi timp, acum ne preocupa furnizarea de energie catre tarile non-OECD, precum China.
  • Cu tot rspectul, Rusia este cel mai mare producator de petrol din lume, exploataeaza 9,9 milioane barili pe zi.
  • In acelasi timp lumea este cu susul in jos pentru ca pretul barilului a scazut foarte mult. Recesiunea si problemele Rusiei nu pot fi depasite instantaneu. Problema trebuie privita pe termen lung.

Mehmet Uysal, TPAO:

  • Ne asteptam sa gasim rezerve uriase in zona Marii Negre, comparabile cu cele rusesti, avem la dispozitie 5 ani pentru a ne pune la punct planurile de productie, sa achizitiona,m echipament extractiv.
  • Exista echivalentul a 2/3 din sursele Rusiei in surse neconventionale in Europa de Est.

Glen Sansom, Schlumberger:

  • Cererea globala de energie: in ultimul an a fost in scadere dar trendul general este de crestere. Chiar daca dublam productia in fiecare an o facem pentru a tine pasul cu cererea
  • Provocarea pe viitor este relaiva la utilizarea carburantilor fosili de o maniera prietenoasa cu mediul. Este un aspect pe care ne concentram fiindca extractia de carbune este facila.
  • O sticla de apa costa mai mult decat o sticla de titei.

Krys Martin Sliger, executive vp.TNK – British Petroleum:

  • In acest mix energetic, ne-am hotarat ca ne place cel mai mult cresterea economica. La aceasta trebuie luata in calcul si cresterea energetica. Eu cred ca toti expertii vor cerceta si vor ajunge la concluzia ca trebuie sa valorificam sursele disponibile, inclusiv cele traditionale dar mai ales cele reinnoibile.

Noe van Hulst, Secretary General, International Energy Forum, Riyadh

  • Asia este acum motorul cresterii economice. Un alt trend economic este cresterea depnedentei intre tarile care produc si cele care consuma. Toate tarile, China Japonia toate vor avea nevoie de mai multa energie.
  • Tarile producatoare vor mai multe venituri, pentru a-si diversifica economiile.
  • Trebuie sa gasim masuri concrete pentru a cosntrui interdependenta. Avem nevoie de multe investitii in petrol, in gaze, in
  • Ce se intampla daca nu ajungem la acele tinte.
  • Trebuie sa fim prudenti si precisi si sa existe un dialog respectuos intre producatorii si consumatorii de energie. Nu sunt foarte sigur ca este productiv sa pierdem atata timp cu chestiuni institutionale.
  • Chinezii nu vorbesc foarte mult, dar fac.

Julia Nanay, senior director Rusia si zona Marii Caspice, PFC Energy:

  • Avem de-a face cu o situatie in care europenii importa atat de mult incat nici Rusia nu stie cum sa-si mai construiasca planurile. In termeni de furnizare si de rezerve, dada vorbim de urmatorii 15-20 de ani, piata europeana are o varietate mai mare de furnizori. Privind spre viitor, cred ca trebuie sa ne gandim mai departe.
  • Intrebarea despre energia eurasiatica este una importanta. Cum pot fi aduse resursele din Asia Centrala? Una dintre problemel pe care europenii le vor avea este ca intr-o Europa largita sursele vor fi in declin. Probabil pana in 2020 va mai fi disponibil jumatate din ceea ce este azi. Problema intr-o Europa largita este daca va fi capabila sa furnizeze solicitari de la toata lumea.
  • Daca ne uitam mai departe de 2015-2020 Iranul se contureaza ca o sursa viabila.
  • Cred ca problema conductelor va fi intotdeauna politica. Cred ca oamenii din aceasta industrie sunt de aceeasi parere. Nu este nevoie de aceste proiiecte masive de infrastructura. Sunt de acord, este greu de prevazut ce sa va intampla, poblemele sunt esentialmente politice, nu cred ca se vor rezolva ci cred ca se vor inmulti.

Tudor Serban, secretar de stat in Ministerul Economiei:

  • Este un sistem elastic, care are capacitatea de a trece foarte rapid de la o functionare pe gaze la una pa pacura si poat sa foloseasca alternative.
  • Nu inseamna ca in stretagia viitoare nu am luat in calcul ce ni s-ar putea intampla. Impreuna cu Ministerul de Externe am reusit sa incheiem protocoale cu Azerbaijan, Turkmenistan, Armenia, Kazakhstan.
  • Am observat o schimbare in ceea ce priveste exprimarea, cat si formularea. Poate suntem prima tara care are o oferta de 7,3 mld m3 pt proiectul Nabucco, daca acesta va fi primul care apare in Europa. Ideea nu ne apartine noua ci a apartinut Presedintelui Romaniei a carui relatie cu aceste tari este foarte buna.
  • Avem cerere din partea Turciei pentru export de gaze si energie electrica dar deocamdata nu suntem foarte competitivi dar avem in vedere in viitorul apropiat sa rezolvam problemele
  • Am finalizat legaturile cu Ungaria si le vom finaliza si pe cele cu Bulgaria, vrem sa ajutam aceste doua tari.
  • Am avut inainte de acest moment o intalnire bilaterala cu Turcia. Ni s-a spus ca se lucreaza pentru ca tratatul legat de Nabucco sa devina functional.

Tudor Serban, secretar de stat in Ministerul Economiei:

  • Sistemul energetic al Romaniei este un sistem elastic, care are capacitatea de a trece foarte rapid de la o functionare pe gaze la una pe pacura si poat sa foloseasca alternative.
  • Nu inseamna ca in stretagia viitoare nu am luat in calcul ce ni s-ar putea intampla. Impreuna cu Ministerul de Externe am reusit sa incheiem protocoale cu Azerbaijan, Turkmenistan, Armenia, Kazakhstan.
  • Am observat o schimbare in ceea ce priveste exprimarea, cat si formularea. Poate suntem prima tara care are o oferta 7,3 mld metri cubi de gaze pentru proiectul Nabucco, daca acesta va fi primul care apare in Europa. Ideea nu ne apartine noua ci a apartinut Presedintelui Romaniei a carui relatie cu aceste tari este foarte buna.
  • Avem cerere din partea Turciei pentru export de gaze si energie electrica dar deocamdata nu suntem foarte competitivi dar avem in vedere in viitorul apropiat sa rezolvam problemele
  • Am finalizat legaturile cu Ungaria si le vom finaliza si pe cele cu Blugaria, vrem sa ajutam aceste doua tari.
  • Am avut inainte de acest moment o intalnire bilaterala cu Turcia. Ni s-a spus ca se lucreaza pentru ca tratatul legat de Nabucco sa devina functional.
  • Cu Azerbaidjan vom dezvolta si pe linie petrochimica proiecte importante, ne gandim la o rafinarie a statului roman.
  • Proiectele noastre sunt relizabile si dorim ca in ce priveste captarea noxelor si poluarea atmosferica Ministerul sa se transforme intr-un minister al energiei si mediului.
  • Avem probleme de eficienta si in ceea ce priveste educarea populatiei pentru a asigura pierderi mai mici de caldura
  • Cu eficienta energetica ne gasim la jumatatea drumului

Black Sea Energetic and Economic Forum
Forumul va fi prezidat de Senatorul Chuck Hagel, presedinte al Consiliului Atlantic; Dinu Patriciu, CEO al Rompetrol Holding si membru al Comitetului International de Consultanta al Consiliului Atlantic precum si de catre Paolo Scaroni, CEO al Eni S.p.A.

Printre participantii la forum se vor numara Richard Morningstar, trimisul Special al SUA pe Probleme de Energie in Eurasia, presedinti si directori din partea Areva, DEPA, ExxonMobil, Hellenic Petroleum, Hunt Oil, KazMunaiGas, OMV, Sabanci Energy Group, Schlumberger, SOCAR; precum si ministrii ai economiei si energiei din Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Kazahstan, Romania si Turkmenistan. Agenda forumului se poate gasi pe www.acus.org/bseef.

Standard.ro: Dinu Patriciu: În Marea Neagră sunt resurse uriaşe de hidrocarburi

Statele din jurul Mării Negre s-ar putea alia în mai puţin de zece ani de aici înainte pentru a exploata în comun rezervele de hidrocarburi, a declarat ieri omul de afaceri Dinu Patriciu, fostul proprietar al Grupului petrolier Rompetrol, cu ocazia “Black Sea Energy and Economic Forum”.
“Alianţa este posibilă chiar şi fără Rusia”, a punctat omul de afaceri. De altfel, Dinu Patriciu crede că rezervele de hidrocarburi din Marea Neagră sunt atât de mari încât ar putea fi o alternativă la rezervele Rusiei, ca furnizor internaţional de energie. Patriciu, care a adăugat că nu este deloc “un fan al conductelor”, a afirmat că proiectul oleoductului Constanţa – Trieste este singurul care are viitor. “Totul depinde de echilibrul politic şi de interesul pentru a se construi conducte”, a afirmat Dinu Patriciu, preşedinte al DP Holding. “Urăsc conductele. Sunt proiecte pe termen lung, aduc profit mic, iar politica joacă un rol de fiecare dată. Poate sună nebuneşte, dar peste un an-doi nu va mai suna atât de nebuneşte: nu avem nevoie de aceste conducte”, a explicat fostul proprietar al Grupului Rompetrol. El consideră că tehnologia de transport a gazelor lichefiate poate înlocui cu succes conductele.

De asemenea, Patriciu a criticat planurile României de a investi în energia nucleară. “Suntem socialişti în mentalitate. D-aia mergem mai departe cu energia nucleară. În opinia mea, faptul că suntem la câţiva kilometri distanţă de Kozlodui ar trebui să-i facă pe politicieni să nu mai susţină programul nuclear. Cu toate acestea, programul merge mai departe. Este un lucru nefericit”, a spus Patriciu. În prezent, România are funcţionale două din cele cinci reactoare nucleare de la Cernavodă şi plănuieşte să înceapă producţia de energie şi la următoarele două.

În ceea ce priveşte resursele efective de hidrocarburi din Marea Neagră, omul de afaceri, care investeşte prin Marexin în explorări de nămol sapropelic, a explicat că hidraţii sunt de mare viitor. “Sunt resursele cele mai bogate, comparativ cu restul resurselor care există, ceea ce ar putea însemna schimbarea industriei petroliere. Cercetarea şi dezvoltarea care vin din afara industriei sunt răspunsul, însă trebuie să gândim în afara cutiei”, a declarat ieri Patriciu.

La rândul său, Mariana Gheorghe, directorul general executiv al celei mai mari companii din România, Petrom, consideră că sursele clasice de energie, petrolul şi gazele naturale, vor rămâne coloana vertebrală a sectorului chiar până în 2030. Şeful Petrom a adăugat că vor avea loc schimbări în piaţă şi că preţurile vor creşte. “Provocările din sectorul energetic ne vor solicita eforturi colective”, a punctat Mariana Gheorghe.

Proiectele de conducte bat pasul pe loc

Reamintim că România este implicată în planurile de construcţie a unui oleoduct (Constanţa – Trieste) şi a unui gazoduct (Nabucco), dar acestea sunt tergiversate de mai mulţi ani pe fondul diverselor neînţelegeri la nivel politic din statele membre sau al lipsei de furnizori etc. Autorităţile locale au făcut, de asemenea, eforturi în ultima vreme pentru o apropiere de Rusia, tatonând posibilitatea participării la proiectul de gazoduct South Stream.

De exemplu, Steven Mann, consilierul senior pentru afaceri internaţionale al gigantului petrolier american ExxonMobil, a spus ieri la Bucureşti, în cadrul aceluiaşi forum, că dezvoltarea unei conducte de gaze trebuie precedată de o dezvoltare economică, şi nu trebuie promovată politic. “Nu dezvoltăm o conductă şi apoi o promovăm politic, ci dezvoltarea unei conducte trebuie precedată de o dezvoltare economică”, a punctat Steven Mann.

La rândul său, Mehmet Uysal, preşedintele grupului TPAO, principalul importator energetic din Turcia, a afirmat şi el că Marea Neagră are resurse uriaşe de energie şi a mai spus că acestea vor deveni, cel mai probabil, principala sursă energetică a Europei.

Evenimentul Black Sea Energy and Economic Forum este doar “un bluf” al Rusiei şi al aliaţilor italieni pentru a ademeni România în South Stream şi pentru a pune presiune asupra Turciei şi Bulgariei, a atras atenţia expertul american Vladimir Socor, citat de NewsIn.

EVZ: Traian Băsescu întinde mâna ruşilor de la „Jafo” Oneşti

Preşedintele României joacă o altă carte la campania din acest an, faţă de cea din 2004, atunci când spunea că social-democraţii au avut de câştigat de pe urma rafinăriei Rafo.

Dacă înainte de alegerile prezidenţiale din 2004, emitea celebra etichetă „Jafo” Oneşti, cu mai puţin de două luni înainte de o nouă rundă electorală, Rafo primeşte de la Traian Băsescu un cadou. Este vorba de angajamentul guvernului condus de Emil Boc de a oferi rafinăriei băcăuane garanţii de stat în valoare de 330 de milioane de euro, o sumă apropiată de cea pe care au primit-o americanii de la Ford, de 400 de milioane de euro.

Creditul pe care Rafo îl va putea lua cu garanţia statului va ajuta rafinăria să îşi realizeze planul de investiţii, care ia în calcul crearea unui nou lanţ petrochimic Rafo – Oltchim – Arpechim, potrivit premierului.

Decizia şeful executivului vine la două săptămâni după ce Băsescu s-a aflat în vizită la Rafo, unde s-a întâlnit cu principalul investitor, Iacov Goldovsky, şi cu directorul general, Miroslav Dermendjiev. „Mi se pare că abordarea pe care a avut-o noul management de la Rafo este una corectă. S-au plătit cele peste 200 de milioane de euro datorii la stat. Ăsta este un bun punct de pornire a discuţiilor”, afirma atunci Băsescu.

„Banii n-au miros”

După privatizarea din 2001, Rafo a fost punctul de întâlnire pentru controversaţi afacerişti români cu oligarhi ruşi, nelipsind nici implicarea politicului.

Şi numele fostului consilier

prezidenţial Theodor Stolojan a fost strâns legat de Rafo, fiind cunoscut ca un susţinător al rafinăriei. Întrebat de EVZ cum comentează suportul

guvernului pentru Rafo, Stolojan a declarat că nu cunoaşte detaliile, dar nu vede nimic neobişnuit în asta.

„Nişte parteneri care au plătit statului român datoriile de sute de milioane de euro, când statul nu ştia dacă îi va mai recupera vreodată, cum s-a întâmplat în altă parte, pot merita încrederea. Nu cred că număraţi multe firme care au avut datorii aşa de mari şi le-au achitat”, a afirmat Stolojan. Potrivit acestuia, la Rafo a fost „un jaf” cât timp rafinăria a fost sub influenţa politicii PSD-iste. Despre proprietarii Rafo spune că au curăţat rafinaria şi au decăpuşat-o de „reptilele politice”. „Important e ca firma să meargă, să se păstreze locurile de muncă şi să respecte legile ţării. Banii n-au miros, după cum spunea împăratul Vespasian”, a adăugat Stolojan.

Tender: Petrochimia e o afacere de viitor

Ovidiu Tender, care a devenit acţionar al Rafo datorită unor creanţe de 700 de miliarde de lei, spune că iniţiativa guvernului este „demnă de lăudat”. „Nu cunosc proiectul, dar petrochimia e o afacere de viitor. Eu deţin un pachet mic, de circa 3% şi mă aştept ca valoarea acestora să crească”, a declarat Tender. El consideră că, de când şi-a plătit datoriile, Rafo este „cea mai curată companie”. Rafo Oneşti şi-a plătit, la finele lui 2007, datoriile la stat, în valoare de 234 de milioane de euro. (A contribuit Teodora Trandafir)

INTERESE RUSEŞTI

Proprietarii, până la Moscova

Primii proprietari privaţi ai rafinăriei au fost Corneliu Iacobov şi Canyon Servicios, al căror consorţiu a cumpărat de la APAPS-ul condus de Ovidiu Muşetescu 59,9% din acţiunile Rafo.

Ulterior, structura patronală s-a schimbat, iar în ecuaţie au apărut numele lui Iakov Goldovsky, afacerist rus implicat în cazuri de corupţie, şi al asociatului său, Mihail Cernoi, mogul rus cu cetăţenie israeliană, acuzat de multiple fraude fiscale.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, acţionariatul Rafo SA este împărţit între patru proprietari semnificativi, înregistraţi în paradisuri fiscale: Calder-A-International Olanda (35,98%), Petrochemical Holding Austria (31,67%) şi Raglam Overseas LTD Cipru (7,5%), controlate de Iakov Goldovsky, respectiv Balkan Petroleum LTD Marea Britanie (20,98%), a lui Marian Iancu. Companiile Tender SA şi Prospecţiuni SA, controlate de Ovidiu Tender, şi Atlas Gip, vândută de Tender, deţin cumulat restul de circa 3% din acţiuni. (Liviana Rotaru)

LANŢ PETROCHIMIC

Planuri secrete

Teodora Vasâlca

Despre intenţiile acţionarilor Rafo privitoare la rafinărie, oprită pentru modernizare până în 2010, nu se ştie foarte mult. Potrivit declaraţiilor date până acum de reprezentanţii firmei, cele 330 de milioane de euro vor fi utilizate pentru schimbarea tehnologiei la Rafo, astfel încât să producă pe viitor motorină, gaze şi produse

aromate destinate industriei petrochimice, pentru care există piaţă. Producţia de benzină va fi sistată.

Într-un document intern al rafinăriei obţinut de EVZ se mizează pe „renaşterea industriei petrochimice din România, în baza unei companii vertical-integrate, cu participarea statului”, formată din Rafo, Petrochemical Argeş şi Oltchim. Astfel, produsele Rafo ar urma să fie bază de materii prime pentru petrochimia de la Arpechim, deţinută de Petrom, furnizor de materii prime pentru Oltchim.

De asemenea, se spune despre „o singură conducere financiar- materială” a „companiei petrochimice regional-integrate”. „Manageriatul unic al profitului va exclude oprirea întreprinderilor pe motivul preţurilor care nu sunt stabilite de comun acord între întreprinderile companiei, la semipreparate”, se menţionează în document. Printre avantajele integării este enumerată şi diversificarea georgrafică a afacerii – lipsa barierelor vamale în interiorul UE şi apropierea de cele mai mari pieţe din Rusia şi Ucraina. Reprezentanţii Rafo nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei.

Socar intervine în schemă

„La un moment dat, Rafo a solicitat o întâlnire pentru a pune cap la cap un holding cu Oltchim, dar aceasta nu s-a concretizat. Au fost tatonări. Până acum nu s-a discutat despre o companie integrată, ci doar că produsele lor sunt complementare. Problema se pune de a colabora pe produse”, ne-a declarat Petru Ianc, director în Ministerul Economiei. Acest lucru este confirmat şi de directorul general al Oltchim, Constantin Roibu. „Nu va fi o legătură de acţionariat. Singurul lor interes este de colaborare, în momentul în care pornesc rafinăria să furnizeze materie primă pentru petrochimia de la Piteşti”, ne-a precizat Roibu.

Oltchim se află în discuţii înaintate pentru a prelua petrochimia de la Petrom, fiindu-i aprobate de guvern garanţii de stat de 69 de milioane de euro. Garanţiile de stat atât pentru Oltchim, cât şi pentru Rafo au nevoie de girul Comisiei Europene. De Oltchim şi de Arpechim s-a arătat interesată şi compania petrolieră de stat din Azerbaidjan Socar. „Socar vrea să investească în petrochimie şi ar putea face o societate nouă cu Oltchim, după ce aceasta va prelua petrochimia de la Arpechim. S-ar putea ca fiecare să aibă 50-50% din acţiunile noii companii”, a punctat Şerban.

POZIŢII CONTRARE

Traian Băsescu

„Ar fi interesant dacă Adrian Năstase ne-ar explica pe înţelesul tuturor care a fost justificarea preluării ca datorie publică a circa 17.000 de miliarde de lei de la RAFO Oneşti, bani despre care Domnia Sa ştie că s-au furat.”
august 2004
„RAFO sau JAFO este un jaf făcut de mafia din Moldova, cu sprijinul lui Adrian Năstase, probabil beneficiarul acesteia. (…) Propun ca, de acum înainte, RAFO Oneşti să se numească JAFO Oneşti.”
noiembrie 2004
„Sunt gata să devin din nou prieten al RAFO, după ce şi-a plătit datoriile faţă de stat. Mi se pare că abordarea pe care a avut-o noul management de la RAFO este una corectă.”
septembrie 2009

CORNELIU IACOBOV

„Acum e preşedintele  tuturor românilor”

Olimpia Filip

Corneliu Iacobov, fost acţionar principal la Rafo Oneşti, consideră că Traian Băsescu şi-a schimbat atitudinea faţă de Rafo din motive strict electorale. Înaintea alegerilor din 2004, Băsescu „a înfierat” jaful de la rafinăria băcăuană, iar în 2005, Iacobov a fost trimis în judecată.

EVZ: Cum comentaţi decizia guvernului de a acorda Rafo garanţii, după ce Băsescu a fost în trecut un opozant vehement al rafinăriei?
Corneliu Iacobov:
E prima dată când guvernul şi Traian Băsescu iau o decizie justă pentru Rafo. Petrom a fost ajutat, Petromidia la fel. Era cazul să fie ajutat şi Rafo, care aduce 64% din profitul judeţului Bacău şi contribuie substanţial la PIB şi la balanţa externă de plăţi.

Cum vi se pare schimbarea atitudinii PDL-ului vizavi de Rafo?
Nu cred că PDL a avut ceva personal cu Rafo. În schimb, Traian Băsescu a avut ceva personal cu mine. Atacul împotriva mea, de acum 4-5 ani, a fost unul clar electoral. Şi acum, sprijinul acordat e tot unul electoral, dar asta prea puţin contează. Important e că a ajutat Rafo şi 5.000 de oameni îşi vor păstra locurile de muncă.

Îi cunoaşteţi pe acţionarii Rafo din acest moment? Aveţi vreo legătură cu ei?
Am auzit cine sunt, dar personal nu îi cunosc. Nu avem nicio legătură.

Dacă mai eraţi în companie, credeţi că aveaţi aceeaşi susţinere din partea guvernului?
Cei din guvern s-au gândit în primul rând la oamenii din Rafo. Cred că preşedintele a gândit la fel. E o societate de interes naţional, a doua ca mărime din Moldova, după Sidex Galaţi.

Cum vedeţi această decizie, luată cu o zi înainte de ieşirea PSD-ului de la guvernare?
Pentru prima dată, Băsescu a fost acum preşedintele tuturor românilor. Am înţeles perfect faptul că toate atacurile sale au avut un anumit scop. La fel de bine înţeleg că şi gestul său de acum are tot un anumit interes. Poate să fie orice scop, atâta timp cât e unul pozitiv.

EVZ: Primele gaze pe Nabucco made in Irak

NEGOCIERI. Primele livrări de gaze naturale ale proiectului Nabucco vor ajunge în Europa în 2014 şi vor proveni din Irak, în timp ce Azerbaidjanul ar putea deveni un furnizor din 2015-2016.

Anunţul a fost făcut ieri de directorul consorţiului Nabucco, Reinhard Mitschek, citat de Reuters. Între furnizorii Nabucco s-ar putea regăsi şi Rusia.

„Nu excludem nicio sursă”, a răspuns Mitschek la întrebarea dacă Rusia ar putea fi un potenţial furnizor pentru gazoduct. Nabucco este dezvoltat de un consorţiu la care participă şase companii

, cinci din partea statelor de tranzit şi un partener strategic german, respectiv Transgaz Mediaş, Botas (Turcia), OMV (Austria, acţionarul majoritar al

Petrom), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria) şi RWE (Germania).

Ziua: O tara din regiunea Caspica vrea sa dea Romaniei 7,3 miliarde mc de gaze pentru Nabucco

O tara din regiunea Caspica vrea sa dea Romaniei 7,3 miliarde mc gaze pentru alimentarea gazoductului Nabucco, a anuntat, joi, secretarul de stat din Ministerul Economiei, Tudor Serban, fara a specifica exact despre ce tara este vorba, informeaza NewsIn. “Ar putea fi vorba despre Turkmenistan, Azerbaidjan sau Kazahstan”,a declarat Serban, la Black Sea Energy & Economic Forum de la Bucuresti.

Secretarul de stat a mentionat faptul ca tara respectiva conditioneaza aceasta livrare de constructia gazoductului inaintea concurentului South Stream, care este sustinut de Rusia. De asemenea, oficialul ME a mentionat ca Romania a incheiat protocoale de colaborare cu toate statele din jurul Marii Caspice. ”Am trecut prin toate tarile din jurul Marii Caspice. Am incheiat protocoale cu toate – Azerbaijan, Kazakstan, Turkmenistan, Armenia. La inceput, vizavi de proiectele mari, aceste state nu erau deschise. Am observat apoi o schimbare atat in ceea ce priveste exprimarea, cat si formularea”, a adaugat Tudor Serban.

Acesta a mai spus ca statul roman vrea sa preia rafinaria Arpechim de la Petrom si sa o dezvolte impreuna cu o companie din Azerbaidjan.

Proiectul Nabucco prevede construirea unui gazoduct care sa transporte anual pana la 31 de miliarde de metri cubi de gaz provenind din Asia Centrala in special spre Uniunea Eurospeana. Nabucco, proiect lansat in 2002, ar urma sa intre in functiune in 2014, iar costul sau este estimat la 7,9 miliarde de euro, insa specialistii sunt de parere ca banii vor fi greu de gasit, din cauza crizei financiare globale. Nabucco este contracarat si de eforturile Federatiei Ruse de a construi, la randul ei, South Stream, gazoduct proiectat sa lege Rusia de Europa pe sub Marea Neagra, ocolind Ucraina. Potrivit planurilor initiale ale consortiului Nabucco, gazoductul ar urma sa aiba ca tari furnizoare, intr-o prima faza, Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Kazahstanul, iar mai tarziu sa fie luate in considerare si Iranul sau Irakul, pentru a atinge capacitatea de 31 de miliarde de metri cubi. Din consortiul Nabucco fac parte, cu cate o parte egala de 16,67%, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Transgaz (Romania), Botas (Turcia) si RWE (Germania). Azerbaidjanul, Georgia, Turcia si Egiptul au semnat in luna mai un acord privind grabirea constructiei de conducte din zona, inclusiv Nabucco, iar UE este dispusa sa aloce acestui proiect cateva milioane de euro. In plus, la 13 iulie, cele cinci state de tranzit din consortiu – Romania, Turcia, Bulgaria, Ungaria si Austria – au semnat la Ankara un acord interguvernamental pentru construirea gazoductului.

Ziua: Patriciu: Marea Neagra este o alternativa la Rusia

Omul de afaceri Dinu Patriciu a declarat, joi, la Black Sea Energy & Economic Forum, ca rezervele de hidrocarburi din Marea Neagra sunt atat de mari incat ar putea fi o alternativa la rezervele Rusiei, ca furnizor mondial de energie, adaugand ca nu este “un fan al conductelor”, scrie NewsIn.

“Poate vom vorbi de hidrati de gaz in viitor. Sunt resursele cele mai bogate, comparativ cu restul resurselor care exista, ceea ce ar putea insemna schimbarea industriei petroliere. Cercetarea si dezvoltarea care vin din afara industriei sunt raspunsul, insa trebuie sa gandim in afara cutiei”, a spus omul de afaceri. ”Cercetarile geologice asupra Marii Negre, la adancime, sunt foarte importante. Descoperind hidrocarburi vom reusi sa producem energie. Potrivit unor calcule brute, ajungem la echivalentul a multe miliarde de titei ce se gasesc in aceasta regiune. Sunt multe surse care nu au fost inca descoperite”, a adaugat el.

Patriciu a precizat ca, desi era hidrocarburilor este departe de a se sfarsi, marile corporatii petroliere nu sunt inca pregatite sa depaseasca metodele conventionale de exploatare.

Acesta a mai spus ca nu este un mare fan al conductelor. “Urasc conductele. Sunt proiecte pe termen lung, aduc profit mic, iar politica joaca un rol de fiecare data. Poate suna nebuneste, dar peste un an-doi nu va mai suna atat de nebuneste: nu avem nevoie de aceste conducte”, a mai spus Dinu Patriciu. Omul de afaceri considera totodata ca tehnologia de transport a gazelor lichefiate poate inlocui cu succes conductele. Prima editie a forumului Black Sea Energy and Economic Forum se desfasoara la Bucuresti, in perioada 30 septembrie – 2 octombrie, sub patronajul Consiliului Atlantic al Statelor Unite, in colaborare cu Ministerul Economiei si Ministerul Afacerilor Externe. Conferinta reuneste lideri mondiali, reprezentanti ai mediului de afaceri si personalitati politice pentru discutii asupra problematicii energetice.

Ziua: Dinu Patriciu despre Nabucco: Pentru Romania e mai bine sa detina robinetul la gaze, decat tevile

Romania trebuie sa isi valorifice capacitatile de depozitare, in contextul in care acest stat ar putea colabora pentru proiectele gazoductelor Nabucco si South Stream, a declarat, marti, omul de afaceri si directorul executiv al Comitetului International de Consultanta al Consiliului Atlantic, Dinu Patriciu, la deschiderea Black Sea Energy & Economic Forum de la Bucuresti, noteaza Agerpres.

”Romania trebuie sa isi valorifice capacitatile de depozitare. A avea capacitati este foarte important. Este mult mai important ca Romania sa detina robinetul la gaze, decat tevile”, a spus Dinu Patriciu, intrebat daca Romania va participa la unul dintre cele doua proiecte internationale, Nabucco si South Stream. ”Romania joaca un rol important pentru ca este situata la capatul vestic al Marii Negre, intr-o lume care are nevoie de un pod intre Est si Vest, astfel incat resursele sa treaca de la Est la Vest si democratia sa treaca spre tarile caspice”, a subliniat Patriciu.

De asemenea, acesta a mentionat ca poate fi trasa ‘cu siguranta’ o concluzie din faptul ca la Forumul de la Bucuresti nu participa reprezentanti ai Rusiei. ”Proiectele South Stream si Nabucco sunt in competitie, desi se spune ca sunt complementare. Va castiga cine va fi gata primul”, a apreciat omul de afaceri din domeniul petrolului.

Prima editie a forumului Black Sea Energy and Economic Forum se desfasoara la Bucuresti, in perioada 30 septembrie – 2 octombrie, sub patronajul Consiliului Atlantic al Statelor Unite, in colaborare cu Ministerul Economiei si Ministerul Afacerilor Externe din Romania. Conferinta reuneste lideri mondiali, reprezentanti ai mediului de afaceri si personalitati politice pentru discutii asupra problematicii energetice.

Ziua: Trimisul special al SUA pe probleme energetice: Daca tarile participante considera ca South Stream este viabil din punct de vedere economic, atunci asa sa fie

Statele Unite recomanda formarea unei coalitii pentru energie a tarilor din zona Marii Negre.

SUA nu se opun proiectului rusesc South Stream, dar estimeaza ca acesta are anumite probleme in ceea ce priveste costurile si infrastructura, a declarat miercuri, in cadrul Black Sea Energy & Economic Forum de la Bucuresti, trimisul special al SUA pe probleme energetice, Richard Morningstar, noteaza NewsIn. “Daca tarile participante considera ca proiectul este viabil din punct de vedere economic, atunci asa sa fie”, a adaugat oficialul american. De asemenea, Richard Morningstar a atras atentia, vorbind despre South Stream si Nabucco, proiectul considerat concurent, ca cele doua gazoducte nu vor avea probabil aceleasi tari furnizoare de resurse. “Esential este ca tarile implicate sa actioneze cat mai rational si sa evalueze care proiecte sunt cele mai viabile din punct de vedere economic. (…). Nici Nabucco, nici South Stream nu vor fi realizate, daca nu sunt viabile din punct de vedere economic. Nimeni nu isi permite proiecte politice in acest moment”, a punctat Morningstar. Intrebat daca Rusia foloseste gazul ca pe o arma politica, oficialul SUA a facut referire, in raspunsul sau, la o discutie recenta purtata cu un oficial rus, caruia nu a vrut sa-i dezvaluie numele. “El mi-a spus ca Rusia nu considera gazul o arma politica sau strategica, aceasta industrie fiind privita strict din punct de vedere comercial, intrucat este cel mai important sector al rusilor, iar dorinta lor este sa faca cat mai multi bani de pe urma sa”, a spus Morningstar.

Pe de alta parte, oficialul american a spus ca, in  opinia sa, partea politica nu poate fi separata de cea economica atat timp cat exista un monopol, facand astfel referire compania rusa Gazprom.

ru lansarea de proiecte energetice, precum si pentru realizarea unor investitii in ambele tari. Rusia va ramane un jucator important, atat timp cat isi va creste productia de petrol si gaze’, a spus Richard Morningstar. Coalitie pentru securitate energetica Morningstar a declarat, marti seara, la deschiderea Forumului, ca tarile din jurul Marii Negre trebuie sa formeze o coalitie pentru explorarea, exploatarea si transportul resurselor din Marea Neagra, iar Statele Unite sunt preocupate de acest subiect. ”Ma voi ocupa ca aceste state sa colaboreze”, a subliniat oficialul american. ”Strategia pentru Eurasia este promovarea eficientei energetice, securitatea energetica. Totodata, intentionam sa ajutam tarile din zona Marii Caspice si din zona Marii Negre sa isi dezvolte resursele si sa le exporte. Trebuie sa colaboram, sa fim aliati. Tarile nu se pot separa de economia globala”, a precizat Morningstar. Acesta a apreciat ca SUA au facut pasi importanti in colaborarea cu Rusia, afirmand ca aceasta este un jucator important in regiune. ”Ne dorim sa realizam un dialog deschiscu Rusia. Politica noastra nu este anti Rusia, vrem sa colaboram pentru lansarea de proiecte energetice, precum si pentru realizarea unor investitii in ambele tari. Rusia va ramane un jucator important, atat timp cat isi va creste productia de petrol si gaze”, a spus Richard Morningstar. Prima editie a forumului Black Sea Energy and Economic Forum se desfasoara la Bucuresti, in perioada 30 septembrie – 2 octombrie, sub patronajul Consiliului Atlantic al Statelor Unite, in colaborare cu Ministerul Economiei si Ministerul Afacerilor Externe. Conferinta reuneste lideri mondiali, reprezentanti ai mediului de afaceri si personalitati politice pentru discutii asupra problematicii energetice.

Ziua: Romania este noua tinta a Gazprom

La Bucuresti are loc, in aceas­ta perioada, un eveniment de mare amploare, Black Sea Energy and Economic Forum, organizat de Consi­liul Atlantic al Statelor Unite, cu sprijinul Ministerului Eco­nomiei si al Ministerului Afa­cerilor Externe din Roma­nia, care reuneste lideri mon­diali, reprezentanti marcanti ai mediului de afaceri si personalitati politice, pentru a discuta despre problematica energetica in regiunea Marii Negre si a Marii Caspice. Este doar “un bluf” al Rusiei si al aliatilor italieni pentru a ademeni Romania in South Stream si pentru a pune presiune asupra Turciei si Bulgariei, a afirmat expertul american al Fundatiei Jamestown, Vladimir Socor, prezent la forum. “Romania este cea mai noua tinta a Moscovei in recentele eforturi de a coopta noi tari in proiectul South Stream sau pentru a determina tarile participante sa isi ia un angajament mai activ in ciuda indoielilor”, a spus Vladimir Socor. “Moscova incearca sa preseze Turcia si Bulgaria, indicand spre Romania ca o posibila optiune”, a atras atentia expertul american. “Compania de stat italiana Eni – aflata in stransa colaborare cu premierul Silvio Berlusconi – este aliatul lui Gazprom in South Stream. Potrivit reprezentantilor companiei, Eni vede proiectul ca pe o oportunitate de a acapara o buna parte din piata europeana impreuna cu Gazprom si actio­nand astfel in contradictoriu cu politica de securitate ener­getica a UE, pentru ca implicit descurajeaza investitiile in Nabucco si mentine in mod sus­pect un interes pentru South Stream”, a declarat Socor.

Coalitie la Marea Neagra

“Tarile riverane la Marea Neagra trebuie sa conlucreze, sa formeze o coalitie care sa sustina dezvoltarea infrastructurii energetice la Marea Neagra si a coridorului sudic”, a atras atentia ambasadorul Richard Morningstar, trimisul special pe energie al presedintelui Barack Obama. “Nu consideram South Stream (n.r. – proiect dezvoltat de grupul rus Gazprom si cel italian Eni) sau interesul pentru acest gazoduct ca fiind in detrimentul Nabucco (n.r. – proiect dezvoltat de Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria, Austria si Germania). Exista tari implicate in South Stream (n.r. – care au aderat si la Nabu­cco), dar este foarte neclar daca acest proiect se va realiza. Noi nu ne opunem, dar exista probleme – costurile uriase sau de unde va proveni gazul”, a mai spus Morningstar. Omul de afaceri Dinu Patriciu a declarat ca rezervele de hidrocarburi din Marea Neagra sunt atat de mari incat ar putea fi o alternativa la rezervele Rusiei, ca furnizor international de energie. “Poate vom vorbi de hidrati de gaz in viitor. Sunt resursele cele mai bogate, comparativ cu restul resurselor care exista”, a spus Patriciu. El a declarat ca nu este un mare fan al conductelor. “Urasc conductele. Sunt proiecte pe termen lung, aduc profit mic, iar politica joaca un rol de fiecare data”, a mai spus Dinu Patriciu. El considera ca tehnologia de transport a gazelor lichefiate poate inlocui cu succes conductele. Primele gaze in Nabucco Romania este prima tara care a primit o oferta de 7,3 miliarde metri cubi de gaze pentru participarea la proiectul Nabucco, astfel incat acesta sa fie primul realizat in Europa, a anuntat secretarul de stat in Ministerul Economiei (ME), Tudor Serban. El a mai spus ca statul roman vrea sa preia rafinaria Arpechim de la Petrom si sa o dezvolte impreuna cu o companie din Azerbaidjan. Reamintim, recent, la Bucu­resti, a avut loc o vizita a repre­zentantilor companiei de stat SOCAR, din Azerbaidjan. Se pare ca Socar va prelua, de fapt, Rafo Onesti (pentru care, de altfel, Guvernul a aprobat, miercuri, un memorandum prin care isi manifesta dis­ponibilitatea de a acorda o garantie de stat in valoare de 330 de milioane de euro), petro­chimia de la Arpechim si combinatul Oltchim. Socar va detine minim 51% din acest grup pe cale sa se infiinteze.

Tags: , , , , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter