revista presei 19 august

2009/08/19

Ziua: Expert rus: Rusia ar putea ataca Ucraina peste trei ani

Inainte ca Rusia sa treaca la “misiunea ucraineana”, ea are nevoie de minimum trei ani pentru o modernizare radicala a fortelor sale armate si pentru o anumita reinzestrare a acestora, apreciaza Pavel Felgenhauer.

Moscova nu exclude pe viitor o invazie in Crimeea (sudul Ucrainei), sub pretextul apararii intereselor rusesti, considera expertul militar independent rus Pavel Felgenhauer, intr-o analiza pentru The Jamestown Foundation, in care detalieaza ultimele actiuni ale Kremlinului, relateaza marti Radio Liberty, citat de Agerpres.

Cu toate ca apreciaza fortele militare ucrainene ca ineficiente, Felgenhauer considera ca nici armata rusa nu este pregatita in prezent de o “campanie de eliberare” in zonele dens populate ale Ucrainei, in contextul trimiterii, spre examinare, la 10 august a.c., in Duma de Stat, de catre presedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a unui proiect de lege vizand regulile de utilizare a fortelor militare ruse in afara tarii. Inainte ca Rusia sa treaca la “misiunea ucraineana”, ea are nevoie de minimum trei ani pentru o modernizare radicala a fortelor sale armate si pentru o anumita reinzestrare a acestora, apreciaza expertul rus. Deocamdata, la orizont se contureaza o noua criza a gazelor, potrivit lui Pavel Felghenhauer, in opinia caruia amenintarea militara va fi trecuta pentru o vreme in plan secund. Cea mai mare schimbare in armata rusa de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial La putin timp dupa conflictul ruso-georgian din august 2008, oficialii de la Moscova au anuntat un plan ambitios de reforma a armatei ruse pana in 2020. Expertul militar de la The Jamestown Foundation, Roger McDermott, sustine ca este vorba de cele mai importante schimbari in armata rusa de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Programul de modernizare a fortelor militare ruse prevede renuntarea la principiul mobilizarii in masa, in favoarea crearii unor structuri mobile, capabile sa se redesfasoare in decurs de o ora. Reforma armatei ruse mai presupune o schimbare cardinala in sistemul de invatamant cu profil militar, modificarea structurii Statului Major al Armatei, o reducere drastica a numaruluide ofiteri. Insa cea mai mare provocare pentru Rusia este, in opinia lui Roger McDermott, modernizarea tehnicii invechite si a echipamentelor. In pofida vocilor sceptice din Occident, expertul de la The Jamestown Foundation pretinde ca, pana la sfarsitul anului 2009, armata rusa va fi de nerecunoscut. Conform situatiei de la inceputul acestei veri, jumatate dintre divizii au fost deja inlocuite cu brigazi care au efectuat aplicatii pentru a testa noile structuri. Crearea bazei juridice pentru viitoarele operatiuni ale armatei ruse in afara granitelor Reforma militara, ce se deruleaza in pripa, este completata de pasi juridici, sustine acesta, evocand proiectul de lege ce reglementeaza interventia armatei ruse in afara granitelor tarii. Conform proiectului, trupele ruse pot fi folosite in afara granitelor “pentru a respinge sau pentru a preveni o agresiune impotriva altui stat ori pentru a-i proteja pe cetatenii rusi de peste hotare”. Roger McDermott considera ca este vorba de crearea bazei juridice pentru viitoarele operatiuni ale armatei ruse in afara granitelor. Provocarile aparute in fata armatei ruse sunt uriase, dar este posibil ca, in cativa ani, trupele conventionale ale Rusiei sa fie in afara concurentei in spatiul postsovietic, opineaza el, adaugand ca atunci s-ar putea ca acestea sa fie pregatite pentru un atac-surpriza si o interventie cu efecte minime pentru prestigiul international al Rusiei. “Este putin probabil ca aceste schimbari rasunatoare de structura si modernizare a armatei ruse sa vina in completarea eforturilor Occidentului in privinta operatiunilor multinationale. Reforma armatei ruse este un proiect exclusiv rusesc”, mai spune el.

Foto: EPA

Ucraina cere Rusiei explicatii oficiale In urma cu o zi, ministerul ucrainean de Externe a cerut Rusiei explicatii oficiale in legatura cu proiectul de lege privind princpiile utilizarii fortelor armate ruse peste hotarele tarii, initiat de presedintele Dmitri Medvedev. “Am cerut ca Ambasada Ucrainei de la Moscova sa se intereseze in ce fel aceasta lege se va reflecta asupra teritoriului Ucrainei, asupra poporului ucrainean, intrucat pe teritoriul tarii noastre se afla dislocata Flota Rusiei din Marea Neagra (cu baza in Sevastopol)”, a declarat pentru agentia Unian o sursa diplomatica de la Kiev.

Pravda: Ukraine’s Viktor Yushchenko: ‘I Am The State’

The Russians and Ukrainians continue to discuss the addresses of their presidents, Dmitry Medvedev and Viktor Yushchenko, to each other.

In January of the next year the presidential elections will take place in Ukraine. Very few people doubt that Viktor Yushchenko has no chances for reelection. However, about one month and a half ago he announced his intention to take part in the presidential election. Yushchenko seems not to realize the realities. The controversy between him and Dmitry Medvedev confirms it once again.

The Russian president found it necessary to stress out a huge difference between the desires and aspirations of the Russian and Ukrainian peoples and the position of the outgoing President Viktor Yushchenko. Not only did he fail to reduce the gap between different regions of Ukraine and reconcile the society excited by the Orange Revolution during his presidency, but on the contrary, he did his best to deepen this gap. The same happened with the relations between Russia and Ukraine.

Dmitry Medvedev outlined those claims to the Russian-Ukrainian relations, which the Russian authorities and Russia on the whole have. Medvedev addressed his letter personally to the Ukrainian president. After some bewilderment Viktor Yushchenko responded.

The response looked like the explanation of every accusation presented. However, Yushchenko attempted to present the facts as if the claims do not concern him personally but Ukraine as an independent nation on the whole. Yushchenko responded like Louis XIV of France, who believed that he personified the state and the people (“I am the state”). The second fact, that strikes the eye, is the substitution of theses and demonstrative struggle against the fictitious Russian claims.

Dmitry Medvedev made a pause and refrained from sending the new Russian ambassador to Ukraine in order to avoid speculation on the topic of the Russian-Ukrainian relations during the presentation of credentials and again – on the eve of the presidential election – not to deceive the electorate by the appearance of good relations between the two countries.

Medvedev’s message has accomplished a serious task. The present Ukrainian authorities unwilling to resign would prefer not so acute topics to be discussed in the society. Russian politicians doubt that the Russian ambassador will start working in Ukraine before the presidential election. They have found out during Yushchenko’s presidency that it is impossible to come to an agreement with him.

standard.ro: Ce înseamnă bunăvoinţa kazahă: Angajaţii Rompetrol îşi primesc salariile întregi din august

Angajaţii Rompetrol care acceptaseră voluntar tăierea salariului cu până la 20% îşi primesc, începând din aceste zile, din nou salariul întreg, deşi grupul nu a atins la jumătatea anului ţinta de profit operaţional stabilită în urmă cu aproximativ şase luni, când s-a luat decizia.

Surse din interiorul companiei spun că a fost un gest de bunăvoinţă al proprietarilor kazahi, care au preluat recent 100% din Rompetrol, după ce omul de afaceri Dinu Patriciu s-a retras din acţionariat, şi care au început, de altfel, o serie de schimbări la nivel de management şi de proceduri. “Aproximativ 50-60% dintre cei circa 9.000 de salariaţi ai grupului au fost de acord cu reducerea salariului cu 20% pentru primele şase luni ale anului. La 1 iulie, dacă nu se atingea un profit operaţional de 100 milioane de dolari, măsura ar fi urmat să fie prelungită cu încă şase luni”, au explicat sursele citate. Potrivit lor, deşi nivelul de profit nu s-a atins, kazahii au decis să oprească reducerea veniturilor.

“Cu sprijinul acţionarilor, dar şi a solidarităţii angajaţilor Rompetrol în această perioadă, am putut să menţinem şi să ne consolidăm activităţile curente, implicit să păstrăm locurile de muncă. În acest sens, am reuşit să eliminăm de la 1 iulie suspendarea voluntară a 20% din veniturile lunare ale angajaţilor”, au confirmat ieri pentru Business Standard reprezentanţii Rompetrol. La rândul său, liderul sindicatului Petrochimistul, Petrică Tancău, care reprezintă interesele salariaţilor Rompetrol, a explicat că din august salariile (pentru luna iulie) se plătesc întregi.

Singura problemă rămasă de rezolvat este când îşi vor recupera cei aproximativ 4.500 de oameni banii înapoi, pentru că aşa au şi fost convinşi să fie de acord cu decizia luată la nivel de management. Sursele citate spun că, în 2009, sunt şanse foarte mici pentru recuperarea banilor. “În prezent, Grupul Rompetrol analizează, în funcţie de evoluţia crizei economice şi perspectivele acesteia, posibilitatea de a returna tuturor angajaţilor cuantumul rezultat din reducerea de 20% făcută în primele şase luni ale anului, în condiţiile în care performanţele înregistrate nu au fost cele estimate anterior”, au mai spus responsabilii Rompetrol. La rândul său, Tancău a confirmat că ţinta de profit operaţional pentru primele şase luni era de 100 milioane de dolari şi a adăugat că pentru finele anului este de 200 milioane de dolari şi că există mai multe discuţii privind modalităţile de recuperare a banilor. Acesta nu a dat detalii suplimentare.

Grupul petrolier Rompetrol, cu afaceri de 8,7 miliarde de dolari anul trecut, şi fondat de Dinu Patriciu, are de la 1 august, o conducere aproape în întregime kazahă, după ce compania de stat din Kazahstan KazMunaiGaz, care controlează acum 100% din grup, a operat, în ultimul Consiliu de Administraţie, schimbări majore şi a înlocuit patru manageri, dar şi preşedintele. Patru directori din vechea echipă de conducere a Rompetrol a omului de afaceri Dinu Patriciu, respectiv Ion Sturza, director general adjunct, Eric Kish, vicepreşedinte pentru companiile de servicii şi funcţii suport, Dan Ionescu, directorul operaţional al grupului şi Adrian Petruş, directorul financiar, au fost înlocuiţi de proprietarul Rompetrol, KazMunaiGaz, la ultimul Consiliu de Administraţie.

Rafinăria Petromidia, cel mai important activ al Grupului Rompetrol, a avut după primul semestru al anului o cifră de afaceri în scădere cu 33%, de la 4,442 miliarde de lei (1,21 miliarde de euro) la 2,978 miliarde de lei (704,3 milioane de euro).

Merkel-Medvedev Meeting in Sochi Details Russian Takeovers in German Industries

Wadan Shipyards, Germany

German Chancellor Angela Merkel visited Russian President Dmitry Medvedev in Sochi on August 14 -their third bilateral meeting thus far this year- in an atmosphere of conviviality staged primarily for German television channels. The German electoral campaign and three major enterprise bankruptcies spurred Merkel’s decision to rush to Sochi.

These circumstances placed Merkel in the position of a “favor-seeker” (Frankfurter Allgemeine Zeitung, August 15). A political leader facing imminent parliamentary elections, striving to “save German jobs,” under self-generated time pressure, courtesy of Russian state and oligarchic capital. These short-term considerations, however, are only adding impetus to an existing long-term strategy of linking the German economy to Russia.

Topping the bilateral agenda at the moment are Russian takeovers of the insolvent Opel automobile plants, Wadan shipyards, and Infineon-Qimonda semiconductor producers in Germany, as well as ambitious projects in the nuclear power industry and natural gas supplies.

The Wadan shipyards, in Wismar and Rostock-Warnemuende on the German Baltic coast, are now being offered to a Russian investors’ group close to the Kremlin. The German government takes the position that an investor connected with the Russian political leadership can guarantee Russian state orders for the shipyards.

As recently as 2008 the German government allowed an individual Russian investor (identified as Andrei Burlakov in the German and Russian media) to acquire the Wadan shipyards in unclear circumstances. Burlakov had promised to secure Russian state orders, but did not deliver by the time the crisis hit. The shipyards became insolvent despite their capacities for building liquefied natural gas (LNG) tanker ships, Arctic transport ships, and ice-breakers. Gazprom and the Russian merchant fleet lack such ships and are unable to build them. Russia needs those types of ships in order to break into the LNG trade (lest this become Western Europe’s answer to Russian pipeline dominance) and to compete for Arctic resources.

At the Sochi meeting, Medvedev and Merkel tentatively agreed on handing over the Wadan shipyards to a Russian group, represented by Igor Yusupov and his son Vitaly. The senior Yusupov, currently a member of Gazprom’s board, was a cabinet minister in 2001-2004 and later a special Russian representative for external economic relations and energy issues. He has been closely associated with both Medvedev and Vladimir Putin during their respective presidential, governmental, and Gazprom tenures. Yusupov junior is now the head of the Moscow office of Nord Stream, the Gazprom-led Russo-German project for a gas pipeline on the Baltic seabed. Thus, both are colleagues with Germany’s Social Democrat former chancellor Gerhard Schroeder in Gazprom’s employ in one way or another. The incumbent Christian-Democrat Chancellor’s chosen solution for Wadan reflects the bipartisan nature of Berlin’s new Ostpolitik.

According to Russian and German press reports, the Yusupov’s have pledged 40.5 million Euros upfront, ostensibly as private investors, for the Wadan shipyards. According to these reports the they are believed to represent a consortium that includes the Russian Vyborg shipyards -working largely on orders from Gazprom- and the construction and banking magnate Sergei Pugachov, who has been described as belonging to Putin’s inner circle and as the “Kremlin’s cashier” (Sunday Times, January 13, 2008; Handelsblatt, August 14).

At the Sochi meeting, Medvedev told the media that the proposed takeover of Wadan would be a purely “private” business. Nevertheless, Merkel held out the prospect of German government credits or guarantees to support this solution for the shipyards (DPA, Handelsblatt, Interfax, August 14; Vedomosti, August 15; Financial Times Deutschland, August 17).

Under such arrangements, Russian capital would acquire the Wadan shipyards at a fraction of their real value. The shipyards possess a highly trained workforce, modern machinery, and advanced patents, such as Russia could not hope to develop on its own any time soon. From the German government’s standpoint, however, guaranteeing Russian state orders through the investors’ links to the Kremlin is a decisive consideration in favor of this solution.

In Sochi, Merkel urged Medvedev to go ahead with the Nord Stream project as a priority, “even if South Stream is also being pursued” (Die Welt, August 15). Such remarks have been heard repeatedly from the German side, reflecting anxiety that South Stream might divert Russian resources of gas and investment capital away from Nord Stream. Such anxiety is gratuitous, however, inasmuch as South Stream remains an implausible project.

Also on the inter-governmental agenda is a proposed Russia-Germany joint energy agency. If created, such an agency could nip the European Union’s common energy policy in its fragile bud.

Tags: , ,

Comments are closed.

October 2017
M T W T F S S
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Site Metter