revista presei 16 februarie

2010/02/16

Hotnews: Deloitte: Romania mai are mult drum de parcurs pentru a se alinia la tendintele mondiale din sectorul energetic

Cresterea eficientei energetice, accelerarea productiei de energie regenerabila si dezvoltarea tehnologiilor de tip Smart Grid (asa numitele retele inteligente) sunt in topul prioritatilor pe care le au companiile energetice din intreaga lume, potrivit raportului global Deloitte Energy Predictions 2010. Carbunele este combustibilul viitorului. Aceasta este doar una dintre concluziile raportului. Potrivit Agentiei Internationale pentru Energie (AIE), carbunele va acoperi 29% din cerintele energetice globale in 2030, spre deosebire de 26% in 2006. Unele tendinte identificate de raport nu se pot aplica, deocamdata, in cazul industriei din Romania, potrivit Deloitte.

Retelele inteligente de tip Smart Grid pot furniza energie electrica folosind tehnologia digitala si pot, de asemenea, sa integreze energia provenita din surse regenerabile. In plus, consumatorii vor avea posibilitatea de a reduce consumul in timpul orelor cu consum maxim, adaptind cantitatea luata din retea la nevoile lor personale.

Desi unele din tendintele prezentate in raport nu se pot aplica, pozitia geostrategica si resursele de energie primara pot ajuta Romania sa devina un jucator semnificativ in regiune, considera Valeriu Binig, Director Servicii Financiare Energie si Resurse in cadrul Deloitte Romania. Aceasta doar in conditiile in care Romania va tine pasul cu progresul tehnologic si va reusi sa atraga finantarile necesare.

„Raportul de fata prezinta o perspectiva asupra viitorului apropiat, anticipand mutatiile unei industrii care a depasit granitele geografice sau de stat. Romania insa, mai are mult drum de parcurs, avand in vedere procesele majore si necesare de restructurare care au loc in acest moment. Desi unele tendinte identificate de raport nu se aplica in cazul unei industrii cu impact national si partial regional si insuficient dezvoltate precum cea a Romaniei, tara noastra trebuie sa se alinieze in final la aceleasi nivele de eficienta si standarde tehnologice de protectie a mediului. In plus, data fiind pozitia geostrategica si resursele de energie primara, Romania are potentialul sa devina un jucator semnificativ in regiune, in viitorul apropiat. Privite din aceasta perspectiva, viteza reformei, a adoptarii progresului tehnologic si a atragerii finantarii necesare devin conditii vitale pentru industria locala”, a declarat Valeriu Binig.

Cele mai importante concluzii ale raportului:

  • Unii economisti se asteapta  acum la recesiunea in forma „W” sau „double-dip recession”. In acest scenariu, cresterea economica globala inregistreaza  un progres modest, dar economia ramane slaba pe unele segmente. O revenire in forma de „W” ar putea, de asemenea, conduce la cresterea preturilor produselor, dar cu o variabilitate mai mare si un risc continuu pentru companiile petroliere si de gaze care se lupta sa-si imbunatateasca fluxul de numerar.
  • Cu exceptia marilor companii petroliere, toate celelalte sectoare vor traversa o perioada de consolidare. Companiile independente de petrol si gaze precum și companiile miniere de dimenisuni mai mici pot deveni tinte pentru marile companii in cautare de rezerve, dar pot fi si beneficiari ai strategiei de rationalizare a portofoliilor implementate de marile companii. Companiile de energie electrica si utilitati vor lua in calcul activitatea de fuziuni si achizitii pentru a-si consolida pozitia strategica, pentru a obtine acces la piete si pentru a atrage lichiditati in vederea imbunatatirii capitalului.
  • Tendinta de trecere de la un model descentralizat de luare a deciziilor la unul centralizat se va accentua pe termen lung, dand companiilor oportunitatea de a exercita un control sporit asupra proiectelor de exploatare si productie (E&P) tot mai complexe si costisitoare.
  • Companiile Petroliere Nationale (CPN) cauta cu agresivitate oportunitati de fuziuni si achizitii pentru realizarea a trei obiective: sustinerea strategiilor lor comerciale; extinderea portofoliilor de rezerve si dezvoltarea unor aliante strategice. In 2010, tranzactiile CPN – CPN se vor intensifica dramatic, deoarece tarile percep in continuare valoarea economica si politica aferenta acestui tip de activitate.
  • Companiile de electricitate si utilitati se vor confrunta cu noi tendinte, cea mai importanta fiind dezvoltarea tehnologiei Smart Grid, care poate revolutiona industria prin scaderea consumului de energie cu pana la 30%, ceea ce reduce si necesitatea de a construi noi centrale electrice. Estimarile arata ca electricitatea va acoperi o parte tot mai mare din cererea totala de energie la nivel mondial, ea fiind forma cu cea mai rapida rata de raspandire in randul consumatorului final in urmatorul deceniu. Date fiind cresterea si importanta electricitatii in intreaga lume, este surprinzator ca eficienta medie a retelelor de electricitate existente pe glob este in jur de 33%. Prin comparatie, retelele bazate pe tehnologia de ultima ora au o eficienta de 60%. Tehnologiile de tip Smart Grids pot reduce nevoia de a construi noi centrale electrice sau de a exploata surse de generare care pun in pericol mediul inconjurator. Pe larg, companiile ce folosesc retele inteligente adauga inteligenta computerelor si retelistica la ceea ce este de altfel un labirint fizic de fire interconectate.
  • Carbunele este combustibilul viitorului. Potrivit Agentiei Internationale pentru Energie (AIE), carbunele va acoperi 29% din cerintele energetice globale in 2030, spre deosebire de 26% in 2006. Pentru a satisface aceasta cerere in crestere, productia de carbune este estimata sa se majoreze cu aproximativ 60% de astazi si pana in 2030. O mare parte a acestei cresteri va proveni din tarile care nu fac parte din OCDE, inclusiv China si India, care-si vor dubla productia de carbune. Dar carbunele are si un dezavantaj. Arderea carbunelui emite aproximativ o tona de dioxid de carbon (CO2) pentru fiecare megawatt ora (MWh) de electricitate generat. Pentru tarile care depind foarte mult de carbune, inclusiv Statele Unite, tehnologiile de captare si stocare a carbonului (CCS) ar putea fi raspunsul. Mai multe țari deruleaza proiecte experimentale in acest sens.
  • Pentru cei mai multi, Orientul Mijlociu si Africa de Nord sunt sinonime atat cu petrolul, cat si cu gazul natural. Dar in curand, conotatiile acestor regiuni bogate in resurse vor tinde spre productia de energii regenerabile. Multi considera conditiile geografice si demografice ca fiind numai bune pentru dezvoltarea unui nou tip de energie de baza in leaganul traditional al combustibililor minerali.
  • Daca industria energetica  vrea sa-si controleze in continuare destinul, ea nu poate aborda atitudinea „vom trai si vom vedea” cu privire la reducerea emisiilor de carbon. Companiile trebuie sa dezvolte pro-activ tehnologii si procese pentru reducerea emisiilor si sa joace un rol activ in conturarea mecanismului de comercializare a carbonului care va fi utilizat.
  • In ciuda recesiunii economice recente, consumul de energie din intreaga lume ar putea creste in medie cu 1,6 procente pe an intre 2006 si 2030 – o crestere totala de 45%. Construirea mai multor centrale alimentate cu combustibili fosili nu pare sa fie raspunsul, atat din punct de vedere economic, cat si de mediu. In 2010, lumea va asista probabil la eforturile sporite de conservare si eficientizare a consumului energetic atat din partea consumatorilor, cat si a companiilor. Cresterea capacitatii nu este raspunsul; o mai mare eficiența energetica este raspunsul. Tehnologiile necesare conservarii energiei exista deja.
  • Succesul companiilor petroliere si de gaze, fie ca sunt nationale sau internaționale, va depinde de capacitatea acestora de a atrage, dezvolta, utiliza si retine cu eficienta capitalul uman. Companiile petroliere internationale au recurs la moduri inovatoare de reducere a decalajului profesional prin incheierea de parteneriate cu universitati petrochimice din Orientul Mijlociu si Asia, dar va trece timp pana cand vor recupera timpul pierdut in acest domeniu.

money.ro: Un număr de 3.545 angajaţi de la opt companii ale Ministerului Economiei vor fi concediaţi

Un număr de 3.545 angajaţi de la opt companii aflate în portofoliul Ministerului Economiei, printre care CNH, SNLO, Termoelectrica şi complexurile energetice Turceni şi Rovinari, vor fi disponibilizaţi în acest an, cu plăţi compensatorii, lista concedierilor fiind avizată de Guvern, scrie agenţia de presă Mediafax.

Pe lista concedierilor prevăzute pentru 2010 şi care a primit deja avizul Guvernului au fost incluse companiile CN Huilei Petroşani (cu 1.600 persoane), SN Lignitului Oltenia (300 angajaţi), complexul energetic Rovinari (200 salariaţi), complexul energetic Turceni (250 persoane), Termoelectrica (300 angajaţi), Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (95 persoane), Electrocentrale Bucureşti (500 angajaţi) şi Electrocentrale Deva (300 salariaţi).

Disponibilizarea angajaţilor este argumentată de către ministerul de resort prin reorganizarea activităţii operatorilor economici şi obţinerea unui preţ competitiv al cărbunelui energetic, implicit un preţ competitiv al energiei electrice şi termice.

Programele de disponibilizări au fost realizate de companii.

Ministrul de resort, Adriean Videanu, a anunţat, în august 209, în contextul restructurării agenţiilor guvernamentale, că aproximativ 5.400 de angajaţi ai companiilor din subordinea Ministerului Economiei vor fi concediaţi până la sfârşitul anului 2009, după ce alte 4.800 de persoane de la societăţile respective au rămas fără loc de muncă începând cu luna ianuarie a anului trecut.

ziare.com: Tranzactii de 60 de milioane de euro la bursa cu actiunile Rompetrol Rafinarie

Aproximativ 15,6 procente din Rompetrol Rafinarie au fost vandute, luni, pe bursa, valoarea tranzactiei ridicandu-se la 60 de milioane de euro.

Tranzactiile s-au realizat la pretul de 0,075 de lei pe actiune, peste pretul din oferta, de 0,0741 lei/actiune, relateaza Ziarul Financiar.

Luni a fost prima zi in care actionarii Rompetrol Rafinarie si-au putut vinde actiunile, in cadrul ofertei initiate de KazMunaiGaz si grupul Rompetrol, care se va desfasura pana pe data de 12 martie.

Compania din Kazahstan intentioneaza sa achizitioneze si restul de 24% din actiunile companiei de la minoritari, cei mai importanti dintre acestia fiind adunati in jurul senatorului UDMRAttila Verestoy.

Adevarul: Granzii petrolului se bat pentru ţiţeiul românesc

Mai multe platforme petroliere vor fi instalate în apele româneşti  ale Mării Negre

Mai multe platforme petroliere vor fi instalate în apele româneşti ale Mării Negre

Cele mai mari companii petroliere din lume vor să participe la licitaţia pentru explorarea şi extracţia hidrocarburilor din perimetrele maritime câştigate de România la Haga. ExxonMobil, Chevron, Total, Lukoil şi Hunt Oil vânează zăcămintele din platoul continental, în timp ce MOL este interesat de perimetrele terestre.

Licitaţia organizată în această primăvară de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) pentru concesionarea procesului de explorare şi dezvoltare a 30 de perimetre libere de pe teritoriul României va fi cea mai importantă din ultimii 15 ani. Aceasta deoarece, dintre perimetrele scoase la licitaţie, cinci reprezintă teritoriul din Marea Neagră câştigat de România la Haga, în urma procesului cu Ucraina.

Astfel, potenţialele rezerve de petrol şi gaze din zona românească a Mării Negre au atras interesul celor mai mari companii petroliere din lume pentru această rundă de concesiuni.

Potrivit informaţiilor furnizate pentru „Adevărul” de către ANRM, 20 de companii şi consorţii au achiziţionat până în prezent pachetele de date privind zonele scoase la licitaţie. Acestea sunt ExxonMobil (UK), Chevron Romania Exploration and Production (Olanda), Total (Franţa), Hunt Oil (UK), Lukoil (Rusia), OMV Petrom (România), Romgaz (România), Amromco Energy (SUA), Aspect Energy International (SUA), Audax Resources (Australia), consorţiul Aurelian, JKX şi Sorgenia (UK-Olanda), Blackstairs Energy (Irlanda), Melrose Resources Romania Amsterdam (Olanda), Midia Resources (România), Moesia (Irlanda), MOL şi Expert Petroleum (Ungaria-România), Premier Oil (UK), Stratum Energy Romania (SUA), Strzelecki Energy (Australia) şi Zeta Petroleum (UK).

Acestea vor putea depune ofertele până la 19 mai 2010. „În mod obişnuit, ofertele se depun în ultima săptămână”, au mai spus oficialii ANRM.

Contactaţi de „Adevărul”, reprezentanţii ExxonMobil au confirmat interesul lor pentru explorarea apelor româneşti din Marea Neagră precizând că aşteaptă finalizarea negocierilor pentru a oferi mai multe detalii. „Nu comentăm pe marginea viitoarelor runde de acordare a licenţelor până ce rezultatele nu sunt publicate de Guvern”, au arătat oficialii companiei.

ExxonMobil nu este străin de Marea Neagră, explorând încă de anul trecut, alături de Petrom, perimetrul Neptun şi, totodată, colaborând cu compania naţională din Turcia, TPAO, pentru operaţiuni similare în apele turceşti.

La fel de discreţi sunt şi reprezentanţii Chevron. „Politica noastră este de a nu oferi detalii despre o anume oportunitate”, ne-au spus aceştia.

MOL vrea perimetre terestre

În schimb, grupul petrolier MOL, în parteneriat cu Expert Petroleum, este interesat deocamdată de perimetrele terestre. „Pentru moment, acordăm atenţie în special proiectelor de explorare onshore (terestre – n.r.) din România. Cu toate acestea, pe termen lung, intenţionăm să participăm şi în proiectele offshore din Marea Neagră”, ne-au arătat reprezentanţii grupului MOL.

După depunerea ofertelor, câştigătorul pentru fiecare perimetru va fi cunoscut în iulie. Cel mai important criteriu va fi volumul investiţiilor, apoi capacitatea tehnică, impactul asupra mediului şi programele de instruire a personalului. Intrarea în vigoare a acordurilor petroliere ar putea avea loc cel mai devreme în februarie 2011, după adoptarea în Guvern. Pentru mulţi petrolişti de talie mondială, Marea Neagră poate însemna un potenţial imens, în condiţiile în care rezervele globale sunt în declin, iar această zonă nu a fost îndeajuns explorată.

Marea Neagră, viitorul energetic al Europei?

Richard Morningstar, trimisul special al Statelor Unite pe probleme de energie în Eurasia, arăta, în septembrie 2009, prezent la Bucureşti la Black Sea Energy and Economic Forum, că Marea Neagră ar putea ascunde rezerve importante de hidrocarburi. Prezent în sală, vicepreşedintele Hunt Oil, Tom Cwikla, arăta că Europa trebuie să-şi dezvolte propriile resurse energetice. Acum compania pe care o conduce este pe lista ANRM. „Marea Neagră are rezerve uriaşe, care vor fi principala sursă a Europei”, a spus Mehmet Uysal, preşedintele TPAO, la acelaşi eveniment.

Explorarea platoului continental românesc a demarat în 1969. Prima descoperire de hidrocarburi a avut loc în 1980, iar producţia a început în 1987. În prezent, Petrom operează două perimetre maritime care asigură 18% din producţia de petrol şi gaze din România a companiei. Totodată, Midia Resources explorează două perimetre în Marea Neagră, estimând prima producţie în 2011-2012.

Liderii lumii economice

Trei dintre companiile interesate de concesiunile din Marea Neagră fac parte din primele şase companii din lume din clasamentul realizat de Forbes Fortune în această vară luând în calcul veniturile din 2008. ExxonMobil este pe poziţia secundă, în timp ce Chevron şi Total sunt pe locurile cinci şi şase.

Novinite: Greece PM: Building of Burgas-Alexandroupolis Pipeline to Start in 6 Months

Bulgaria: Greece PM: Building of Burgas-Alexandroupolis Pipeline  to Start in 6 Months

Greece PM Papandreou says work on the Burgas-Alexandroupolis oil pipeline could be started in 6 months. Photo by EPA/BGNES

The construction of the Burgas-Alexandroupolis oil pipeline may start as early as six months from now, according to the Greek PM George Papandreou.

Papandreou has declared in an interview for the Russian agency ITAR-TASS that the institutional framework of the pipeline, which is a joint project of Bulgaria, Greece, and Russia, should be completed within six months, and that the actual construction works could start immediately after that.

The project still awaits an environmental assessment from the Bulgarian government, and an agreement over the transit of oil. According to Papandreou, these should be completed in the next six months.

The Burgas-Alexandroupolis oil pipeline is supposed to transport Russian and Caspian oil from the Bulgarian Black Sea coast to the Aegean circumventing the Bosphorus Strait.

The Bulgarian government of Boyko Borisov has made it clear in the recent months the realization of the project is conditional on its environmental impact.

The project is violently opposed by the local people in the Burgas region over fears it could threaten the tourism industry; another set of critics say Bulgaria has gotten very unfavorable terms under the project agreement – it is supposed to receive a fee of USD 35 M per year no matter how much oil is transited.

RIA Novosti: Gazprom’s gas exports down 13% to 205 bln cu m in 2009

Gazprom’s gas exports declined 13.4% in 2009, year-on-year, to 205.8 billion cu m amid reduced natural gas demand, the Russian energy giant said on Monday.

Gas exports to European consumers declined 11.6% in 2009 from the previous year to 140.4 billion cu m, with exports falling 11% to 104.1 billion cu m to Western Europe and 13.7% to 36.1 billion cu m to Central Europe, Gazprom said in a statement.

Gas exports to former Soviet republics, including the Baltic states, declined 17% in the reporting period to 65.6 billion cu m, the statement said.

At the same time, Gazprom boosted gas exports 12% in the fourth quarter of 2009 from the same period of 2008 to 62.6 billion cu m, with gas supplies to key European consumers increasing 64% to Germany and 19% to France.

Gazprom earlier said it expected to supply 160.8 billion cu m of natural gas to Europe in 2010, 163.5 billion cu m in 2011 and 170.9 billion cu m in 2012.

The company’s three-year plan of gas exports is based on the conservative scenario of gas demand recovery in Europe and takes into account the implications of the global financial and economic crisis.

Gazprom expects average natural gas prices in Europe to increase 10% in 2010 to $326 per 1,000 cu m compared with $296 in 2009.

Tags: , ,

Comments are closed.

October 2017
M T W T F S S
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Site Metter