revista presei 16 aprilie

2010/04/16

Adevarul: Guvernul vrea să vândă pe bursă acţiuni la mai multe companii energetice, printre care Petrom şi Romgaz

Ministerul Economiei deţine 20,64% din acţiunile Petrom

Ministerul Economiei deţine 20,64% din acţiunile Petrom

Guvernul intenţionează să vândă pe bursă acţiuni din pachetele pe care le deţine la mai multe companii energetice, urmând să obţină încasări de peste un miliard de euro, transmite Mediafax, citând un document oficial.

Companiile la care statul va vinde acţiuni la Bursa de Valori sunt Petrom (12,64%), Romgaz (15%), Transelectrica (15%), Transgaz (15%), Conpet (7,72%), Oil Terminal (8,62%).

În cazul Oil Terminal, se va analiza statutul de societate strategică, pentru a se stabili dacă statul va păstra pachetul majoritar de acţiuni.

Toate aceste acţiuni vor fi scoase la vânzare pe bursă în termen de circa trei luni de la data la care operaţiunea va fi aprobată de Guvern, iar preţul de ofertă va fi stabilit de către intermediarul ofertei publice şi avizat de Ministerul Economiei.

Simultan cu aceste proceduri, într-un interval cuprins între 4 şi 6 luni, Guvernul intenţionează să vândă şi o parte din acţiunile minoritare deţinute la companiile privatizate în sectorul distribuţiei de energie electrică (achiziţionate de E.ON şi Enel).

Totodată, în subordinea Ministerului Economiei va fi constituită, ca sursă alternativă sau complementară celor bugetare, o structură tip fond de investiţii, care va administra activele statului în industrie şi energie, va participa la finanţarea proiectelor de investiţii şi va valorifica acţiunile deţinute la companiile din portofoliul statului.

money.ro: Guvernul vrea un miliard de euro din vânzarea de acţiuni Petrom, Transelectrica, Enel şi E.ON

Statul îşi propune să obţină peste un miliard de euro prin vânzarea acţiunilor deţinute la mai multe companii din domeniul energetic, sumele urmând să fie utilizate pentru investiţii în domeniul energetic, dar şi în alte domenii, potrivit unui memorandum al Ministerului Economiei.

În memorandumul obţinut de NewsIn se arată că este necesară atragerea de resurse pentru finanţarea proiectelor de investiţii în vederea dezvoltării infrastructurii energetice, a proiectelor “cu valoare adăugată” din sectoarele strategice ale economiei, dar şi din alte domenii de interes economic.
“Astfel, pentru asigurarea (…) finanţării proiectelor investiţionale, ca sursă complementară sau alternativă surselor bugetare, se va avea în vedere constituirea, în subordinea Ministerului Economiei, a unei structuri tip fond de investiţii, care să realizeze în principal administrarea activelor statului din industrie şi energie, participarea la finanţarea proiectelor de investiţii şi valorificarea acţiunilor deţinute de operatorii economici din portofoliul fondului”, se arată în document.

În ceea ce priveşte ofertele publice de vânzare de acţiuni la societăţile comerciale tranzacţionate la BVB, momentul iniţierii acestor acţiuni şi pachetul de acţiuni ce fac obiectul vânzării se stabilesc prin ordin al ministrului Economiei.

Ofertele vor fi derulate prin intermediari autorizaţi, care se selectează prin licitaţie, iar dacă se consideră necesar, se va cere şi opinia independentă a unui consultant extern. Preţul de ofertă este stabilit de intermediar şi este aprobat de Ministerul Economiei (MECMA).

Statul vrea 580 milioane euro pentru 12,64% din Petrom

Societăţile deja listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) sunt primele vizate, deoarece în cazul lor procedura poate fi declanşată rapid.

Suma principală ar urma să provină de la Petrom (privatizată cu OMV în 2004), la care Ministerul Economiei deţine o participaţie minoritară de 20,64%. Pachetul de acţiuni propus spre vânzare la bursă este de 12,64%, pentru care statul estimează o valoare de 2,4 miliarde lei (580 milioane euro, la cursul actual).

La ultimul preţ al acţiunilor Petrom la bursă, de 0,3530 lei la finalul şedinţei de joi, valoarea de piaţă a pachetului de 12,64% propus spre vânzare este de 2,53 miliarde lei. Petrom are o valoare totală de piaţă de circa 20 miliarde lei şi este controlat în proporţie de 51,01% de austriecii de la OMV.

Pentru la Oil Terminal, statul vrea să rămână acţionar majoritar, propunând spre vânzare un pachet de doar 8,62%, cu o valoare estimată de 14 milioane lei, din participaţia actuală de 59,62%. La Conpet SA, din cele 58,72% pe care le deţine statul, se propune vânzarea a 7,72%, cu o valoare estimată de 21,3 milioane lei.

Alte sume importante ar urma să provină din vânzarea a 15% din Transelectrica, din participaţia de 73,68% a statului, pentru 219 milioane lei, şi din 15% din acţiunile Transgaz – din cele 73,51% ale statului -, cu o valoare estimată de 440 milioane de lei.

În ceea ce priveşte listarea unor companii la BVB, în memorandum se precizează că, din capitalul iniţial al Fondului Proprietatea (FP), fac parte inclusiv acţiunile deţinute de MECMA la unele societăţi. Aceste societăţi, potrivit Legii care a stat la baza înfiinţării FP (Legea 247/2005), au obligaţia de a iniţia oferte publice secundare de vânzare a unor pachete de acţiuni de minimum 5% şi de admitere a lor la tranzacţionare pe BVB.

“Astfel, în scopul aducerii la îndeplinire a prevederilor legale menţionate anterior, pentru societăţile comerciale (…) care necesită a fi listate la BVB se vor iniţia oferte publice secundare iniţiale de vânzare de acţiuni în vederea admiterii la tranzacţionare pe piaţa reglementată de BVB”, se arată în text.

În anexa memorandumului sunt menţionate Romgaz, unde Ministerul Economiei deţine 85,01% şi se propune listarea a 15%, cu o valoare estimată de 57 milioane lei, Distrigaz Sud – statul are 37% -, la care se propune listarea sau licitaţia cu strigare pentru 17%, cu o valoare estimată de 47 milioane lei, Distrigaz Nord – se estimează venituri de aproape 117 milioane -, Enel Distribuţie Banat – peste 56 de milioane din listarea au vânzarea la licitaţie a 14,87%, Enel Distribuţie Dobrogea – 41 de milioane din listarea sau vânzarea la licitaţie a 14,90% – şi Enel Distribuţie – 37 milioane lei din listarea sau vânzarea la licitaţie 27% din capital.

O altă sursă de venit este vânzarea, prin exercitarea dreptului de opţiune, a pachetelor minoritare deţinute în cadrul E.ON Moldova Furnizare (17%, cu o valoare estimată de 30 milioane de lei), E.ON Moldova Distribuţie SA (17% cu o valoare estimată de 110 milioane de lei), Enel Energie Muntenia (13,57% pentru 93 milioane lei), Enel Distribuţie Muntenia (13,57% pentru 683 milioane lei).

ziare.com: Statul vinde actiuni la Petrom si Romgaz

Guvernul roman intentioneaza sa vanda actiunile de la Petrom si alte pachete pe care le are la mai multe companii listate la bursa, pentru a face rost de bani.

Vor fi vandute pachete de la Transelectrica ori Transgaz, sau de la companii care vor fi listate, printre care Romgaz, subsidiare ale Enel si E.ON, relateaza Capital.

Guvernul estimeaza incasari de peste un miliard euro. La Petrom, Guvernul va vinde un pachet de 12,64% din cota totala de 20,64%, cu o valoare de aproape 2,34 miliarde de lei.

Astfel, statul va ramane cu o participatie de 8% pe care trebuie sa o vanda salariatilor, iesind astfel din companie.

Statul mai vinde si 7,72% din titluri de la Conpet, 15% din Transelectrica si din Transgaz si 8,62% din Oil Terminal.

Actiunile vor fi scoase la vanzare in trei luni de la data la care tranzactiile vor fi aprobate de Guvern, pretul de oferta urmand sa fie stabilit de catre un intermediar avizat de Ministerul Economiei.

Bursa: Guvernul vinde acţiuni Petrom, Transelectrica, Enel şi E.ON

Guvernul va vinde pe bursă acţiuni la companii listate, precum Petrom şi Transelectrica, sau care vor fi listate, printre care Romgaz, subsidiare ale Enel şi E.ON, şi va exercita opţiunea de vânzare a titlurilor deţinute la companii energetice privatizate, estimând încasări de peste un miliard euro, potrivit Mediafax.
Surse guvernamentale ne-au confirmat ştirea agenţiei de presă, declarând însă că este vorba despre o iniţiativă a executivului pentru sus­ţinerea activităţii bursiere pentru următorii ani.
Pe prima poziţie a listei companiilor tranzacţionate în prezent la Bursa de Valori Bucureşti şi unde statul va plasa pe piaţa de capital o parte din acţiunile minoritare figurează Petrom (SNP), iar intenţia Guvernului este de a vinde un pachet de 12,64% (din cota totală de 20,64% deţinută de Ministerul Economiei), cu o valoa re estimată la 2,43 miliarde lei, se arată într-un document oficial.
Documentul indică totodată că în subordinea Ministerului Economiei va fi constituită, ca sursă alternativă sau complementară celor bugetare, o structură tip fond de investiţii, care va administra activele statului în industrie şi energie, va participa la finanţarea proiectelor de investiţii şi va valorifica acţiunile deţinute la companiile din portofoliul statului.
În prezent, la BVB sunt listate 8,24% din acţiunile OMV Petrom, valoarea de piaţă a companiei fiind de 19,995 miliarde lei la preţul de pe bursă la finalul zilei de ieri, 15 aprilie, de 0,353 lei/acţiune.
Pe listă au mai fost incluse Conpet (unde Ministerul Economiei deţine 58,72% din acţiuni şi vrea să vândă pe bursă 7,72% din titluri, pentru 21,3 milioane lei), Transelectrica (intenţie de vânzare a 15% din acţiuni, pentru 219,9 milioane lei, dintr-un pachet total deţinut de Minis terul Economiei de 73,68%) şi Transgaz (intenţie de vânzare tot a 15% din acţiuni, dar pentru 440,2 milioane lei, dintr-un pachet total de 73,51% din titluri).
La BVB sunt listate în prezent 21,22% din acţiunile Conpet (COTE), iar valoarea de piaţă a companiei este de 269,249 milioane lei, la un preţ de 31,1 lei/acţiune, în timp ce Transelectrica (TEL) este listată cu 12,81% din acţiuni şi are o valoare de piaţă de 1,554 miliarde lei, cu un preţ de 21,2 lei/acţiune.
Transgaz (TGN) este listată la BVB cu 11,5% din acţiuni şi are o valoare de piaţă de 3,038 miliarde lei, cu un preţ pe acţiune de 258,1 lei.
O altă companie la care statul va vinde o parte din acţiuni este Oil Terminal (OIL), unde Ministerul Economiei deţine o cotă de 59,62% din titluri. Intenţia Guvernului este de a vinde pe bursă 8,62% din acţiuni, cu o valoare estimată la puţin peste 14 milioane lei.
În document se arată însă că, pentru Oil Terminal, este necesară analiza juridică privind statutul de societate strategică la care se impune păstrarea pachetului majoritar.
În prezent, la BVB sunt listate 30,38% din acţiunile Oil Terminal, iar valoarea de piaţă a companiei este acum de 170,069 milioane lei, cu un preţ pe acţiune de 0,292 lei.
Toate aceste acţiuni vor fi scoase la vânzare pe bursă în termen de circa trei luni de la data la care operaţiunea va fi aprobată de Guvern, iar preţul de ofertă va fi stabilit de către intermediarul ofertei publice şi avizat de Ministerul Economiei.
Într-un interval cuprins între 6 şi 9 luni de la aprobarea Guvernului vor fi scoase la vânzare, prin listare la BVB sau licitaţie cu strigare, alte pachete minoritare de acţiuni deţinute de Ministerul Economiei la companii care nu sunt încă tranzacţionate la bursă.
Pe lista pregătită deja de Guvern a fost inclusă compania Romgaz, pentru care intenţia este de vânzare a 15% din pachetul total de 85,01% din acţiuni deţinut de minister, pentru 57,4 milioane lei.
Alte pachete, de câte 17% din acţiuni, vor fi scoase la vânzare prin listare la BVB sau licitaţie cu strigare la GDF SUEZ Energy România şi Distrigaz Sud Reţele, la E.ON Gaz România şi la E.ON Gaz Distribuţie. La toate aceste trei companii, Ministerul Economiei deţine câte 37% din titluri.
Guvernul estimează că prin vânzarea a câte 17% din acţiunile deţinute la aceste trei companii va încasa 164,8 milioane lei, din care 47,8 milioane lei la GDF SUEZ Energy România şi Distrigaz Sud Reţele, 42,9 milioane lei la E.ON Gaz România şi puţin peste 74 milioane lei la E.ON Gaz Distribuţie.
Pe lista companiilor încă netranzacţionate la BVB, dar la care statul va vinde pachete minoritare de acţiuni prin listare la bursă sau licitaţie cu strigare au mai fost incluse Enel Distribuţie Banat (unde Ministerul Economiei deţine prin Electrica o cotă de 24,87% din acţiuni), Enel Distribuţie Dobrogea (cotă de 24,9% din acţiuni) şi Enel Energie (cotă de 37% din acţiuni).
La aceste trei companii, Guvernul pregăteşte vânzarea unor pachete de acţiuni de 14,87% (la Enel Distribuţie Banat, pentru 56,8 milioane lei), de 14,90% (la Enel Distribuţie Dobrogea, pentru 41,7 milioane lei) şi de 27% (la Enel Energie, pentru 37,8 milioane lei).
Simultan cu aceste proceduri, într-un interval cuprins între 4 şi 6 luni, Guvernul intenţionează să vândă şi o parte din acţiunile minoritare deţinute la companiile privatizate în sectorul distribuţiei de energie electrică, după ce îşi va exercita dreptul de opţiune pentru vânzare prevăzut în contractul de transfer al dreptului de proprietate.
Dreptul de opţiune va fi exercitat la companiile E.ON Moldova Furnizare şi E.ON Moldova Distribuţie (unde Ministerul Economiei deţine câte 27% din acţiuni prin intermediul Electrica), pentru câte 17% din titluri. Guvernul estimează că va încheia tranzacţia într-un interval de circa 4 luni de la depunerea notificării şi că va încasa 30,6 milioane lei, în cazul E.ON Moldova Furnizare, respectiv 110,4 milioane lei, în cazul E.ON Moldova Distribuţie.
Aceeaşi operaţiune va fi efectuată la companiile Enel Energie Muntenia şi Enel Distribuţie Muntenia (unde Ministerul Economiei deţine câte 23,57% din acţiuni prin intermediul Electrica), intenţia Guvernului fiind de a vinde, într-un interval de circa 6 luni, câte 13,57% din titluri, pentru 93,1 milioane lei, la Enel Energie Muntenia, respectiv 683,3 milioane lei, la Enel Distribuţie Muntenia.
Valoarea totală a încasărilor estimate de Guvern din vânzarea acestor acţiuni minoritare este de 4,4 miliarde lei, puţin peste un miliard de euro.
Guvernul a anunţat, în luna martie, că va înfiinţa un fond naţional de investiţii alimentat din acţiunile minoritare deţinute de stat la diferite companii şi care să fie valorificate pentru proiecte de investiţii.  

* Fond de investiţii la Ministerul Economiei
În subordinea Ministerului Economiei va fi constituită, ca sursă alternativă sau complementară celor bugetare, o structură tip fond de investiţii, care va administra activele statului în industrie şi energie, va participa la finanţarea proiectelor de investiţii şi va valorifica acţiunile deţinute la companiile din portofoliul statului.

money.ro: Noile reglementări privind producţia energiei regenerabile ar putea intra în vigoare în 2011

Operatorii din sectorul energetic au adus o serie de amendamente la Legea 220, privitoare la susţinerea producţiei de energie din surse regenerabile. Acestea au fost deja aprobate în Senat şi se află în lucru laCamera Deputaţilor. Potrivit lui Adrian Borotea, director afaceri corporatiste la CEZ România, noua lege va intra în vigoare, cel mai probabil la începutul anului viitor, după ce va primi avizul Comisiei Europene.

Legea privind producţia de energie regenerabilă trebuie modificată având în vedere că reţeaua de transport existentă nu poate face faţă cererilor avansate de dezvoltatori.

“Este vorba de un confort adus operatorilor de distribuţie şi transport pentru conectare a unor capacităţi noi de energie regenerabilă. Ştim că există cereri de aviz de racordare la Transelectrica de ordinul miilor. Sunt circa 12.000 de cereri. Reţeaua de transport va trebui întărită semnificativ”, a spus Adrian Borotea, director afaceri corporatiste CEZ România.
Un alt amendament adus vechii legi se referă la energia solară.

“Şi aici s-a constatat faptul că, pe lângă preţul energiei electrice provenit din piaţă, este nevoie de un număr mai mare de certificate verzi. Energia solară este mai scumpă decât celelalte tehnologii. Un număr de patru certificate verzi nu era suficient pentru a realiza un business case solid

De asemenea, jucătorii din piaţă au solicitat extinderea perioadei de acoperire din 2020 până în 2025 pentru a oferi băncilor posibilitatea să se implice în finanţarea unor astfel de proiecte.

ziare.com: Romania ar putea face 2 miliarde euro din vanzarea drepturilor de emisii de CO2

Romania ar putea incasa pana la 2 miliarde euro din comercializarea drepturilor de emisii de gaze cu efect de sera, in conditiile in care dispune de cel putin 60 milioane tone dioxid de carbon, potrivit unui proiect de Hotarare de Guvern de pe site-ul Ministerului Economiei.

“Romania are un disponibil minim pentru comercializarea AAU-urilor (Assigned Amount Units – Unitati ale Cantitatii Atribuite) de 60 milioane tone CO2 echivalent, anual, in perioada 2008-2012. Avand-se in vedere faptul ca, in prezent, piata de AAU-uri indica preturi intre 4-8 euro pentru o tona CO2 echivalent, venitul total la bugetul de stat obtinut reprezinta circa 1-2 miliarde euro”, se arata in proiectul postat joi pe site-ul Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri (MECMA).

Potrivit documentului citat, sumele obtinute din comercializarea surplusului de AAU-uri constituie sursa de finantare pentru proiectele care genereaza reduceri de emisii de gaze cu efect de sera, cu precadere in sectorul energetic, pentru pregatirea in vederea aplicarii pachetului legislativ schimbari climatice – energii regenerabile.

“Prin initierea si dezvoltarea schemelor de investitii verzi se urmareste reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Se preconizeaza ca venitul obtinut din comercializarea surplusului de AAU-uri conduce la un impact pozitiv asupra deficitului bugetar, la cresterea gradului de ocupare a fortei de munca si implicit la scaderea ratei somajului”, se arata in Nota de Fundamentare a proiectului de act normativ.

Romania este prima tara, prevazuta in Anexa nr. 1 a Conventiei-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, care a ratificat prin Legea nr. 3/2001 Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, ce si-a asumat un angajament de reducere cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de sera, fata de nivelul anului 1989 (an de referinta), in perioada de angajare 2008-2012.

Cu o treime mai putine emisii de gaze cu efect sera fata de ’89

Data fiind evolutia economica a Romaniei in ultimii 19 ani, reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera este de circa 38% fata de anul 1989. Conform ultimului Inventar National (elaborat in martie 2010), emisiile de gaze cu efect de sera in anul 1989 au fost de 274.753.660 tone CO2 echivalent, iar in anul 2008 au fost de 145.915.870 tone CO2 echivalent.

Pentru atingerea anagajamentului asumat, emisiile nationale de gaze cu efect de sera nu trebuie sa depaseasca nivelul de 255.967.018 tone CO2 echivalent. Prin urmare, disponibilul de AAU-uri ar putea fi de circa 100 milioane tone CO2 echivalent pentru fiecare an al perioadei 2008-2012.

money.ro: Petrom intră pe piaţa energiei eoliene prin achiziţia Wind Power Park

Cea mai mare companie românească, Petrom, a achiziţionat Wind Power Park SRL care deţine un proiect de generare de electricitate din surse eoliene în Dobrogea. Capacitatea proiectului se ridică la 45 MW şi poate fi extinsă la 54 MW. Investiţiile totale pentru acest proiect se vor ridica la circa 100 milioane de euro.

Petrom va construi centrala electrică eoliană, dar se va ocupa şi de operare. Construcţia este estimată să înceapă în cursul acestui an, urmând a fi finalizată la jumătatea anului 2011. Investiţiile totale pentru acest proiect se vor ridica la circa 100 milioane de euro.

“Prin acest proiect intenţionăm să valorificăm flexibilitatea centralei pe gaze de la Brazi. Cu un portofoliu care include atât capacităţi pe gaze cât şi capacităţi ce utilizează surse alternative beneficiem de avantajele ambelor tehnologii. Diversificarea activităţilor noastre prin producerea de electricitate din surse eoliene corespunde eforturilor noastre de dezvoltare durabilă. Pe termen mediu, prin valorificarea complementarităţii gazelor naturale şi a energiei electrice, cât şi prin abordarea de proiecte în domeniul energiilor alternative Petrom va face trecerea de la o companie pur petrolieră la o companie energetică”, a comunicat compania prin vocea directorului general Executiv, Mariana Gheorghe.

Citeşte comunicatul companiei aici

Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele Explorare şi Producţie, Rafinare şi Marketing, Gaze Naturale şi Energie. Petrom exploatează in România rezerve dovedite de petrol şi gaze estimate la 823 milioane barili echivalent petrol (854 milioane de barili echivalent petrol la nivel de Grup), are o capacitate maximă anuală de rafinare de 8 milioane tone şi circa 550 de staţii de distribuţie carburanţi în România.

Compania deţine, de asemenea, o reţea internaţională de 268 benzinării, localizate în Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia. În anul 2009 cifra de afaceri a Petrom a fost de 3.029 milioane Euro, EBITDA (Venituri Înainte de Dobânzi, Taxe, Deprecieri şi Amortizări) a fost de 696 milioane Euro.

OMV, grupul energetic lider în Europa Centrală şi de Sud Est deţine 51,01% din acţiunile Petrom.  Ministerul Economiei deţine 20,64% din acţiunile Petrom, Fondul Proprietatea deţine 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare 2,03% iar 6,21% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucuresti.

Bursa: CNH Petroşani integrată în Hidroenergetica

O comisie formată din reprezentanţi ai CNH Petroşani şi ai Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri vor analiza şi stabili, în perioada imediat următoare, un grafic de acţiuni privind integrarea CNH Petroşani în componenţa viitoarei companii Hidroenergetica. Măsura a fost stabilită în cadrul întâlnirii de astăzi dintre Tudor Şerban, secretar de Stat din Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, coordonator al sectoarelor energie şi minerit, şi Zoltan Lacataş, preşedintele Ligii Sindicatelor Miniere “Valea Jiului” şi Ion Pisc, preşedintele Federaţiei Energetica. Oficialul MECMA a subliniat că modificarile aduse HG 56/2010 au fost necesare pentru accelerarea acţiunilor în vederea înfiinţării celor două companii naţionale Electra şi Hidroenergetica până la 1 iulie 2010 şi a reiterat faptul că CNH Petroşani va intra în componenţa noii companii Hidroenergetica, arată un comunicat al ministerului.

Hotnews: Ministerul Economiei: In 2013 va fi un soc in ceea ce priveste majorarea preturilor la energia electrica

Preturile la energia electrica ar putea creste semnificativ din 2013, in conditiile in care producatorii sunt obligati sa realizeze importante investitii de mediu, a declarat Alexandru Sandulescu, director in cadrul Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri. “Vin costurile de mediu care vor impinge pretul energiei electrice in sus. In 2013, atunci va fi socul, daca nu se vor obtine niste derogari”, a precizat Sandulescu.
Potrivit acestuia, pretul carbunelui creste, in medie, cu 10% pe an. “Aceasta crestere nu s-a resimtit, pana acum, in pretul energiei. Motivul ar trebui explicat de cei de la Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei”, a afirmat directorul din Ministerul Economiei.

2010 este ultimul an in care statul roman acorda subventii pentru carbune. Eliminarea subventiilor ar putea avea influenta asupra costurilor de productie a energiei electrice. “Dispare subventia la huila, iar din 2013, necesarul de permise de emisii poluante va trebui cumparat. Romania are 40% energie produsa din carbune”, a explicat Sandulescu. Acesta a precizat ca nu se pune problema scumpirii energiei de “maine sau poimaine”, ci din 2013.

Producatorii din sectorul energetic care emit dioxid de carbon vor fi nevoiti sa achizitioneze permisii de emisii. In plus, sunt obligati, conform normelor europene, sa realizeze investitii de mediu, in instalatii de desulfurare.

Sandulescu sustine ca o influenta asupra preturilor ar putea fi determinata de investitiile care vor fi realizate in productia energiei din surse regenerabile.

inforusia.ro: Ucraina cere gaz mai ieftin de la rusi

Ucraina cere gaz mai ieftin de la rusiPresedintele ucrainean Viktor Ianukovici a cerut  Moscovei sa raspunda la cererea tarii sale de a scadea pretul la gaz, in cadrul unei intrevederi cu omologul sau rus Dmitri Medvedev, desfasurata pe marginea summit-ului privind securitatea nucleara de la Washington.
“Nu am avut raspuns din partea dumneavoastra pana acum in ceea ce priveste scaderea pretului la gaz”, a declarat Ianukovici in fata presei, adresandu-se omologului sau rus. Exista “mai multe probleme care s-au acumulat odata cu anii si pe care trebuie sa le rezolvam”, a adaugat el, citat de AFP.
Dmitri Medvedev a raspuns ca problema va fi rezolvata “prin toate mijloacele”, recunoscand ca este vorba despre “o chestiune cu adevarat importanta pentru Ucraina”.
Potrivit liderului rus  „in pofida faptului ca actioneaza intelegerile semnate  mai inainte” aceasta problema trebuie sa fie examinata si  elaborata la  nivelul departamentelor de profil ale celor doua tari, informeaza ITAR-TASS.
Anterior mass media rusesti anuntau ca Ucraina intentioneaza sa propuna Rusiei sa reduca pretul la gaz de la 320 la 260 de dolari pentru o mie metri cubi.
In schimb Kievul promite reduceri pentru tranzitul de gaz rusesc in Europa si crearea unui consortiu de transport al gazului.
Aprovizionarea si tariful pentru furnizarea gazului se afla la originea unei dispute intre Rusia si Ucraina care a culminat cand Moscova a inchis robinetele, in ianuarie 2009, afectand numeroase state din Europa occidentala.

RIA Novosti: Ukraine says Russia may agree to lower gas price this week

Kiev’s negotiations with Moscow on paying less for Russian natural gas are going well and may be concluded late this week or early next week, Ukrainian First Deputy Prime Minister Andriy Klyuyev said on Thursday.

Ukraine’s new leadership is seeking to revise a long-term gas deal between Russia and Ukraine, which increased the price Ukraine paid for Russian gas, straining the country’s troubled finances.

“We deliberately delayed the process of the budget adoption to conclude the negotiation process with our Russian colleagues,” Klyuyev said

Ukraine paid $305 per 1,000 cu m for Russian natural gas supplies in the first quarter of 2010 but will have to pay $320-330 in the second quarter according to the price formula fixed in the deal, under which Kiev pays market price for Russian gas after years of special rates.

Klyuyev said the Ukrainian economy was able to cope with high gas prices last year due to a 20% discount offered by Russia and large gas reserves in its underground storage facilities. The discount expired at the end of 2009 and the deputy prime minister said the current gas prices were ruinous for the national economy.

RIA Novosti: Qatar invites Gazprom to take part in LNG projects

Qatar has invited Russia’s Gazprom to take part in projects to extract and produce liquefied natural gas (LNG) after a moratorium is lifted on developing its North Field deposits, the Russian energy giant said on Thursday.

The majority of Qatar’s vast natural gas is concentrated in the massive offshore North Field, the world’s largest non-associated natural gas field, which is shared between Iran and Qatar.

In 2005, the country’s government announced a moratorium on additional projects in the area that is not expected to be lifted until 2014.

“Representatives of Gazprom were interested in Qatar’s invitation to take part in projects to extract and liquefy natural gas in Qatar after 2014, when the moratorium on expanding gas production at the North Field might be lifted,” Gazprom said on its website.

Qatar has the third-largest natural gas reserves in the world, behind Russia and Iran, with proven reserves of approximately 25.8 trillion cubic meters, or almost 15% of the global total.

apa.az: Günther Oettinger: “EU will allocate 200 mln. Euro for construction of Nabucco gas-pipe”

Baku. Nijat Mustafayev-APA. EU will allocate 200 million euro for construction of Nabucco gas-pipe, said EU Commissioner for Energy Günther Oettinger, who is on a visit to Azerbaijan, APA-ECONOMICSreports.

To him, Nabucco project is very important: “Azerbaijan is the first partner in this project and Turkmenistan is the second. We don’t see 3rd, 4th partner. Moreover, we don’t see Iran here either. Because Iran imports gas itself and we also take the political processes into consideration.

apa.az: EU Commissioner: “Construction of Nabucco gas pipeline may commence by the end of this year”

Baku. Nijat Mustafayev-APA-ECONOMICS. The construction of Nabucco gas pipeline may commence by the end of this year, said EU Commissioner for Energy Günther Oettinger, who is on a visit to Azerbaijan, APA-ECONOMICS reports.

To him, investigations are underway within the framework of the project, but concrete decisions should be made before the planning: “A lot of partners are demanded for the project, we should take into account several interests and fulfillment of several homeworks, signing of several agreements. Nabucco conference will be held until this autumn”.

Oettinger noted that the implementation of Nabucco project could be decided till the end of this year: “EU relies upon Azerbaijan’s support in this issue”.

trend.az: EU energy commissioner: Key role in providing Nabucco pipeline is given to Azerbaijan (UPDATE)

EU energy commissioner: Key role in providing Nabucco pipeline is given to Azerbaijan (UPDATE)

The European Union hopes that by the end of this year a decision will be made on the construction of the Nabucco gas pipeline, EU Energy commissioner Günther Oettinger said in Baku after a meeting with the Minister of Industry and Energy ofAzerbaijan Natik Aliyev.

According to Oettinger, a key role in providing gas to the Nabucco pipeline is given to Azerbaijan, which can provide significant part of the pipeline.

Turkmenistan is considered as a second gas supplier for the Nabucco pipeline. According to Oettinger, during his meeting with the leadership of Turkmenistan, Ashgabat expressed willingness to provide the missing volumes for the pipeline.
Neither Iran nor Iraq are considered as the third and fourth gas suppliers for Nabucco at the moment, because Iran is now itself imports gas, and in my opinion, in the near future Iran will not be able to act as an exporter,” said the Commissioner .

Also one of the reasons that these countries are not considered as suppliers for Nabucco is the tense political situation in Iran and Iraq.

According to Oettinger, for the implementation of the Nabucco project, there should be the political will of the transit countries, EU member countries, as well as gas supplying countries.

The European Union stands ready to assist in solving transit issues between Azerbaijan and Turkey in order to address these issues on a mutually beneficial basis.

There are plans to hold a conference on Nabucco by the autumn, which will discuss all issues concerning the implementation of this project.

According to Oettinger, Azerbaijan is also a producer of petroleum products. These energy resources are very important for 500-million Europe. According to him, Europe has advanced technologies that can create conditions for cooperation between the sides.

The Nabucco project is very important both for Azerbaijan and the European Union, said the Minister of Industry and Energy of Azerbaijan Natik Aliyev. The sides must work together in order to realize this project. In particular, environmental impact of the project must be conducted, accurate assessment must be made for volumes of gas that can be provided by the suppliers and the sources of gas supply must be specified.

According to Aliyev, Azerbaijan has sufficient recoverable gas reserves which are estimated at 2.2 trillion cubic meters. Even if only the existing fields are developed, without any other technological changes, the republic may provide gas to itself for 100 years.

The existing gas reserves should be operated, and therefore, Azerbaijan needs new markets, the minister said.

trend.az: Romanian president: Memorandum on Azerbaijani gas important for EU

Romanian president: Memorandum on Azerbaijani gas important for EU

A memorandum of understanding signed between Romania, Azerbaijan and Georgia to implement the Azerbaijan Georgia Romania Interconnect (AGRI) project, is an important and essential step for the three countries and the entire EU, Financiarul said, citing Romanian President Traian Basescu.

On Tuesday, Azerbaijan, Romania and Georgia signed a memorandum on cooperation on gas supplies in Bucharest. The document was signed by Azerbaijani Industry and Energy Minister Natiq Aliyev, Romanian Commerce, Business Environment and Economy Minister Adrian Videanu and Georgian Energy Minister Alexander Khetaguri. The project foreseeing Azerbaijani liquefied gas supplies to Romania envisages the construction of two terminals for liquefied natural gas – one in Georgia and other in Romania. According to preliminary data, the project cost will amount to 4.6 billion euro.

On Tuesday, the Romanian president received Aliyev and Khetaguri at his residency. Videanu, Georgian Ambassador to Romania Levan Metreveli and Azerbaijani Ambassador to Bucharest Eldar Hasanov attended the meeting.

“The agreement is an equally important step for Azerbaijan, Georgia and Romania, as well as for the EU,” Basescu said.

The construction of an Azerbaijani gas-processing terminal on Georgia’s Black Sea coast and transporting the gas by ship to Romania or Bulgaria for further shipment to Europe’s domestic gas pipeline network are issues under discussion. The project is being considered in two directions – LNG and CNG.

The Balkans.com reported that according to Aliyev, the signing of the agreement is a historic event, proving the importance of developing Romania-Azerbaijan trade and economic relations.

today.az: EU Energy Commissioner and SOCAR discuss the deliverance of Azerbaijani gas to EU

EU Energy Commissioner Günther Oettinger, who is on visit to Baku, held discussions with the leadership of SOCAR (State Oil Company of Azerbaijan) over project on delivery of Azerbaijani gas to Europe, including Nabucco, ITGI, Trans-Adriatic Pipeline, SOCAR reported.

The sides also discussed the alternative projects on delivery of Azerbaijani gas via the Black Sea to Europe. The talks also covered Azerbaijan’s role in strengthening the energy security of the European Union.

today.az: EU energy commissioner visited SOCAR headquarters

European Union’s Energy commissioner Gunther Oettinger visited the headquarters of the State Oil Company of Azerbaijan (SOCAR) on Thursday.

According to the SOCAR’s press service, the meeting discussed prospects for the development of the oil and gas industry in Azerbaijan, the country’s role in strengthening energy security of the European Union, transportation of Azerbaijan`s gas to Europe.

kazinform.kz: KazTransGas plans to transport about 94 bln cubic meters of gas in 2010

ASTANA. April 16. KAZINFORM /Kanat Kulshmanov/ KazTransGas JSC is planning to transport about 94 bln cubic meters of gas in 2010; the company informs.”In 2010 KazTransGas JSC plans to transport about 94 bln cubic meters of gas through main gas pipelines of Kazakhstan, including international transit will make up 71 bln cubic meters of gas, export – 15 bln cubic meters of gas. This year the investments volume is provided by own funds of KazTransGas JSC in the amount of KZT about 3.927 bln, Intergas Central Asia JSC – in the amount of about KZT 16.544 bln”, the statement reads.

At present KazTransGas supplies gas to consumers of South Kazakhstan, West Kazakhstan, Zhambyl, Kyzylorda, Aktobe, Almaty, Kostanay regions and the city of Almaty.

Novinite: Bulgaria Tries to Boost Natural Gas Trade with Turkmenistan

Bulgaria: Bulgaria Tries to Boost Natural Gas Trade with Turkmenistan
The EU Energy Commissioner Oettinger has insisted on the importance of the construction of the Trans-Caspian gas pipeline during the first International Gas Congress in Ashkhabad. Map by Wikipedia

Bulgaria’s Economy Minister Traicho Traikov has had meetings with a number of key officials in Turkmenistan in an attempt to boost economic ties with the Central Asian country.

Traikov was in Ashkhabad in order to take part in the 1st International Gas Congress, taking place in Turkmenistan’s capital from April 13 till April 16, announced the press service of Bulgaria’s Ministry of Economy, Energy, and Tourism.

Bulgaria’s Economy Minister Traikov has met with the Deputy Prime Minister of Turkmenistan, Baymurat Hodzhamuhammedov, and with the Minister of Oil and Gas Industry and Mineral Resources, Bayramgeldy Nedirov, with whom he discussed the possibilities for importing natural gas from Turkmenistan to Bulgaria.

The international gas forum in Turkmenistan was also attended by the EU Energy Commissioner Guenther Oettinger, who stressed in his speech the need to construct the Trans-Caspian Gas Pipeline, which will connect Turkmenistan with Azerbaijan through the Caspian Sea, paving the way for Turkmenistan to export natural gas to Europe, including through the Nabucco pipeline.

The EU Energy Commissioner said he met no opposition to the project during his latest visit to Russia. The Trans-Caspian Pipeline would allow Turkmenistan to skip Russia as an intermediary in its gas exports to Europe.

Bulgaria’s Economy Minister Traikov declared during the forum that there was a necessity to find a mutually beneficial solution that would not only diversify the natural gas imports of Bulgaria and the EU, but would also diversify the export routes of Turkmenistan.

“The utilization of the opportunities for securing alternative sources of energy in the realization of the trans-continental infrastructure projects is a main priority in the economic cooperation between Bulgaria and Turkmenistan,” Traikov is quoted as saying.

He has stressed the importance of the partnership with Turkmenistan in Bulgaria’s quest to become a major transit hub of energy resources from Central Asia and the Caspian region to the EU and world markets.

Bulgaria’s Economy Ministry reminds that Turkmenistan has significant deposits of oil (600 million barrels) and is the largest natural gas producer in Central Asia with reserves of 3 000 billion cubic meters.

The Bulgarian Ministry points out that Turkmenistan has recently reviewed its gas export policy, and has turned to a diversification of its export be seeking foreign investors from Europe, Iran, and Pakistan.

It is expected to export about 100 billion cubic meters of natural gas in 2010. By 2020, about 140 billion cubic meters of natural gas from its total production of 175 billion cubic meters is expected to be exported.

According to the Economy Minister, the trade relations between Bulgaria and Turkmenistan are limited, the major reason for that being the geographically hindered communications and lack of information about the mutual business opportunities.

The Bulgarian Economy Minister Traikov has negotiated with the members of the Turkmenistan government the setting up of a Bulgaria-Turkmenistan joint commission whose first meeting will be in the second half of 2010.

Eurasia Daily Monitor: Azerbaijan Intensifies Diplomacy Vis-à-Vis Turkey

As Turkey’s Prime Minister, Recep Tayyip Erdogan, visited the US on April 12 to discuss regional security matters, including the Turkish-Armenian protocols and the resolution of the Karabakh conflict, the Azeri government stepped up its efforts to lobby Ankara. On April 1, a large Azeri delegation, headed by the Chief of the Presidential Administration, Ramiz Mehtiyev, visited Ankara to hold meetings with Turkish officials. Mehtiyev, one of the most influential politicians in the country and simultaneously the Secretary of the National Security Council, rarely makes foreign visits. On April 2, the opposition daily, Yeni Musavat, suggested that the involvement of “such a heavy-weight actor,” in negotiations between Ankara and Baku really shows the intensity and urgency of the issue.

Mehtiyev met, among many other officials, Prime Minister Erdogan, the Speaker of the Turkish Parliament, Ali Shahin, Chairman of the Parliamentary Foreign Relations Committee, Murad Merjan, Foreign Minister, Ahmet Davutoglu, Secretary of National Security Council, Serdar Kilich, and delivered a presentation at the Gazi University (Azertaj News Agency, April 2). Both Azeri and Turkish officials stressed the importance of maintaining high-level strategic relations between the two countries and stressed the necessity to link the resolution of the Karabakh conflict to the ratification of the Turkish-Armenian protocols. “Perhaps the most important result of my visit is that Prime Minister Erdogan once again reinforced his promise that Turkey will not ratify the protocols prior to the liberation of occupied territories of Azerbaijan by Armenia,” said Mehtiyev in an interview with Azerbaijan Public TV on April 4. Coincidently, the visit took place during the same week that Azeris commemorated the occupation of the Kalbajar region in 1993 by Armenian military forces, after which Turkey closed the border with Armenia and refused to establish diplomatic relations with that country.

Meanwhile, various media outlets in Azerbaijan and Turkey have reported a possible breakthrough on the issue of the Turkish-Armenian protocols. As Armenian President, Serj Sargsyan, was also invited to Washington to attend the same conference as Prime Minister Erdogan, prompting speculation that the two leaders will meet in the US capital. Reportedly Washington is lobbying both countries hard in order to secure progress on the Zurich protocols. If this is achieved, the US Administration will have an excuse not to recognize the events of 1915 in the Ottoman Empire as “genocide,” and thus avoid damaging the already difficult relations between the US and its key Middle East and NATO ally-Turkey.

Yeni Musavat reported on April 4 that the Washington-based Heritage Foundation analyst, Ariel Cohen, indicated that a new road map between Turkey and Armenia might be signed. Ali Hasanov, the Head of the Azeri Presidential Administration’s Political Department, confirmed that Prime Minister Erdogan will discuss the Karabakh conflict with the US leadership, including President, Barack Obama. “This is a game in which there are hidden powers, trying to pressure Turkey. The Turkish government is determined and we are standing together with them on this issue. Peace in the South Caucasus depends on the resolution of the Karabakh conflict and the restoration of Azerbaijan’s territorial integrity,” concluded Hasanov (www.day.az, April 4).

Prime Minister Erdogan, in his televised speech, expressed dissatisfaction with the recent resolutions in the US Congress and Swedish Parliament regarding the events of 1915 and evaluated them as attempts to pressurize Ankara. “Turkey is not the kind of country, which you can pressure with such acts,” said Erdogan. It is expected that the Turkish leadership will once again adhere to its original position to link the normalization of bilateral ties and the Turkish-Armenian protocols to achieving significant progress on the Karabakh conflict. Other media outlets in Baku suggested that Ankara might ask for a postponement of the parliamentary ratification of the protocols, citing the tense political situation in Turkey due to the constitutional reform attempts by the ruling party.

In any case, should Turkey withstand pressure from the Obama administration, its image in Azerbaijan will once again reach high and trustworthy levels. This, in turn, might affect the negotiations over the transit of Azeri gas to Turkey and afterwards to EU through the proposed Nabucco pipeline, a key factor in promoting European energy security. The time to make a decision on this pipeline is narrowing and some sort of breakthrough must be secured in 2010.

Eurasia Daily Monitor: Russian Economy Failing to Modernize

In his first comment on the sudden explosion of violent conflict in Kyrgyzstan, President Dmitry Medvedev tersely observed that “the protests reflect an extreme disaffection with the incumbent authorities among ordinary people.” Prime Minister, Vladimir Putin, was only slightly more verbose recalling that “when President Bakiyev came to power, he criticized sharply the toppled president, Akayev, for nepotism, for having installed his relatives and people close to him in key positions in the economy and political life in Kyrgyzstan. I have the impression Bakiyev has walked into the same trap.” Apparently, neither of the co-rulers have any shadow of a doubt that this analysis of the conditions leading to the “non-color revolution” could have any relevance for Russia (www.grani.ru, April 9).

Indeed, the World Bank has recently improved the growth forecast for the Russian economy in 2010 to 5.5 percent, and Merill Lynch has predicted the “biggest bounce” in the world with 7 percent growth and full recovery in the first quarter of 2011 (www.newsru.com, April 9). Most Russian economists are far more conservative, pointing to the low demand for credit and feeble investment activity (Nezavisimaya Gazeta, April 4). The Russian stock exchange has attracted more than $1 billion since early March, but that does not register in the total outflow of capital that reached $12.9 billion in the first quarter after the negative balance of $60 billion in 2009 (Kommersant, April 10; Vedomosti, April 5). The only way to compensate for this chronic and accumulating under-investment is to increase the spending from the federal budget, but the Finance Minister, Aleksei Kudrin, now insists on a decade of zero growth in state expenditure (Nezavisimaya Gazeta, April 7).

The main parameter in the optimistic forecasts is the price of oil, which has gradually climbed to the level last seen in the fall of 2007, when the future of the Russian economy appeared cloudless and its hard currency reserves exceeded half a trillion dollars and were seen as a guarantee against any turbulence. Putin recently delivered a lengthy upbeat address to the United Russia conference and mentioned this crucial point casually: “I do not know how long they would hold, but so far, thank God, they are holding up.” However, on the same level of oil prices Russia’s economy is doing far worse, and a return of petro-prosperity cannot be orchestrated or realistically expected (www.gazeta.ru, April 7). Russian exports in the first quarter of this year were 60 percent up on the same period in 2009, but real income has remained flat and reserves have not increased.

The main reason for this disconnect between growing oil and gas revenues and stagnating investment is the emphasis in the government’s anti-crisis policy on mitigating the impact of the decline by rescuing inefficient enterprises and expanding social payments. As a result, various administrative costs, including corruption, have risen, but the problem of unemployment is merely postponed and is set to break through the administrative barriers in the second half of this year (Ekspert, April 9). Another ticking bomb is the urgent need to increase the retirement age, which currently stands effectively at 52 years of age for women and 56 for men, so that 30 percent of the Russian population receives pensions (www.gazeta.ru, April 9). One way to deal with this problem, might have been to combine the prolongation of the work period with a significant increase in pensions, but Putin has opted for granting the latter without even mentioning the former. Even this populist “gift” has not reconciled the urban populace to the sharp increase of communal tariffs, so in March 63 percent of respondents confirmed that the crisis had directly affected the daily life of their families, which is up from 58 percent in January (www.levada.ru, April 9).

The only way the government knows how to deal with these problems is to distribute more money, so despite Kudrin’s objections, every trip Putin makes around the country produces more promises to grant extra funding to a particularly desperate region or to subsidize another “strategic” enterprise. The finance ministry and the central bank are caught between pursuing simultaneously two mutually exclusive courses: reducing inflation and expanding the amount of available capital. This choice between keeping the ruble weak or allowing it to appreciate (due to the inflow of oil revenues) requires a “political decision,” but the authorities appear unaware of this need to decide and keep setting diverging goals (www.newsru.com, April 7).

Fundamentally, the choice is about supporting domestic producers or maximizing benefits from the export of raw materials, and Medvedev’s constantly renewed commitment to “modernization” should have determined the preference for the former option –but it does not. The Kremlin is focusing on building a new center for science and high-technology outside Moscow, but this Russian-style Silicon Valley resembles an off-shore enclave for well-connected developers (www.gazeta.ru, April 1). Nobody among the innovations-obsessed authorities is prepared to face the plain truth that Gazprom, which guards its monopoly on gas trade and perceives cost-efficiency as a false pretence, objectively belongs to the camp of the “enemies” of modernization (Vedomosti, April 5). Medvedev was jubilant last week at the ceremony to lay the first pipe in the Nord Stream pipeline across the Baltic Sea, promising more gas to Europe “at reasonable and acceptable prices” and omitting any mention of the Russian addiction to energy exports (Kommersant, April 10).

The “gas-first” course gains an edge over wishful thinking about “modernization” with every increase in oil prices, but this return to familiar patterns sinks Russia deeper into economic stagnation. Medvedev is eager to postpone recognizing this reality, as he prepares for lengthy foreign trips to the US and Latin America, but he should reflect on Putin’s casual point about the violent mess in Bishkek: “Personally, I was totally taken by surprise.” This may or may not be true, but it illustrates the vast distance between the Kremlin micro-universe, in which the two supremos direct the intrigues of their minions, and the real world where anger about corrupt self-serving autocracy is growing. Surprises for the “dear leaders” might indeed be on the cards.

Tags: , , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter