revista presei 15 septembrie

2009/09/15
Flux.md: Putin califică proiectul Nabucco drept unul fără perspective şi politizat
Premierul rus Vladimir Putin califică proiectul Nabucco drept unul fără perspective şi care are la bază doar scopuri politice. De asemenea, premierul rus a dat asigurări autorităţilor Uniunii Europene că Federaţia Rusă este gata să colaboreze eficient cu Bruxelles în vederea asigurării UE cu gaz natural rusesc pentru evitarea unor eventuale probleme privind tranzitul de gaze din Rusia.

„Proiectul Nabucco este unul fără perspective pentru că la baza acestuia stau mai mult scopuri politice, decât economice. Prin acest proiect se încearcă excluderea Rusiei de pe piaţa europeană de livrare a gazelor”, a spus Putin, într-un interviu acordat ziarului german „Handelsblatt”, citat de presa rusă.

În acelaşi interviu, premierul rus încearcă să demonteze stereotipul europenilor, care văd Rusia ca pe un „urs care doreşte să-i înghită pe toţi”. Putin a declarat că, în pofida problemelor apărute vizavi de tranzitul de gaze naturale din Rusia prin teritoriul Ucrainei, Moscova este gata să colaboreze eficient cu ţările europene privind livrarea de gaze. „Am luat o decizie vizavi de construcţia unui gazoduct în Marea Baltică, în cadrul proiectului „North Stream”, cu ajutorul căruia gazul va fi livrat direct către ţările europene. Prin acest proiect vor fi rezolvate mai multe probleme”, a mai declarat Putin.

Menţionăm că proiectul Nabucco prevede construirea unui gazoduct care va porni de la Marea Caspică şi va ocoli Rusia. Conducta va avea o lungime de 3300 de kilometri. Lucrările de construcţie a acestui gazoduct ar trebui să demareze în 2010 şi ar trebui să intre în exploatare în 2012. Scopul acestui proiect este diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale Uniunii Europene, care, în prezent, este dependentă de Federaţia Rusă.

money.ro: Energia a simţit criza încă din octombrie 2008

Piaţa de energie electrică a fost prima care a resimţit efectele nefaste ale crizei, iar scăderea consumul s-a produs pe data de 12 octombrie 2008, la mai puţin de o lună după căderea răsunătoare a Lehman Brothers.

“Atunci, pe 12 octombrie, am văzut prima scădere puternică a consumului de energie din România, iar ea a continuat şi lunile următoare”, îşi aminteşte Octavian Lohan, directorul general adjunct al companiei de stat de transport energie Transelectrica. El spune că până acum vârful crizei în consumul de electricitate a fost consemnat în aprilie 2009, când acesta s-a prăbuşit cu 14% faţă de luna similară a lui 2008. “Până pe 13 septembrie, consumul de energie a scăzut, comparativ cu intervalul similar din septembrie 2008, cu 12,2%. Nu sunt semne că s-ar duce mai jos de atât”, a continuat Lohan.

La rândul său, Ioan Silvaş, directorul de comercializare energie din cadrul Electrica, a spus că scăderea consumului între 9% şi 10%, începută în octombrie 2008, va continua până la finele anului. În ceea ce priveşte piaţa de gaze, companiile şi-au redus cererea mult mai târziu faţă de data de referinţă de 15 septembrie 2008, când Lehman Brothers a cerut intrarea sub protecţia legii falimentului.

“După criza gazelor din ianuarie, o mare parte dintre companii nu au mai pornit, iar unele, deşi criza dintre Rusia şi Ucraina trecuse, au amânat pornirea pentru mai multe luni sau au funcţionat la capacitate redusă”, a explicat Lucian Stancu, directorul general adjunct al Romgaz.

Şi consumul de carburanţi a început să scadă tot din ianuarie. “După jumătatea lui noiembrie şi până prin ianuarie criza nu s-a simţit aproape deloc”, a declarat Andrei Chirilescu, director general adjunct al LukOil România. El a mai spus că ianuarie era oricum lună moartă pentru petrolişti, dar impactul direct al crizei asupra consumatorilor a început totuşi să se simtă încă de atunci.

“Nu cred deloc că am atins nivelul maxim al crizei pe piaţa de carburanţi. Reducerile de salarii şi greva nu sună deloc bine pentru vânzările noastre”, a adăugat Chirilescu.

Consumul de benzină şi motorină a scăzut între 4% şi 10% în primele şase luni, potrivit ultimelor date făcute publice de operatori.

Adevarul: Unde e Gazpromul de altădată?

Jucatorul-cheie al Kremlinului, care promitea nu demult sa devină campion mondial, dă semne de oboseală într-o cursă încă departe de final.

Prin prima jumatate a lui 2008, CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, visa lauri pe fruntele campionului energetic al Kremlinului: o capitalizare de piaţă de 1.000 de miliarde de dolari şi planuri de extindere în cele doua Americi, Asia, Europa şi Africa. Însă tot pe atunci, el prezicea pentru petrol un preţ de 250 de dolari pe baril în 2009 (evoluţia pretului gazelor o urmează, de regulă pe cea a petrolului, cu o întârziere de 6-9 luni). Dar 2009 a venit, iar în ultimele luni, petrolul s-a tranzactionat în jurul pragului de 70 de dolari.

Nici vorba de ce visa Miller!

Capitalizarea de piaţă a Gazprom, a scăzut, de fapt, pe parcursul lui 2008 cu 76%. Iar zilele proaste au continuat, după cum aflam din rezultatele financiare trimestriale pe care compania le-a facut publice pe 26 august 2009. În ianuarie-martie 2009, profitul Gazprom a luat-o la vale cu 61% fata de anul trecut, ajungând la 3,3 miliarde de dolari. Volumul exporturilor, principala sursa de venit a companiei, a scazut cu 31%, dupa disputa cu Ucraina, dar si pentru ca Europa si-a redus cererea. Pe lista problemelor Gazprom se adauga o gaura de 4,5 miliarde de dolari data de deprecierea rublei în raport cu dolarul.

Ramasaă în urma cu investitiile în noi conducte si în infrastructura moderna de explorare, compania a anuntat deja întârzieri la proiecte, reduceri de costuri si micsorarea productiei. Premierul Vladimir Putin a recomandat reducerea investitiilor cu 16%. Chiar daca Gazprom strânge acum cureaua si înca mai respira, campionul Kremlinului alearga cu o piatra din ce în ce mai mare în pantofi.

Romania Libera: Oficial al Ministerului roman al Economiei: Croatia blocheaza proiectul oleoductului Constanta-Trieste

Croatia blocheaza proiectul oleoductului Constanta-Trieste, intrucat nu si-a platit o taxa de participare de 50.000 euro, spre deosebire de ceilalti doi membri ai consortiului, Romania si Serbia, a declarat luni, pentru NewsIn, secretarul de stat din Ministerul roman al Economiei, Tudor Serban.

“Fiecare tara participanta la proiect, Romania, Serbia si Croatia, trebuia sa plateasca o taxa de participare, de 50.000 euro, pe care Croatia nu a platit-o. Noi am platit-o. Din aceasta cauza,

vrem sa rugam Ministerul Afacerilor Externe (MAE) sa trimita o scrisoare catre Ambasada Romaniei din Croatia, pentru a cere lamuriri (companiei Janaf din Croatia). Ne-am putea adresa direct companiei croate, insa consider ca e mai protocolar asa”, a precizat Tudor Serban.

Acesta a subliniat totodata faptul ca Republica Kazakhstan este foarte interesata in a participa la acest proiect.

De asemenea, intr-un interviu acordat zilele acestea de Tudor Serban in Trend Capital din Kazakhstan, in urma vizitei din aceasta tara, secretarul de stat din ministerul roman al economiei a spus: “Din punctul nostru de vedere, Kazakhstan va putea participa la acest proiect, alaturi de Romania. Daca va participa cu investitii, atunci automat inseamna ca va avea un pachet de actiuni din compania de proiect”.

“Partea kazaha si-a anuntat intentia de participare la negocierile privind acest proiect inca de acum un an. Asta insemna pentru noi ca Republica Kazakhstan este interesata in a participa la acest proiect. In prezent, proiectul oleoductului Constanta-Trieste este in faza de organizare. Dar din nefericire, unul dintre participantii la proiect, Croatia, a blocat cursul negocierilor si al activitatilor”, a declarat secretarul de stat de la Economie, Tudor Serban pentru Trend Capital din Kazakhstan.

Cea de-a opta Sesiune a Comisiei Mixte interguvernamentale romano-kazahstaneza de colaborare comercial-economica si tenhico-stiintifica s-a desfasurat in perioada 10-12 septembrie 2009 la Astana, Republica Kazahstan. Delegatia a fost condusa de Tudor Serban, secretar de stat la Ministerul Economiei, co-presedintele partii romane in Comisia Mixta. Din delegatia romana au facut parte reprezentanti ai Ministerului Economiei, Ministerul IMM-urilor, Comertului si Mediului de Afaceri (MIMMCMA), Ministerului Afacerilor Externe, dar si reprezentanti ai unor companii romanesti precum Romgaz, Petrom si Oil Terminal Constanta si ai Camerei de Comert bilaterale romano-kazahstaneze.

Totodata, in cadrul intalnirilor, a fost reafirmata disponibilitatea de colaborare in cadrul unor proiecte majore de interes comun, cum ar fi cel al conductei petroliere PEOP (Constanta-Trieste) si cel al conductei Nabucco, intr-o perspectiva care vizeaza cresterea in viitor a volumelor de gaze naturale produse de Kazahstan. Au fost identificate noi oportunitati de colaborare, cum ar fi cele de participare a companiilor romanesti la proiecte importante de infrastructura in Republica Kazahstan, potrivit unui comunicat emis de MAE.

Totodata, s-a convenit ca urmatoarea Sesiune a Comisiei Mixte sa se desfasoare in 2010, in Romania.

Membrii consortiului Pan European Oil Pipeline (PEOP) Constanta-Trieste nu au ales inca un director general pentru compania de proiect a oleoductului. Exista trei propuneri, cate una din partea fiecarei tari, insa niciuna dintre tari nu cedeaza la propunerea sa.

Membrii consortiului companiei de proiect Constanta-Trieste s-au intalnit la 21 mai 2009, in Belgrad, Serbia, dupa sase luni de pauza.

Pana acum, membrii Comitetului Director s-au intalnit de patru ori, in septembrie 2008 in Romania, in octombrie in Serbia, in decembrie in Romania si in mai 2009 in Serbia.

Din aceasta companie de proiect fac parte Conpet si Oil Terminal, din partea Romaniei, Transnafta, din Serbia, si Janaf, din Republica Croatia.

Oleoductul Constanta-Trieste ar putea costa circa trei miliarde euro

Reprezentanti ai Romaniei, Serbiei si Croatiei au semnat la 22 aprilie 2008 acordul pentru infiintarea companiei de proiect a oleoductului Pan European Oil Pipeline (PEOP) Constanta-Trieste, iar cea de-a patra tara, Italia, urma sa ia o decizie in privinta implicarii in proiect dupa instalarea noului Guvern de la Roma.

Acordul a fost semnat de secretarul de stat din MEF, Viorel Palasca, din partea Romaniei, de directorul general al Transnafta din Serbia si de directorul si membru in Consiliul de Administratie al Janaf din Republica Croatia, Vladimir Vrankovic. Fiecare tara va avea o participatie de 33,3% in cadrul companiei de proiect.

Cu Slovenia si Italia au existat discutii, insa aceste tari nu si-au desemnat companii care sa faca parte din proiect, a spus atunci Viorel Palasca. Directorul si membru in Consiliul de Administratie al Janaf din Republica Croatia, Vladimir Vrankovic, sustinea la acea vreme ca daca Italia si Slovenia nu se implica in proiect, atunci Constanta-Trieste nu se mai face.

La data semnarii acordului pentru compania de proiect, Republicile Kazakhstan si Azerbaidjan si-au aratat interesul pentru a deveni cel putin furnizori in proiect si chiar investitori.

Capitalul social al companiei de proiect cuprinde 2.100 actiuni, iar valoarea nominala a unei actiuni este de o suta de lire. Conpet si Oil Terminal vor avea cate 350 de actiuni, in valoare de 35.000 lire sterline fiecare, si Transnafta si Janaf vor avea cate 700 de actiuni, in valoare de 70.000 lire.

Potrivit fostului director general al Oil Terminal, Mihai Lupu, proiectul este evaluat la aproape trei miliarde de euro si va fi operational in doi, trei sau chiar patru ani.

Studiul de fezabilitate pentru constructia oleoductului, efectuat de un consortiu coordonat de catre Hill International UK, prezinta trei posibile variante de capacitate de transport pentru conducta, respectiv de 40, 60 sau 90 milioane de tone/an. Costurile pentru modernizarea si marirea capacitatii terminalului Constanta sunt apreciate la 206 milioane de dolari pentru varianta de 40 milioane tone/an, 263 milioane dolari pentru 60 milioane tone/an si 395 milioane dolari pentru 90 milioane tone/an. Costurile totale pentru constructia conductei de transport petrol au fost estimate la 2,27 miliarde dolari pentru 40 milioane tone/an, 2,81 miliarde dolari pentru 60 milioane tone/an si 4,26 miliarde dolari pentru capacitatea de 90 milioane tone/an.

Lungimea totala a conductei va fi de 1.360 kilometri, din care pe teritoriul Romaniei 649 kilometri, al Serbiei – 208 km, al Croatiei – 423 km, al Sloveniei – 29 km si al Italiei – 10 kilometri. Potrivit studiului de fezabilitate, Romania ar putea beneficia din taxe si tarife de incasari de 2,27 miliarde dolari pentru varianta de 40 milioane tone/an, de 3,1 miliarde dolari pentru varianta de 60 milioane tone/an si de 4,39 miliarde dolari pentru varianta de 90 milioane tone/an. Aceste beneficii cumulate au fost calculate de consortiul coordonat de catre Hill International UK pentru o perioada de viata a conductei de 20 de ani.

standard.ro: Transelectrica: Proiecte cu Rusia

Compania de stat de transport electricitate, Transelectrica, va colabora cu societatea -omoloagă din Rusia, Inter Rao, în proiecte de infrastructură, iar reprezentanţii celor două societăţi se vor întâlni şi luna viitoare pentru discuţii, a declarat directorul general al Transelectrica, Adrian Băicuşi, citat de NewsIn, după o vizită la Moscova. Acţionarul majoritar al Transelectrica este Ministerul Economiei.

Adevarul: Rusia rămâne dependentă de materii prime

Cursul rublei este legat de fluctuaţia cotaţiilor de la bursele de mărfuri. Banca centrală a Rusiei a redus dobânda-cheie cu un sfert de punct procentual, pentru a susţine redresarea economiei.

Dobânda de politică monetară practicată de Banca Rusiei a fost scăzută la 10.5%, de la 10,75%, în cadrul şedinţei de ieri a comitetului de conducere. Este cea de a şasea reducere efectuată din data de 24 aprile, ultima decizie fiind luată pe 10 august.

Tendinţele manifestate la nivel macroeconomic au permis „menţinerea ritmului de diminuare a dobânzilor“, se arată în comunicatul băncii centrale. În continuarea motivaţiei deciziei se arată că „viitoarele reduceri vor depinde de nivelul ratei inflaţiei, dinamica producţiei industriale, activitatea de creditare şi evoluţia dobânzilor pe piaţa interbancară“.

Decidenţii de politică monetară încearcă să menţină un echilibru între nevoile de finanţare ale economiei şi rata inflaţiei care trece de 10%, cu păstrarea cursului rublei la un nivel atractiv pentru investitori.

Dobânda de refinanţare din Rusia este pe locul secund în Europa, după Serbia şi Islanda, amândouă cu 12%. Prin reducerea dobânzilor se doreşte încurajarea investiţiilor. Producţia industrială a scăzut cu 11% în trimestrul al doilea, ca urmare a scăderii cererii de materii prime, de la petrol la oţel.

Inflaţia rămâne peste 10%

O depreciere a rublei nu va rezolva problemele economice ale Rusiei, care „se va confrunta cu dificultăţi majore pe parcursul umătorilor doi ani“, spune Erik Berglof, economist-şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

„Acesta este un mod greşit de a gândi redresarea economiei ruseşti“, adaugă Berglof. Dependenţa Rusiei de exporturile de materii prime impune un ritm lent de revenire din criza economică. Banca centrală se străduie să-şi îndeplinească obiectivul de flotare liberă a rublei până în 2011, obiectiv greu de realizat din cauza legăturii dintre producţie şi cotaţiile materiilor prime pe pieţele internaţionale.

„Dacă vor un curs de schimb flexibil, trebuie să scape de dependenţa de bursele de mărfuri. Însă principala îngrijorare este că în ultimii zece ani, Rusia a devenit şi mai dependentă de materii prime“, explică Berglof.

Asociaţia Rusă a Băncilor Regionale, care are 450 de membrii, printre care filialele Barclays şi Citigroup, a solicitat o depreciere a rublei cu 30%. Miliardarul Vladimir Potanin, proprietar a 25% din Norilsk Nickel, consideră că „interesele economice“ vor conduce la deprecierea monedei naţionale pe termen mediu, permiţând exportatorilor să-şi diminueze cheltuielile şi să modernizeze producţia.

RIA Novosti: France’s SDF Suez to acquire Nord Stream shares by October

MOSCOW, September 14 (RIA Novosti) – France’s GDF Suez will by the end of October become a shareholder in the company building the Nord Stream gas pipeline under the Baltic Sea, Gazrpom’s deputy CEO said on Monday.

The $6 billion-euro Nord Stream pipeline between Russia and Germany is designed to eventually pump 55 billion cu m of Siberian gas per year to Western Europe, bypassing traditional transit nations.

“All decisions should be agreed upon, [the company’s accession] can be expected in September-October,” Alexander Medvedev said.

The Gazprom official announced in June that German partners of the Russian energy giant had agreed to cede part of their stake in Nord Stream AG to GDF Suez, so that the French company would be on a level with the Dutch minor partner Gasunie, which owns 9%.

Germany’s Wintershall Holding and E.ON Ruhrgas currently each control 20%, while the Russian gas monopoly has a 51% stake.

Talks to admit GDF Suez were started in April.

The Nord Stream project has triggered environmental concerns among Baltic Sea states and fears in traditional transit countries that they will lose leverage when buying Russian gas, on which they are heavily reliant.

Novinite: Russian Delegation Comes to Sofia over Energy Projects Sept 17

Bulgaria: Russian Delegation Comes to Sofia over Energy Projects Sept 17
Sergei Kiriyenko (left) is going to visit Bulgaria for energy projects talks, together with Russian Energy Minister Shmatko. Photo by EPA/BGNES

A high-ranking Russian delegation is going to arrive in Sofia for discussions of the three large-scale joint Bulgarian-Russian energy projects.

The delegation will include Energy Minister, Sergey Shmatko, and the head of the state-owned nuclear energy corporation Rossatom, Sergei Kiriyenko, the Bulgarian National Television reported.

They will discuss with the Bulgarian government the future of the South Stream gas transit pipeline, the Burgas-Alexandroupolis oil pipeline, and the Belene Nuclear Power Plant.

Earlier on Friday, Shmatko, who is also a former head of the Atomstroyexport company that is supposed to build the Belene plant, said Bulgaria and Russia never had any secret agreements about the energy projects – something that contradicts statements by former Bulgarian Ministers of the Stanishev government claiming that the Russian side had insisted on keeping certain provisions of the bilateral projects secret.

It is still unclear whether the Russian officials will meet with the Bulgarian Prime Minister, Boyko Borisov.

energia.gr: Poland May Ask For EU Help In Gas Talks With Russia

The Polish government may ask the European Commission to help negotiate additional natural gas deliveries with Russia, Polish daily Rzeczpospolita reported Monday.

“Getting the European Union interested in it is one of the possible scenarios,” Maciej Wozniak, chief energy aide to Polish prime minister, says in the report.

The country will negotiate on its own until the end of October; if it fails to sign an agreement by then, it may experience natural gas shortages as early as this year, the daily said.

Poland has been hoping since the beginning of the year to compete the talks with Russia on additional gas supplies.

The country needs to buy more natural gas from 2010, and its gas monopoly PGNiG (PGN.WA) is in negotiations with Russian energy giant OAO Gazprom (GAZP.RS) to increase supplies.

Poland is also short of natural gas this year. As a result of the Russian-Ukrainian gas conflict in the beginning of the year, Gazprom-linked gas trader RosUkrEnergo, which has in recent years supplied Poland with 2.3 billion cubic meters of natural gas a year, lost access to its gas sources and stopped delivering to Poland via Ukraine.

PGNiG earlier this year signed a short-term contract with a Gazprom unit for an additional 1 billion cubic meters of gas this year.

Tags: , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter