revista presei 15 octombrie

2009/10/15

Hotnews: Ucraina a reluat tranzitul petrolului rusesc spre Europa

Ucraina a reluat miercuri seara tranzitul petrolului rus catre Europa, sistat provizoriu in urma unor intemperii puternice, a anuntat Ministerul Energiei de la Kiev, citat de NewsIn.

“Transportul prin oleoductul Drujba a fost restabilit la peste jumatate din puterea sa normala, cel prin gazoductul Odessa-Brodi a fost reluat” in proportie de 100%, a declarat purtatorul de cuvant al ministerului, Fent Di.

Marti seara, o pana de electricitate la statia de pompare Karpati (regiunea Lvov) a provocat oprirea tranzitului petrolului prin oleoductul Drujba catre Slovacia, Ungaria si Cehia, se arata intr-un comunicat al companiei Ukrtransnafta.

Miercuri dimineata, statia de pompare Brodi, tot din regiunea Lvov, s-a oprit din acelasi motiv, stopand tranzitul petrolului de la Brodi catre terminalul Iujni (sudul Ucrainei), de unde titeiul este livrat cu vaporul in tarile din zona mediteraneeana, precizeaza documentul. “Dupa ce alimentarea cu curent electric va fi restabilita, transportul petrolului va fi reluat”, a dat asigurari Ukrtransnafta.

Circa o cincime din livrarile de petrol rus catre Europa tranziteaza Ucraina, potrivit expertilor ucraineni.

ziare.com: Tranzitul petrolului rus via Ucraina, reluat in 24 de ore

Tranzitul petrolului rus catre Europa, oprit provizoriu in Ucraina din cauza unor intemperii puternice, va fi reluat in 24 de ore, a anuntat miercuri compania energetica ucraineana Naftogaz.

Operatorul ucrainean de oleoducte Uktransnafta “prevede reluarea, in 24 de ore, a tranzitului petrolului prin oleoductele Drujba si Odessa-Brodi, dupa restabilirea electricitatii in statiile sale de pompare”, a dat asigurari Naftogaz intr-un comunicat.

Marti seara, o pana de electricitate la statia de pompare Karpati (regiunea Lvov) a provocat oprirea tranzitului petrolului prin oleoductul Drujba catre Slovacia, Ungaria si Cehia, se arata intr-un comunicat al companiei Ukrtransnafta.

Miercuri dimineata, statia de pompare Brodi, tot din regiunea Lvov, s-a oprit din acelasi motiv, stopand tranzitul petrolului de la Brodi catre terminalul Iujni (sudul Ucrainei), de unde titeiul este livrat cu vaporul in tarile din zona mediteraneeana, precizeaza documentul.

“Dupa ce alimentarea cu curent electric va fi restabilita, transportul petrolului va fi reluat”, a dat asigurari Ukrtransnafta.

Circa o cincime din livrarile de petrol rus catre Europa tranziteaza Ucraina, potrivit expertilor ucraineni.

Vestul fostei republici sovietice se confrunta cu un val de intemperii. Ploi abundente, ninsoare si rafale puternice de vant au provocat intreruperea alimentarii cu energie electrica in aproape 1.200 de localitati, dintre care 700 in regiunea Lvov, cea mai grav afectata.

standard.ro: Ce proiecte are cel mai mare dezvoltator eolian

Grupul Monsson, controlat de familia Muntmark, are în diverse faze de dezvoltare, în Dobrogea, proiecte de producţie de electricitate din vânt cu o capacitate totală de 1.300 MW, puterea a două reactoare nucleare de la Cernavodă, a declarat într-un interviu acordat Business Standard Andrei Muntmark.

Planurile Monsson sunt foarte ambiţioase în ceea ce priveşte electricitatea produsă din regenerabile şi nu se opresc la eolian. Grupul de firme Monsson este cel care a dezvoltat cei 600 MW pe eolian cumpăraţi de gigantul ceh CEZ de la fondul de investiţii Continental Wind Partners (CWP) printr-o tranzacţie de 315 milioane de euro, potrivit informaţiilor publicate de CEZ.

Familia Muntmark a vândut 95% din respectivele proiecte de 600 MW către CWP şi apoi Muntmark (cu 5%) împreună cu CWP au vândut mai departe către CEZ. Familia Muntmark a încasat astfel numai de la cehi peste 15 mil. euro, conform unor estimări ale Business Standard.

Parcul eolian care ar urma să fie cel mai mare de acest gen onshore din lume, cu excepţia celor din SUA, are acum instalate mai mult de 33 de turbine. Grupul Monsson al cărui “cartier general” este la Constanţa a început să facă afaceri în domeniul energiei în 2004 şi în prezent a ajuns la circa 110 angajaţi. În 2005, grupul a conectat prima turbină la sistemul energetic naţional în cadrul unui proiect-pilot. Capacitatea sa este de 90 kilowaţi.

Acum, familia Muntmark deţine acţiuni în peste 20 de companii şi are planuri şi în domeniul energiei solare. Va începe cu o centrală cu o capacitate de un megawatt în centrul Dobrogei.

“Aceasta ar fi cea mai mare capacitate pe solar din regiune, pentru că nici în România, nici în Bulgaria şi nici în Ucraina nu există proiecte finalizate de acest gen. Planul nostru este să construim un parc solar între 20 şi 40 MW. Cel mai mare din lume are o capacitate de 60 MW”, a explicat Muntmark. Investiţia este estimată la 3,5 mil. euro şi parcul ar urma să fie gata în 2011.

În prezent, Monsson produce energie eoliană şi la Topleţ, lângă Orşova, unde are un parc de 1,8 MW şi va mai pune în funcţiune două parcuri mici de acest fel, dar în Dobrogea. Planul familiei Muntmark este de a opera în nume propriu 70 MW pe eolian până la jumătatea anului 2010 şi de a opera în total 200 MW (numai pe vânt) până la sfârşitul lui 2011.

Pentru restul dezvoltărilor eoliene de până la 1.300 MW, oficialii grupului se află în discuţii de vânzare cu mai mulţi investitori interesaţi. Investiţiile în eolian ale familiei se ridică până acum la circa 20 milioane de euro, potrivit estimărilor proprii. “Am reuşit să ridicăm ferme eoliene în doi, maximum trei ani, chiar şi în condiţiile în care legislaţia din România nu are încă norme de aplicare, şi am întâmpinat foarte multe obstacole”, a mai spus reprezentantul familiei Muntmark. El a adăugat că sistemul de selecţie a partenerilor de afaceri este foarte strict.

“Pentru oricine doreşte să ne devină partener sunt multe reguli foarte clare. Toate firmele mari din Europa ne-au călcat pragul, fiind interesate de proiectele noastre”, a punctat Andrei Muntmark. Consultantul financiar al familiei Muntmark este banca de investiţii germană WestLB AG.

“Ei au mandat de la noi să ne găsească parteneri, dar purtăm discuţii şi în nume propriu. Pe partea juridică suntem reprezentaţi de Salans România”, a mai arătat Muntmark. Un alt proiect al familiei este construcţia unei centrale pe gaze în zona Ardeal, cu o capacitate totală de 200 MW, pentru a regla producţia de energie electrică din eolian.

“Am cumpărat deja terenurile. Vrem să livrăm energie electrică în bandă eolian, plus cea produsă pe gaze. Centrala pe gaze va costa circa 90 milioane de euro şi va fi operaţională în 2013”, a mai spus reprezentantul familiei Muntmark. Andrei Muntmark (25 de ani) este fiul unuia dintre cei mai discreţi oameni de afaceri autohtoni, Emanuel Muntmark (56 de ani), care s-a născut în România, dar are la ora actuală doar cetăţenie suedeză. Grupul Monsson a dezvoltat sau continuă lucrările pentru proiecte pe eolian care totalizează 2.000 MW.

Din această capacitate totală, 600 MW au fost vânduţi către CWP, iar ulterior au fost preluaţi de CEZ, şi alţi 100 MW, de asemenea, vânduţi către o firmă franceză. Conform datelor din piaţă, aceasta este Valorem Franţa.

Primul contract de project finance pe eolian, semnat

Potrivit unor surse din piaţă, Grupul ­Monsson a semnat recent cu Banca Românească primul contract de project finance pe eolian din România.

Valoarea finanţării ce ar urma să fie acordată de Banca Românească se ridică la şapte milioane de euro. Reprezentanţii Grupului Monsson au refuzat să comenteze pe marginea acestui subiect.

Potenţialul României în domeniul energiei eoliene este de circa 14.000 MW. Conform ultimelor date disponibile, la finele lunii iulie 2009, pe piaţa locală erau înregistraţi doar 12 astfel de producători, care nu generau în total mai mult de 11 MW, adică mai puţin de un megawatt pentru fiecare firmă în parte.

Criza financiară şi economică a amânat cea mai mare parte a proiectelor de milioane şi chiar miliarde de euro anunţate fie de giganţi energetici internaţionali, fie de fonduri de investiţii sau antreprenori cu mult cash.

Potenţialul a atras şi foarte mulţi producători de turbine. Recent, gigantul german Siemens, unul dintre principalii producători mondiali de turbine eoliene, anunţa că intenţionează să intre pe această piaţă şi în România.

De altfel, unii dintre cei mai importanţi competitori ai săi la nivel global, printre care General Electric (GE) SUA, Gamesa Spania, Vestas Danemarca sau Suzlon India, s-au poziţionat deja pe piaţa locală prin deschiderea unor birouri, participarea la licitaţii, dar şi primirea de comenzi.


Strategia grupului Monsson

  • A început să facă afaceri în domeniul energiei în 2004 şi în prezent a ajuns la circa 110 angajaţi
  • Dezvoltă proiecte pe eolian de 1.300 MW
  • Din cei 1.300 MW, 200 MW îi va păstra şi 1.100 MW îi va vinde
  • A vândut deja 600 MW către CWP şi apoi către CEZ
  • A vândut, de asemenea, alţi 100 MW pe eolian către Valorem Franţa
  • Are un proiect-pilot de centrală solară în Dobrogea, cu o capacitate de un megawatt
  • Vrea un parc solar între 20 şi 40 MW
  • Va construi o centrală pe gaze în zona Ardeal, cu o capacitate tot de 200 MW, pentru a regla producţia de energie electrică din eolian
  • A semnat recent cu Banca Românească primul contract de project finance pe eolian din România, de 7 mil. euro

Gandul: Consumul de energie al României va creşte cu 33% până în 2017

PROGNOZĂ. Zonele Oltenia, Muntenia Nord, Dobrogea şi Muntenia Sud vor avea cele mai mari creşteri ale consumului de energie, în perioada 2008-2017, potrivit Transelectrica.

Până în 2017, românii vor consuma cu 33% mai multă energie faţă de 2008, cu un maxim în Capitală, unde cererea clienţilor se va majora de peste două ori, potrivit unui studiu realizat de transportatorul naţional de electricitate Transelectrica. Anterior anului 2008, consumul de energie estimat de autorităţi avea o rată anuală de creştere de 2-3%. Mai multă energie se va consuma şi în zona Constanţa şi pe litoralul Mării Negre, respectiv o creştere de 52% în 2012 faţă de 2006 şi de 85% în 2017. Chiar dacă prognozele sunt formulate ţinând cont de criza economică, Transelectrica estimează o reducere a efectelor acestei perioadei dificile. “Este însă posibil ca efectele crizei să se estompeze pe orizontul de timp 2012- 2017, astfel ca evaluările viitoare să conducă la concluzii apropiate de cele prezentate în plan”, potrivit sursei citate. Până atunci vor creşte însă şi tarifele pentru transportul energiei, serviciile de sistem şi de administrare a pieţei de energie, potrivit studiului.

Adevarul: Petrom poate vinde rafinăria Petrobrazi de la 1 ianuarie 2010

Petrom va elimina din actul constitutiv prevederile din contractul de privatizare care expiră la 31 decembrie 2009, printre care şi obligativitatea de a nu închide sau înstrăina rafinăria Petrobrazi, considerat activ de bază al companiei.

Propunerea de eliminare a acestor prevederi din actul constitutiv urmează să fie aprobată în Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor, convocată pentru 20 octombrie 2009.

Modificările vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2010.

Astfel, în notele privind ordinea de zi a AGEA, se arată: „Se propune eliminarea următoarelor articole din Actul Constitutiv: (…) Prevederile referitoare la aprobarea de către Consiliul de Supraveghere a schimbării sediului Societăţii, întrăinarea, constituirea sau transmiterea de drepturi reale cu privire la rafinăria Petrobrazi, precum şi orice alt activ a cărui valoare depăşeşte suma de 75 de milioane de euro, sunt propuse spre eliminare“.

Prin contractul de privatizare, grupul austriac OMV, care a preluat 51% din acţiunile Petrom în 2004, s-a angajat să nu schimbe obiectul de activitate al companiei pe o perioadă de cel puţin cinci ani şi să nu iniţieze sau să susţină dizolvarea, lichidarea voluntară sau fuziunea ori divizarea societăţii.

În contractul de privatizare prin care OMV a devenit acţionar majoritar la Petrom se precizează cu grupul austriac se obligă ca timp de cinci ani “să nu înstrăineze în niciun mod şi să nu închidă (cu excepţia cazurilor în care acest lucru este în mod rezonabil necesar pentru efectuarea de lucrări de întreţinere reparaţii sau îmbunătăţiri tehnice) niciun activ de bază”.
Cu toate acestea, un activ de bază nu va fi considerat înstrăinat dacă este înlocuit cu un activ similar, cu condiţia să fie localizat tot în România.

Tot pe o perioada de cinci ani, OMV s-a angajat să nu transefere, fără acordul scris al Ministerului Economiei dreptul de proprietate asupra acţiunilor în favoarea unui terţ, cu excepţia transferului către un afiliat al grupului austriac aflat sub controlul exclusiv al OMV. “În cazul în care cesionarul încetează să mai fie afiliat (al OMV-n.r), cumpărătorul (OMV) va redobândi acţiunile în cauză sau va dispune ca acestea să fie achiziţionate de unul sau mai mulţi afiliaţi”, se arată în contract.

Totuşi, contractul de privatizare permitea OMV să vândă Arpechim, Doljchim, staţii de distribuţie şi zăcământul Suplacu de Barcău în cadrul programului de restructurare.

Petrom va deveni “OMV Petrom”

De asemenea, denumirea companiei va fi schimbată în OMV Petrom. „Schimbarea numelui societăţii are scopul de a reflecta progresul înregistrat în procesul de integrare a societăţii în grupul OMV, alinierea avansată cu standardele aplicabile în cadrul grupului OMV, precum şi pentru a reflecta faptul că societatea este parte a grupului OMV“, potrivit notei de fundamentare a deciziilor AGEA.

Totodată, vor fi eliminate şi cerinţele prin care deciziile în şedinţele acţionarilor se aprobau cu 75% de voturi, iar cele din Consiliul de Supraveghere, cu opt voturi din nouă.

„Cerinţele de cvorum şi majoritate aplicabile Adunărilor Extraordinare ale Acţionarilor, care au fost condiţionate de praguri minime de participare a statului, au fost menite să se aplice până la 31 decembrie 2009. Datorită ajungerii la termen şi a necesităţii eliminării drepturilor speciale/preferenţiale acordate statului, în vederea conformării cu reglementările europene, se propune eliminarea acestui articol din actul constitutiv”, se mai arată în nota informativă.

În document se precizează şi faptul că “dreptul statului român de a numi doi membri în Consiliul de Supraveghere este propus pentru a fi eliminat, deoarece acordă statului român un drept preferenţia faţă de ceilalţi acţionari”.

OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51%. Ministerul Economiei deţine 20,64% din companie, Fondul Proprietatea are o participaţie de 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare are 2,03% din acţiuni, iar 6,21% din titluri aparţin acţionarilor minoritari.

Vocea Rusiei: Gazprom şi Azerbaigeanul au semnat un contract de livrare a gazului

Compania de stat de petrol din Azerbaigean şi Gazprom-ul rusesc au semnat un contract de livrare a gazului azer în Rusia.

Documentul prevede livrarea a 500 milioane metri cubi de gaz în Rusia de la începutul anului 2010. Gazul va fi adus în sudul Rusiei.

„Acest contract ne este avantajos, deoarece ne este mai uşor şi mai ieftin să cumpărăm gaz de la Azerbaigean, decât să-l aducem din Nord sau Sahalin”, a comentat această tranzacţie prim ministrul Rusiei Vladimir Putin.

RIA Novosti: Russia, Serbia agree natural gas storage deal

SARAJEVO, October 15 (RIA Novosti) – Russian energy giant Gazprom and Serbia’s state gas company have initialed an agreement to set up a joint venture to develop a Serbian underground gas depot, Srbijagas said on Thursday.

The agreement on Banatski Dvor is part of a bilateral governmental deal on cooperation in the oil and gas sector sealed between the two countries in 2008.

“Srbijagas General Director Dusan Bajatovic said the agreement will be signed during a visit by Russian President Dmitry Medvedev to Belgrade on October 20,” the company’s press service said on Wednesday.

Construction of the underground gas depot at Banatski Dvor started in 2005. The gas storage facility will have a capacity of 0.8-1 billion cubic meters. It will be connected to the proposed 25 billion-euro ($36.5 billion) South Stream gas pipeline, intended to annually pump 31 billion cubic meters of Central Asian and Russian gas to the Balkans and on to other European countries, bypassing Ukraine.

The construction of the Banatski Dvor depot is a stage of gas production at a worn-out field which used to have reserves of 3.3bcm.

The agreement will be signed by Srbijagas, Gazprom’s export arm Gazprom Export, and German subsidiary Gazprom Germania, the Serbian company said.

Novinite: Finance Minister: Bulgaria’s Energy Policy Has Served Russia

Bulgaria: Finance Minister: Bulgaria's Energy Policy Has Served Russia
Bulgaria’s Finance Minister Djankov believes the former government served Russia’s energy interests. Photo by BGNES

Bulgaria’s energy policy has so far followed the “anything Russia wants” principle, Finance Minister Simeon Djankov has stated.

During a meeting with local businessmen in the southern city of Smolyan Thursday night, Djankov said Bulgaria’s energy policy under the previous government had been guided by a small group of party functionaries connected with pro-Russian interests.

The Finance Minister believes the idea to build the Belene Nuclear Power Plant has been launched without any economic analysis. In his words, a thorough analysis would show Bulgaria does not need the Belene plant.

“Even if this project is economically sound, it is unclear how it will be funded especially during the present crisis. The idea to construct such an enormous facility in order to export electricity is not serious. Even if it is built, there is not enough demand for electricity, especially abroad,” Djankov said as quoted by BTA.

“In my view, the Belene idea has been connected with attempts to steal as much money as possible while claiming that this project is under way,” said Djankov.

He also stated that if someone wanted to build the Belene NPP, the Bulgarian government would regulate the process but it would not participate with any guarantees as the previous government intended to do.

energia.gr: Turkey Dismisses Head of Botas

The Turkish government has dismissed the head of state-owned pipeline and gas company BOTAS, Huseyin Saltuk Duzyol, the government’s official gazette said Wednesday, the Ihlas News Agency, or IHA, reports.

The official gazette didn’t give a reason for the dismissal.

BOTAS is a partner in the Nabucco project. The other partners are Germany’s RWE AG (RWE,XE), Austrian firm OMV AG (OMV.VI), MOL Nyrt (MOL.BU) of Hungary, Transgaz of Romania and Bulgargaz of Bulgaria.

energia.gr: Russia Putin Pushes SCO Countries To Form Energy Forum

Russian Prime Minister Vladimir Putin reiterated Wednesday a proposal that Shanghai Cooperation Organization member states form an energy forum, RIA Novosti reports.

Putin was speaking at a meeting of the SCO in Beijing.

Prime ministers from Russia, Kazakhstan, Kyrgyzstan, China, Tajikistan and Uzbekistan gathered in the Chinese capital to discuss efforts to enhance economic and humanitarian cooperation within the SCO and formulate joint responses to challenges, including the ongoing global economic crisis.

“Energy traditionally holds a key position on the global agenda, which prompts me to remind you of Russia’s proposal to set up a permanent mechanism for dialogue on the issue, a SCO energy club or forum,” Putin said.

He said an informal exchange of opinions could promote energy cooperation in the region.

The Russian premier also urged coordinated action by SCO foreign ministries and security agencies on Afghanistan.

Eurasia Daily Monitor: Putin and Gazprom Target Croatia

With Prime Minister Vladimir Putin’s direct backing, Gazprom and other Russian energy companies have embarked upon an effort to co-opt Croatia into their projects, including a fanciful South Stream gas transport project. Putin has personally offered a package of energy projects to Croatia’s Prime Minister Jadranka Kosor and President Stipe Mesic during informal meetings abroad on September 1 and September 25, respectively. Russian officials have followed up intensively at many levels since then (Vjesnik [Zagreb], September 19, 21). Moscow’s goal is to outflank Central Europe through Croatia, so as to block access routes for non-Russian energy supplies from Croatia’s Adriatic coast into Central Europe.

Hungarian MOL seeks to promote those alternative supply routes from Croatia to Central European countries. Meanwhile, MOL is itself the target of a Russian takeover attempt in Hungary and –potentially, as it now seems– in Croatia also. Moscow is trying to find ways to squeeze MOL out of its 47 percent stake and operating authority in Croatia’s INA oil and gas company. The Russians hope for some Croatian officials’ help to pressure MOL, burdening it with heavy losses from INA’s gas trading business.

Under the January 30, 2009 shareholder agreement, the Croatian government –INA’s second-largest shareholder– was to have taken over INA’s wholesale gas trading business by July 1 of this year (Reuters, January 30). The government, however, has not yet met that obligation. That business is loss-making due to state-controlled gas sale prices, far below the price of imported gas. The Croatian government has delayed the introduction of market prices by several years. The government is thus inflicting losses on MOL in Croatia; exacerbated by depressed downstream margins during the current recession. Moreover, the government is set to collect debts from INA despite the latter’s gas business losses.

That pressure is playing directly into Russian hands. Apparently, Moscow calculates to present the proverbial offer that MOL could not refuse. Surgut Neftegaz could abandon its hostile takeover attempt against MOL in Hungary, if MOL consents to exit from Croatia and sell its dominant stake in INA to a Russian company. That need not be Surgut, but possibly Gazprom, GazpromNeft, or Lukoil. These are currently seeking to enter Croatia; and Lukoil had lobbied unsuccessfully with the previous Croatian government against MOL.

If that Russian calculation materializes, Croatia would be absorbed into Russia’s energy orbit; the Adriatic-Central Europe energy routes would be blocked; and Hungary, along with the private-owned MOL, cut off from that direction, would become more vulnerable to Russian pressure, also impacting on neighboring countries where MOL operates.

The previous Croatian Prime Minister, Ivo Sanader, knew that Croatia might play a special role as a transit country for non-Russian oil and gas from the Adriatic coast into Central Europe. This became the basis for a close partnership with Hungary, where MOL leads regional market integration efforts. Croatia’s current Deputy Prime Minister and Economy Minister (responsible for the energy sector), Damir Polancec, a holdover from the Sanader government, similarly understood this special role for Croatia, which would also be consistent with the country’s candidacy for European Union membership. The new Prime Minister Kosor, however, seems undecided on energy policy although she is criticizing Polancec publicly. Kosor has not thus far articulated an energy strategy during her first months in office. For his part, President Mesic –a former president of Yugoslavia– has the reputation of a Russia-friendly politician and has publicly criticized MOL’s role in INA (Jutarni List, October 5).

Meanwhile, Moscow proposes to include Croatia in the South Stream project, notwithstanding its lack of resource backup and prohibitive costs as declared (EDM, September 30). The talks on South Stream merely serve to confuse and inhibit potential investors in the E.U.-backed Nabucco project. In Croatia there is a further catch, however. Gazprom demands a right to use Croatia’s existing and planned gas pipelines, including the planned Croatia-Hungary interconnector pipeline, according to Croatian state pipeline company Plinacro Chairman Jerko Jelic Balta (Vjesnik, September 21).

That interconnector, with a planned capacity of 6.5 billion cubic meters (bcm) annually, due to be completed by the end of 2010, represents a strategic investment in supply security. It can transport gas from the planned liquefied gas (LNG) terminal on Croatia’s Krk Island to Central European countries in the future. MOL via INA is a party to the Adria LNG consortium. Even before that project comes on stream, the Croatia-Hungary pipeline forms an essential element in MOL-initiated efforts to interconnect Central and Southeastern European countries’ systems, aiming for a regional market through the New Europe Transmission Systems (NETS). This would also enable the countries to trade gas among themselves in emergencies, such as supply cut-offs.

Moscow would like to nip all these initiatives in the bud, as its tactics in Croatia suggest. It seeks to pre-empt the use of pipelines, discourage LNG projects, halt regional interconnection plans, and isolate Central Europe from non-Russian supply sources and routes.

Tags: , , , , , , ,

Comments are closed.

November 2017
M T W T F S S
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Site Metter