revista presei 15 ianuarie

2010/01/15

Money.ro: Consumul de gaze naturale al României a scăzut cu 15% în 2009

Consumul de gaze naturale al României, în 2009, a fost de 141.390.681 MWh, în scădere cu 15% faţă de consumul la nivel naţional din 2008, când s-a ridicat la 165.015.369 MWh, potrivit datelor transmise de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), la solicitarea NewsIn.

“Această diferenţă a fost determinată de criza economică mondială care a afectat, implicit, şi industria românească, o parte din marii consumatori de gaze diminuându-şi sau sistându-şi activitatea (din zona industrială, n.r.)”, spun reprezentanţii autorităţii.

De asemenea, consumul populaţiei a reprezentat aproximativ 20% din cantitatea de gaze consumată în 2009, consumul industriei aproape 72%, restul de circa 8% fiind consum tehnologic şi energetic, potrivit datelor transmise de ANRE.

Producţia internă de gaze a României a fost, în 2009, de aproximativ 120.443.780 MWh, conform autorităţii din energie.

Cei doi mari producători de gaze din România sunt Petrom (deţinut de Grupul OMV din Austria) şi Romgaz (deţinut de statul român, prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri). Cele două companii acopereau anual, în anii cu un consum normal, înaintea declaşării crizei economice, circa două treimi din necesarul de consum, restul fiind acoperit din import, prin intermediari, din Rusia.

ANRE se află în subordinea directă a Guvernului şi are rolul de a crea şi aplica sistemul de reglementări necesar funcţionării sectorului energiei şi pieţelor de energie electrică, energie termică şi gaze naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.

Hotnews: UPDATE Gazprom vine in Romania pentru a discuta proiectul South Stream. Ministerul Economiei confirma discutiile despre acest proiect

O delegatie condusa de ministrul rus al Energiei, Serghei Smatko, si vicepresedintele Gazprom, Alexander Medvedev, va veni in Romania in ianuarie, potrivit presei ruse. Unul din subiectele discutiilor va fi posibilitatea includerii Romaniei in proiectul South Stream, afirma eco.md. preluat de Jurnal de Chisinau.

Potrivit traseului initial creionat de rusi, gazoductul South Stream va trece prin Marea Neagra si Bulgaria, insa acest stat ar putea fi inlocuit cu Romania daca va da un raspuns negativ sau intarzie inaintarea unui raspuns concret.

Secretarul de stat in Ministerul Economiei Tudor Serban a declarat pentru HotNews.ro ca este posibila vizita unei delegatii Gazprom in luna ianuarie, dar nu are informatii legate de prezenta ministrului rus al energiei.

El nu exclude insa ca din delegatie sa faca parte si ministrul rus. “Stiu ca trebuie sa vina cei de la Gazprom in luna ianuarie, insa nu stiam si de ministrul energiei. Este posibil sa vina si acesta”, a afirmat Tudor Serban.

Tudor Serban a precizat ca partea romana nu primit nicio informare oficiala in acest sens.

Potrivit sursei citate, in cadrul intalnirii ar putea fi discutate aspecte legate de includerea Romaniei in proiectul South Stream.

Totodata, pe agenda discutiilor ar putea figura si acordul incheiat anul trecut intre Romgaz si Gazprom care permite implicarea partii ruse in proiecte energetice romanesti.

“Prioritatea tarii noastre ramane Nabucco, gazoductul considerat concurent celui rusesc, dar vom acorda tot sprijinul necesar rusilor pentru realizarea conductei”, este pozitia oficiala a Romaniei, formulata de ministrul Economiei, Adriean Videanu.

Includerea Romaniei pe traseul conductei rusesti ar aduce avantaje in special pe partea securizarii livrarilor de gaze, noteaza sursa citata, in conditiile in care South Stream ocoleste Ucraina, tara considerata vinovata de criza gazelor din ianuarie 2009.

„Tarile pe teritoriul carora va trece conducta pot primi zeci, daca nu sute de milioane de euro ca venituri directe la buget“, sustineau anterior oficialii Gazprom.

La acestea se adauga locurile de munca si infrastructura aditionala, precum depozite subterane de inmagazinare a gazelor, dar si efectele indirecte, cum ar fi dezvoltarea industriala.

Astfel ca industria de profil din Romania ar avea enorm de castigat daca se va afla atat pe traseul Nabucco, cat si pe cel al South Stream. Mai mult, Romania este singurul stat din consortiul Nabucco care nu a semnat acorduri cu Rusia privind implicarea in retelele de conducte dezvoltate de Gazprom.

Oficialii rusi spuneau, anul trecut, ca studiul sumar de fezabilitate al South Stream va fi finalizat pana la sfarsitul anului 2009, insa analizele se prelungesc, iar decizia finala va tine cont de rezultatul discutiilor prevazute pentru aceasta luna cu oficialii romani si bulgari.

Romgaz si Gazprom au semnat, in iunie 2009, un memorandum de creare a unei firme pentru constructia de depozite de gaze si pentru alte investitii. Partile analizeaza posibilitatea de a construi impreuna depozitul de gaze de la Margineni, judetul Neamt, de a asigura alimentarea cu gaze si posibilitatea realizarii unei alte capacitati de stocare a gazelor.

EVZ: Ruşii ne vor în South Stream

NEGOCIERI. Ministrul rus al energiei

, Serghei Smat ko, şi vicepreşedintele Gazprom, Alexander Medvedev, vor conduce o delegaţie care va veni în România în ianuarie pentru a discuta posibila noastră includere în proiectul

South Stream, anunţă HotNews.ro.

Potrivit traseului iniţial creionat de ruşi, gazoductul South Stream va trece prin Marea

Neagră şi Bulgaria

, însă acest stat ar putea fi înlocuit cu România dacă vecinii noştri vor da un răspuns negativ.

money.ro: De 25 de ori mai multă electricitate din eolian anul acesta. CEZ va fi lider detaşat

Producţia de electricitate a României din sursă eoliană va creşte de 25 de ori anul acesta. Până la jumătatea anului, grupul ceh CEZ, prezent pe piaţă din 2005, va începe să producă energie la Fîntânele şi va deveni cel mai mare producător local pe eolian. Energia va fi destinată pieţei interne însă, oficialii companiei nu exclud nici varianta exportului.

Cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa va începe să furnizeze electricitate de la jumătatea anului.

Adrian Borotea, director afaceri Corporatiste CEZ, declară că “vom finaliza prima parte a proiectului, adică unitatea de la Fîntînele, de 350 de MW, în prima parte a anului, cînd se va face şi racordarea la reţea.(…) Astăzi avem mai mult de 40 de mori gata, pe poziţii. Se lucrează la conectarea la reţea”.

Investiţia estimată la 1,1 miliarde de euro cuprinde două parcuri eoliene: la Fîntînele, care are o capacitate de 350 de MW instalaţi şi la Cogealac, de 250 de MW. Puterea instalată se apropie de cea a unuia din cele două reactoare nucleare de la Cernavodă şi propulsează grupul ceh în topul producătorilor locali care folosesc vîntul ca materie primă pentru energie electrică.

Conform statisticilor, la sfîrşitul lui 2009, în România se producea o cantitate de energie electrică echivalentă cu 14MW putere instalată. Pînă acum, cei mai mari producători locali din sursă eoliană erau Holrom Renewable Energy Satu Mare şi Electrogrup Energy Maramureş .

“Numai zona Fîntînele reprezintă 350 de MW, deci practic energia eoliană a României va creşte de până la 30 de ori, doar prin punerea în funcţiune a Fîntînele”, spune Adrian Borotea.

Al doilea parc eolian al proiectului, cel de la Cogealac va fi gata la începutul anului viitor.

Electricitatea produsă, deşi mai scumpă, va fi livrată în sistemul energetic naţional.

“În principal, dorim ca energia să fie fructificată în piaţa din România, dar nu excludem exportul”, a declarat oficialul CEZ.

Conform legislaţiei, România trebuie să crească producţia de energie electrică din surse regenerabile în următorii ani. Producătorii vor fi sprijiniţi de stat.

Adevarul: Tamas Meyer pleacă de la Petrom la turcii de la Petrol Ofisi

Tamas Meyer, membru al Directoratului Petrom, responsabil pentru activitatea de marketing, va prelua, de la 1 februarie, funcţia de vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al Petrol Ofisi, companie turcă de petrol şi gaze unde OMV, acţionarul majoritar al Petrom, deţineun pachet de 41,58% din acţiuni.

În locul său, în Directoratul Petrom a fost numit Rainer Schlang, director general al OMV România.

Absolvent al Academiei de Comerţ şi al unui MBA în cadrul Universităţii Krems (Austria), Rainer Schlang s-a alăturat grupului OMV în 1980 şi a ocupat diverse funcţii în cadrul grupului. În ultimii 15 ani, Schlang a coordonat activitatea de marketing a OMV în sud-estul Europei, petrecând în România 12 ani. Începând cu 2007 şi până în prezent, Schlang a ocupat funcţia de director general al OMV România şi al OMV Croaţia. Totodată, a fost responsabil pentru distribuţia pe partea de retail şi comercial în cadrul reţelelor OMV din România, Bulgaria şi Serbia şi Director General al OMV Croaţia.

EVZ: Şeful OMV România intră în directoratul Petrom

Mutarea zilei.
Consiliul de Supraveghere al Petrom l-a numit pe Rainer Schlang, directorul

general al OMV România, în directoratul companiei. Acesta va prelua la 1 februarie, de la Tamas Mayer, responsabilităţile de marketing

în cadrul producătorului de ţiţei şi gaze naturale

Flux.md: Preţurile la gaze, electricitate şi căldură au sărit în sus

Joi, 14 ianuarie, Agenţia Naţională pentru Reglementări în Energetică a aprobat creşterea semnificativă a preţului la gazele naturale, energia electrică şi cea termică pentru consumatorii finali.

Gazele naturale livrate începând cu 1 ianuarie s-au scumpit în medie cu 13,5%, însemnând un preţ de 3542 lei pentru mia de metri cubi. Consumatorii casnici vor trebui să plătească un preţ cu 16,5% mai mare faţă de preţul de anul trecut, ceea ce va însemna 3574 lei pentru mia de metri cubi.

ANRE a aprobat scumpirea cu 21% a energiei electrice pentru consumatorii finali. Astfel, un kw/h va costa 1,33 lei, faţă de 1,1 lei în prezent.

În Chişinău energia termică se scumpeşte cu 29% pentru consumatorii finali. Preţul gigacaloriei a săltat de la 541 la 699 de lei, tarif aplicabil din data de 1 ianuarie.

Primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, a declarat pentru presă că “Guvernul ar fi trebuit să creeze un sistem, un mecanism de acordare a compensaţiilor pentru păturile social-vulnerabile. Acest lucru l-am spus constant, de-a lungul timpului. Sperăm că pe viitor, lucrul acesta va fi făcut deja de Guvernul actual.“

Contrar promisiunilor primarului capitalei, doar 18 mii de chişinăuieni, dintr-un total de 300 mii de persoane socialmente vulnerabile, au putut beneficia de compensaţii la agentul termic.

russiatoday.com: Turkey and Russia tie up on energy during PM talks

Russian Prime Minister, Vladimir Putin, says Turkey will allow the construction of the South Stream gas pipeline through its waters by November, dealing a blow to EU plans for a rival project.

Vladimir Putin and his Turkish counterpart Recep Erdogan again affirmed their commitment to understanding each other’s energy issues at their Moscow meeting, with the Russian PM ebullient about the readiness state of the South Stream project.

“Work is on-schedule. Environmental testing is 100% complete. Geological and seismic studies are in an active stage and between 85-90 % complete.”

Russian gas currently enters Turkey through the Blue Stream pipeline. Turkish volumes have been down with the economic downturn of 2009, but there is no talk of fines here – unlike Europe – with Turkey seen as a strategic partner, and also the key player in the Samsun – Ceyhan oil pipeline.

Tri-lateral cooperation between Russia, Turkey and Italy in the South Stream gas pipeline and the Samsun Ceyhan oil pipeline might be forged into a common agreement. CERA analyst, Vitaly Ermakov, says this could see Russia gain expedited approval for South stream, which he adds is vital.

“Russia proposed it’s alternative, the South Stream project, which is known as Ukrainian bypass. It should be also noted that it bypasses Turkey altogether and in this sense the meetings between Erdogan and Putin in august and now have a lot of hard bargaining.”

Beyond gas and oil, economic cooperation is also deepening with an agreement on construction of an atomic power plant in Turkey. The next top-level meeting between the countries is scheduled for May.

Eurasia Daily Monitor: Gazprom Wooing Croatia Ahead of Putin-Kosor Meeting

Prime Minister of Russia Vladimir Putin (L) with Gazprom Chairman Alexei Miller

Interviewed in the current issue of Southeast European Times (January 12), Gazprom Vice-President (and Gazprom Export chief) Aleksandr Medvedev unveiled a program of business expansion throughout that region, with a distinct focus on Croatia. Ahead of Croatian Prime Minister Jadranka Kosor’s imminent first visit to Moscow, Medvedev offers to build an extension of the South Stream pipeline into Croatian territory.

Croatia’s retiring President Stjepan Mesic helped prepare Kosor’s Moscow visit during his own recent valedictory trip there. Mesic is said to have been sounded out in Moscow (though “not during the official talks”) about chairing the joint company that would build South Stream in Croatia, if the country joins the project (Jutarni List, January 10, 11; RIA Novosti, January 10). Mesic has not commented on the reported Russian proposal to him. While in Moscow, Mesic had expressed regret at Croatia missing the chance to join South Stream and blamed the former government for this (EDM, December 18, 2009).

Russian Prime Minister Vladimir Putin and Gazprom will undoubtedly place this issue high on the agenda of Kosor’s visit. Croatia has been seeking for some time to increase its imports from Gazprom. Moscow, however, has asked that Croatia join South Stream as a precondition to an increase in gas deliveries.

The previous Croatian government had deemed that precondition unacceptable during 2007-2009. At that stage, Croatia was seeking 2 billion cubic meters (bcm) per year, not tied to South Stream’s construction. At present, however, Gazprom is unlikely to be able to come up with an additional 2 bcm. Its production figures are flat, its major fields past their peak, its imports

from Central Asia down, and its existing contractual obligations take precedence over any new ones. Reflecting these constraints, Gazprom Chairman Aleksei Miller publicly entreated Azerbaijan on January 11 to sell “as much [gas] as it possibly can” to Russia, proceeding from the modest base volume of only 500 million cubic meters of Azerbaijani gas this year (Interfax, January 11).

Thus, Putin and Gazprom lack the leverage, or incentive, to nudge Kosor into joining South Stream when she visits Moscow. They only can (and probably will) offer to increase

gas deliveries to Croatia for the future, after the South Stream pipeline will have been built and extended to this country. This seems fanciful, however. Moscow has never been able to identify the gas sources for South Stream when negotiating with consumer countries. The project’s overall costs, estimated in Moscow at more than $25 billion (before proposing a Croatian branch), far exceed any plausible limits (including the project costs to be borne by gas consumers).

Moscow would like Kosor to open the gates for Gazprom’s business expansion to the Adriatic. According to Medvedev in his interview, “Gazprom is interested in arriving at the Adriatic coast.” Having acquired Serbia’s Oil Industry (NIS), GazpromNeft proposes to move into Croatia. It seeks to use the Adria oil pipeline (JANAF) in reverse, for Russian oil exports, instead of Middle Eastern oil flowing into Central Europe from Croatia. Such a reversal would cut Central European countries’ access to international oil markets, leaving them even more dependent on Russian oil from the Druzhba pipeline.

As Medvedev observed in the interview, natural gas pipelines and liquefied natural gas (LNG) terminals cannot coexist in one and the same market. By offering a pipeline extension from South Stream to Croatia, Gazprom seeks to block the Adria LNG terminal project on Krk Island. That project can dent Gazprom’s monopoly in Central European countries. To preserve that monopoly, Gazprom is likely to ask to use Croatian transmission pipelines in return for bringing South Stream to Croatia.

In the Black Sea, hyping South Stream serves to discourage investment and political commitments to the EU-backed Nabucco project. In the Adriatic as in the Black Sea, South Stream is being deployed not as a supply project in a real sense, but as an anti-diversification project.

When Putin and Gazprom increased South Stream’s aggregate gas offer from 31 to 63 bcm, and its cost estimate from $9 billion to more than $ 25 billion within one year (2008 to 2009), with no feasibility studies and no gas earmarks, the project started looking like a political bluff. Medvedev is now upping the ante even further. In his Southeastern Europe interview he offered to add Romania as well as Croatia, Albania, and Montenegro to the South Stream customer countries. The apparent intention is to pre-empt LNG development along the Adriatic coast.

Meanwhile, Bulgaria is reconsidering its participation in South Stream and has suspended its implementation as far as Bulgarian territory is concerned. Gazprom’s countermove is to woo Romania again. It tries to hint that the South Stream seabed section’s landfall point (as it crosses the Black Sea from Russia) might be shifted from Bulgaria to Romania, if Bulgaria quits or stalls. Romanian media have widely reported Medvedev’s suggestion. The Romanian government (for the most part) and President Traian Basescu have all along assessed South Stream as an anti-diversification project and stayed out of it.

Tags: , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter