revista presei 15 aprilie

2010/04/15

Romania Libera: România îşi face propriul Nabucco

de SABINA FATI

Micul Nabucco, traseul prin care România va aduce gaz caucazian în Europa, reuşeşte performanţa de a ocoli toate cele trei mari puteri de la Marea Neagră: Rusia, Ucraina şi Turcia.

Pentru a-şi atinge idealul de a deveni terminalul energetic al Uniunii Europene la Marea Neagră, România începe să-şi pună în practică propriile idei, în acelaşi timp în care încearcă să-şi negocieze poziţii avantajoase în cele două mari gazoducte virtuale: Nabucco, gândit de UE pentru a aduce gaz de la Marea Caspică prin ocolirea Rusiei, şi proiectul rival, South Stream, conceput de Rusia pentru transportarea resurselor din regiunea caucaziană tot spre Europa Occidentală.

Primele cantităţi de gaz caspic ar putea ajunge în Europa peste doi-trei ani, dacă acordul semnat alaltăieri de Azerbaidjan, Georgia şi România va fi pus în practică imediat. Cele trei state s-au angajat să aducă gaze azere printr-un gazoduct până pe litoralul georgian, unde vor fi lichefiate, astfel încât să poată fi transportate cu nave de mare tonaj până la Constanţa. Aici se regazifică şi sunt trimise prin conducte spre vest, prin Ungaria, şi spre sud, prin Bulgaria.

România devine astfel lider într-un proiect care ocoleşte marile puteri pontice, Rusia, Ucraina, Turcia, şi care ar putea duce la scăderea dependenţei Uniunii Europene de gazul rusesc. Ruta gândită de români, azeri şi georgieni preia pentru moment dezideratul european, transformându-se în Micul Nabucco. Rusia rămâne în offside, fiindcă South Stream, deşi pare să fie un proiect concret, care ar urma să intre în funcţiune din 2015 şi va avea o capacitate de patru ori mai mare decât Nabucco, încă nu şi-a pus la punct traseul. Pe de altă parte, comisarul european pentru energie, Gunter Oettinger, a spus la sfârşitul lunii trecute că şansele începerii construirii Nabucco la sfârşitul acestui an nu sunt prea mari, iar darea sa în exploatare ar putea fi amânată până în 2018, deci cu patru ani faţă de planificarea iniţială. Oficialul european a revenit ulterior cu o declaraţie mai optimistă, dar se ştie deja că marea problemă a proiectului Nabucco este lipsa resurselor, în condiţiile în care nu există nici un fel contracte angajate cu posibilii furnizori: Azerbaidjan, Turkmenistan şi Irak. Iranul, care, la rândul lui, ar putea furniza gaz, nu poate fi luat în considerare, se află încă pe lista neagră a statelor indezirabile. Prin Nabucco ar trebui să se transporte circa 30 miliarde de metri cubi de gaz anual, dar deocamdată nu se ştie de unde va fi luată această cantitate. O altă necunoscută a ecuaţiei Nabucco este Turcia: în condiţiile în care această ţară este respinsă de UE şi nu i se dau speranţe de aderare, e posibil să-şi schimbe atitudinea. Existenţa unui gazoduct european pe teritoriul Turciei ar putea deveni monedă de schimb în discuţiile cu Bruxelles-ul, iar robinetul poate fi închis sau deschis în funcţie de mulţumirile sau nemulţumirile liderilor de la Ankara.

Micul Nabucco pe care vrea să-l pună pe picioare România, cu sprijinul Azerbaidjanului şi Georgiei, este mai puţin vulnerabil, va costa între două şi patru miliarde de euro, faţă de opt miliarde cât arată devizul Nabucco, are asigurate resursele printr-un acord ferm şi va transporta anual până la 20 miliarde de metri cubi de gaz. Pericolul în această configurare rămâne  Rusia, care va instala în coasta Georgiei o bază militară cu cel puţin 3.000 de soldaţi, bază situată chiar pe malul Mării Negre, în enclava abhază, recunoscută de Kremlin ca stat independent imediat după războiul cu georgienii.

Micul Nabucco rămâne pe moment o opţiune avantajoasă atât pentru România şi UE, cât şi pentru Azerbaidjan, instalat deocamdată inconfortabil sub umbrela influenţei ruse, şi Georgia, care se desprinde dureros de zona în care se află. Punerea în practică a acestui proiect este primul pas prin care România poate schimba harta geopolitică a spaţiului pontic, transformându-se în nod energetic la Marea Neagră şi ţară de redistribuire a resurselor energetice aduse din zona caspică.

Bursa: Compania de proiect pentru gazoductul Azerbaidjan – Georgia – România va avea sediul la Bucureşti

Ceremonia de semnare a memorandumului pentru construirea unui gazoduct din Azerbaidjan prin Georgia şi România s-a finalizat în urmă cu câteva minute. Documentul a fost semnat de ministrul român al economiei Adriean Videau, de ministrul industriei şi energiei din Aizerbadjan Natig Aliyev şi de către Alexander Khetaguri, ministrul energiei din Georgia.
Cu această ocazie, ministrul Videanu a anunţat că s-a stabilit înfiinţarea unei companii de proiect cu sediul la Bucureşti care să se ocupe de colectarea detaliilor tehnice de la ţările partenere şi de elaborarea studiului de fezabilitate care va indica capacitatea optimă de transport a gazelor şi valoarea investiţiei. Domnia sa a subliniat că noul proiect AGRI are o importanţă deosebită pentru regiune, întrucât din România gazele vor putea ajunge în Europa prin interconectarea cu Ungaria şi viitoarea interconectare cu Bulgaria. Ministrul român al economiei apreciază că gazoductul AGRI este mai rapid şi mai eficient decât Nabucco. “AGRI şi Nabucco sunt proiecte complementare care au ca scop diversificarea surselor de alimentare pentru România şi pentru Europa”, a mai spus ministrul Videanu subliniind că România este în continuare un partener de încredere pentru Nabucco şi susţine în continuare proiectul.

Adevarul: KazMunaiGaz vrea să împrumute 2 miliarde de dolari pentru investiţii şi plata datoriilor

Rafinăria Petromidia, principalul activ al Rompetrol

Rafinăria Petromidia, principalul activ al Rompetrol

Compania kazahă de stat KazMunaiGaz, care deţine integral grupul Rompetrol, intenţionează să investească în acest an 4,3 miliarde de dolari în activităţile de producţie a hidrocarburilor, rafinare, conducte şi refinanţarea datoriilor existente, a declarat Ardak Kassymbek, manager general pentru strategie corporatistă, citat de publicaţia Business Week.

Potrivit acestuia, KazMunaiGaz intenţionează să împrumute două miliarde de dolari pentru susţinerea acestor investiţii.

În octombrie 2003, Guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă privind transformarea în obligaţiuni a restanţelor bugetare ale Rompetrol Rafinare existente la data de 30 septembrie 2003.

Ca proprietar al Rompetrol, compania kazahă datorează statului român 571 de milioane de euro în contul acestor obligaţiuni, scadente la 30 septembrie 2010.

Posibile scenarii

Guvernul se bazează pe datoria Rompetrol ca sursă de venituri la bugetul de stat pentru acest an, dar există şi un scenariu în care statul român ar putea ajunge din nou acţionar majoritar la rafinăria Petromidia, potrivit premierului Emil Boc.

Programul de convergenţă pentru perioada 2009-2012, realizat de Executiv, arată că statul român ar putea încasa doar jumătate din această datorie, din cauza lipsei de lichidităţi a companiei.

Totuşi, kazahii au arătat că sunt dispuşi să păstreze pachetul de control la Rompetrol Rafinare. „Negocierile cu statul român continuă. Nu am luat până acum nicio decizie. Suntem dispuşi să ne păstrăm pachetul de control, de peste 50%”, declara, în urmă cu o lună, directorul de trading al grupului Rompetrol, Alibek Zhilbayev.

Modernizarea Petromidia continuă

În ceea ce priveşte investiţiile din acest an ale companiei kazahe, managerul general pentru strategie corporatistă, Ardak Kassymbek, a menţionat suma de 200 de milioane de dolari alocată pentru modernizarea rafinăriei Petromidia.

Unul dintre obiectivele Rompetrol pentru perioada 2010 – 2011 vizează continuarea programului de majorare cu circa 25% a capacităţii de procesare a rafinăriei Petromidia, până la 5 milioane de tone de materie primă.

Compania kazahă a cumpărat 75% din grupul Rompetrol în 2007, iar în vara anului trecut a achiziţionat restul de 25%. Din 2007 până în prezent, kazahii au adus la Rompetrol 1,8 miliarde de dolari.

Printre marii petrolişti ai lumii

KazMunaiGaz, care extrage circa o pătrime din petrolul kazah, vrea să devină una dintre primele 30 de companii petroliere din lume până în 2015. Compania ţinteşte atingerea unei producţii de 25 de milioane de tone de ţiţei la acea dată, de la 18,7 milioane de tone, cât a extras anul trecut.

Împrumutul de 2 miliarde de dolari pe care compania intenţionează să îl contracteze pentru investiţii şi plata datoriilor va acoperi şi cheltuielile de 1,2 miliarde de dolari planificate pentru acest an pentru dezvoltarea gigantului zăcământ Kashagan. Kazahstanul se aşteaptă la o majorare a producţiei la 100 de milioane de tone până în 2015, când zăcământul va începe să fie exploatat. KazMunaiGaz este partener în acest proiect cu Eni, ExxonMobil, Royal Dutch Shell şi Total, fiecare având o participaţie egală de 16,8%.

Vânzare de acţiuni

De asemenea, Ardak Kassymbek a vorbit, în interviul citat de Business Week, de posibilitatea ca, în următorii doi-trei ani, fondul Samruk-Kazyna, care deţine compania în numele statului kazah, să vândă o parte din acţiunile companiei petroliere.

„Un IPO ar fi soluţia optimă pentru a atrage capital”, a spus Kassymbek.

Pentru următorii cinci ani, KazMunaiGaz plănuieşte investiţii de patru miliarde de dolari pe an, incluzând costurile pentru dezvoltarea câmpului Kashagan, de 1,5-2,5 miliarde de dolari pe an.

Bursa: A treia hotărâre de guvern privind desfiinţarea Hidroelectrica în dezbatere publică

Federaţia Hidrosind şi Sindicatul Operatom Cernavodă au depus la Guvern plângeri prealabile prin care solicitau anularea HG 56 / 2010 privind înfiinţarea celor două companii energetice naţionale, plângeri respinse ca neîntemeiate. Luni, 12 aprilie, Hidrosind a atacat la Curtea de Apel legalitatea acestei hotărâri, informează un comunicat remis redacţiei.
Pe data de 12 aprilie Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri lansează în dezbatere publică pe pagina oficială a ministerului un proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea şi completarea HG 56. Acest proiect se va discuta în comisia de dialog social la sediul ministerului în data de 15 aprilie 2010.

money.ro: Valvis: Oamenii de afaceri vor să investească în energie regenerabilă. Nu o fac. Legislaţia nu este clară

Sursele de energie regenerabilă pot reprezenta o mină de aur pentru România. Nici de investitori dornici să-şi plaseze bani aici nu duce lipsă ţara noastră. Cu toate acestea, investiţiile lipsesc. Oamenii de afaceri au explicat fenomenul: lipsa cadrului legal.

Nu este admisibil să avem o lege pentru energiile regenerabile din noiembrie 2008 şi din noiembrie nu s-au redactat normele de aplicare a legii. Aceastea sunt forme de energie autohtona, deci este o putere energetică din ţară. Nu este o energie importată de la ruşi sau din Uzbekistan. Mi se pare extrem de ciudat cum se poate ca un om care iubeşte ţara, iubeşte naţia, să nu dezvolte energia din pământul lui, din ţara lui”, a spus omul de afaceri Jean Vavis.

Jean Valvis spune că investitorii nu vor face plasamente atâta vreme cât legislaţia nu va fi clară. În aceasta situaţie,singura care va avea de pierdut va fi România.

“Vom redacta o scrisoare către primul ministru unde cer un cadru clar reglementat pentru a permite investiţiile în acest domeniu. Cat vreţi sa investiti? Foarte mult. Între 100 şi 200 de milioane. Vânt există, teren există, concret. Am toate condiţiile. Investiţia nu se face pentru că nu există cadru legal. Fără cadru legal refuz să mă duc la bancher şi să spun: poftiţi, business-planul este ăsta”, a adăugat Valvis.

RIA Novosti: Moscow ready to discuss Kiev’s new gas proposals – Medvedev

Russia is ready to address Kiev’s concerns over gas prices and discuss its proposals, President Dmitry Medvedev said on Tuesday.

“We will discuss the gas issue without fail. It is a topic that is really very important for Ukraine,” he said during his meeting with his Ukrainian counterpart Viktor Yanukovych in Washington.

He said discussions should be held by the countries’ relevant ministries and government agencies.

Medvedev’s remarks followed Yanukovych’s comments to the effect that he had yet to receive from the Russian president “a reply concerning gas price compensation.”

Ukraine’s national energy company Naftogaz and Russian energy giant Gazprom agreed last week to increase natural gas deliveries to Ukraine this year from 33.75 bcm to 36.5 bcm.

Gazprom said the increase would also help ensure reliable gas transit to European consumers next winter.

Kiev has been pressing Moscow for months to reduce contracted gas volumes and in November 2009, Naftogaz and Gazprom agreed to reduce 2010 deliveries to 33.75 bcm.

Yanukovych, who was inaugurated in February, vowed during his campaign to improve relations with Russia and renegotiate the January 2009 deal on gas supplies.

Prime Minister Mykola Azarov previously told a Cabinet meeting he was confident a deal with Russia on lower prices would be reached soon.

In March, Azarov met in Moscow with Miller, who said that gas prices would depend on volumes purchased from Gazprom.

Azarov said after the meeting that Ukraine would buy as much gas as necessary for winter storage, but did not need excessive amounts of gas.

Tags: , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter