revista presei 14 septembrie

2009/09/14

euractiv.ro: Spectrul unei noi crize a gazelor planeaza inca deasupra Europei

Spectrul unei noi crize a gazelor planeaza inca deasupra Europei

The Guardian anunta ca Rusia a devenit cel mai mare exportator de petrol din lume, depasind Arabia Saudita, potrivit ultimelor cifre, corespunzatoare lunii august. Prima pozitie in topul exportatorilor de gaze apartinea deja Rusiei, in conditiile in care tot mai multe capitale isi arata ingrijorarea legata de influenta in crestere a Moscovei, bazata pe controlul resurselor.
Ingrijorarea capitatlelor europene este accentuata mai ales de faptul ca Rusia este sursa unei treimi din consumul de gaze al Europei, noteaza The Guardian. Nu putini sunt cei care se tem de repetarea crizei gazelor din ianuarie, dintre Rusia si Ucraina, care a paralizat saptamani intregi distributia de gaze catre consumatori.

Dupa ce membrii Opec au cazut de acord sa scada productia de petrol anul trecut, pe fondul crizei economice, Rusia, desi anuntase ca va face la fel, a crescut productia in al doilea trimestru din 2009, cand a inceput exploatarea de noi zacaminte, in Siberia.

Rusia a produs aproape 10 milioane de barili de petrol in august, potrivit Agentiei Internationale pentru Energie, citata de The Guardian, acesta fiind un record post-sovietic. Relatiile cu alte tari producatoare de petrol este probabil sa devina tensionate, pentru ca Moscova profita de reducerile Opec.

“Exista temerea ca Rusia va deveni prea increzuta,” a spus Andrew Neff, analist al industriei petrolului la Global Insight din Washington, citat de The Guardian. “Nu numai ca este cel mai mare exportator de gaz, dar acum este si cel mai mare exportator de petrol. Intrebarea este daca Rusia va dori sa isi exploateze sentimentul de superioritate si va cere nu numai un loc la masa, ci unul in capul mesei.”

La sfarsitul saptamanii trecute, insa, seful Gazprom a negat faptul ca furnizarea de gaz si petrol sunt folosite ca arma politice. Alexei Miller a spus ca UE va ramane cel mai important client al Rusiei, in ciuda constructiei de noi conducte pentru aprovizionarea Chinei.

Miller a spus ca Opec nu mai are cel mai greu cuvant de spus in determinarea pretului petrolului (aflat acum la nivelul de 70 de dolari pe baril). El a mai aratat ca Ucraina, prin care tranziteaza 80% din gazul destinat UE, plateste pentru gaze, deocamdata.

El a avertizat insa ca o posibila criza ar putea aparea la inceputul lunii februarie, dupa alegerile prezidentiale ucrainene din 17 ianuarie. Miller spune ca partae ucrianeana nu stie inca de unde vor veni resursele pentru a plati gazele in 2010.

“Se pregateste o furtuna perfecta,” crede si Neff.

Compania ucraineana Naftogaz a negat insa comentariile venite dinspre Gazprom.

“De facto, nu exista motive pentru repetarea crizei gazelor,” a spus un purtator de cuvant care a adaugat ca, pentru prima data in istorie, Ucraina are destul gaz in stoc pentru a-si acoperi nevoile de peste iarna.

Comentariile lui Miller au fost primite la kiev ca o noua tentativa de a defaima tara inaintea alegerilor. Intr-un interviu acordat Financial Times, presedintele Iuscenko a spus: “Exista multe scheme ascunse si cinice care se joaca in sferele economice si ale media, cu scopul de a discredita Ucraina.”

Rusia a suferit imens in urma recesiunii globale, PIB-ul ei reducandu-se cu mai bine de 10% in prima jumatate a lui 2009. Temerile Moscovei legate de nelinistea sociala par sa fi fost insa atenuate de cresterea pretului petrolului. Premierul Vladimir Putin aanuntat in week-end ca Rusia iese “modest” din recesiune, cu o crestere de aproximativ 1% inregistrata in luna iunie.

Linkuri:
– The Guardian: Europe fears winter energy crisis as Russia tightens grip on oil supplies
– EurActiv.com: Gazprom seeks role in Ukraine politics
– FT: Gazprom chief reignites fears over Ukraine

ziare.com: Criza gazelor s-ar putea intoarce in ianuarie

O noua criza a gazelor s-ar putea produce si in aceasta iarna, in conditiile in care Ucraina, saracita de recesiune, nu va mai avea bani sa plateasca pentru gazele rusesti.

Presedintele furnizorului rus Gazprom, Alexei Miller avertizeaza ca, desi ucrainenii au dat asigurari ca vor fi cu facturile la zi pana la sfarsitul acestui an, luna ianuarie a lui 2010 ar putea rezerva o surpriza, pe fondul alegerilor electorale din Ucraina si a lipsei lichiditatilor, scrie Financial Times.

Miller a precizat ca Naftogaz, compania ucraineana de stat, va trebui sa plateasca factura pentru gazele livrate in luna ianuarie a anului viitor, pe 7 februarie, in conditiile in care Ucraina are programate alegeri prezidentiale la inceputul anului.

Reprezentantii Naftogaz au anuntat ca, din punctul lor de vedere, nu se pune problema unei noi crize, precizand ca exista bani pentru plata facturilor iar compania a reusit chiar sa-si consolideze rezerva de gaze naturale, “pentru prima data in istorie”.

Anul trecut, pentru o intarziere de doua saptamani cu plata facturilor, Gazprom a restrictionat distributia de gaze prin Ucraina, provocand o criza fara precedent in intreaga Europa, in conditiile in care 80% din gazul livrat de Rusia tarilor europene trece prin Ucraina.

ziare.com: Croatia blocheaza proiectul oleoductului Constanta-Trieste

Croatia blocheaza proiectul oleoductului Constanta-Trieste, intrucat nu si-a platit o taxa de participare de 50.000 euro, la fel ca ceilalti doi membri ai consortiului, Romania si Serbia, a declarat secretarul de stat din Ministerul roman al Economiei, Tudor Serban.

“Fiecare tara participanta la proiect, Romania, Serbia si Croatia, trebuia sa plateasca o taxa de participare, de 50.000 euro, pe care Croatia nu a platit-o. Noi am platit-o. Din aceasta cauza, vrem sa rugam MAE sa trimita o scrisoare catre Ambasada Romaniei din Croatia, pentru a cere lamuriri. Ne-am putea adresa direct companiei croate, insa consider ca e mai protocolar asa”, a precizat Tudor Serban.

Acesta a subliniat totodata faptul ca Republica Kazakhstan este foarte interesata in a participa la acest proiect.

De asemenea, intr-un interviu acordat zilele acestea de Tudor Serban in Trend Capital din Kazakhstan, in urma vizitei din aceasta tara, secretarul de stat din ministerul roman al economiei a spus: “Din punctul nostru de vedere, Kazakhstan va putea participa la acest proiect, alaturi de Romania. Daca va participa cu investitii, atunci automat inseamna ca va avea un pachet de actiuni din compania de proiect”.

“Partea kazaha si-a anuntat intentia de participare la negocierile privind acest proiect inca de acum un an. Asta insemna pentru noi ca Republica Kazakhstan este interesata in a participa la acest proiect. In prezent, proiectul oleoductului Constanta-Trieste este in faza de organizare. Dar din nefericire, unul dintre participantii la proiect, Croatia, a blocat cursul negocierilor si al activitatilor”, a declarat secretarul de stat de la Economie, Tudor Serban pentru Trend Capital din Kazakhstan.

Membrii consortiului Pan European Oil Pipeline (PEOP) Constanta-Trieste nu au ales inca un director general pentru compania de proiect a oleoductului. Exista trei propuneri, cate una din partea fiecarei tari, insa niciuna dintre tari nu cedeaza la propunerea sa.

Membrii consortiului companiei de proiect Constanta-Trieste s-au intalnit la 21 mai 2009, in Belgrad, Serbia, dupa sase luni de pauza.

Pana acum, membrii Comitetului Director s-au intalnit de patru ori, in septembrie 2008 in Romania, in octombrie in Serbia, in decembrie in Romania si in mai 2009 in Serbia.

Din aceasta companie de proiect fac parte Conpet si Oil Terminal, din partea Romaniei, Transnafta, din Serbia, si Janaf, din Republica Croatia.

standard.ro: Petrom: Unul din cinci barili vine din Marea Neagră

Cea mai mare companie de pe piaţa locală, Petrom, a intrat în exploatare cu două noi sonde offshore şi a ajuns astfel să acopere din resursele de petrol şi gaze din Marea Neagră circa 18% din producţia sa din România, potrivit unui comunicat de presă al societăţii deţinute de grupul austriac OMV. Producţia actuală a Petrom din platforma continentală a Mării Negre este de aproape 32.000 de barili echivalent petrol (bep)/zi, cele două noi sonde aducând un plus de 3.100 bep/zi, echivalentul a circa 10% din cantitatea totală extrasă.
Producţia curentă din sonda Delta 6 este de 2.200 bep/zi şi compania estimează că va ajunge la un maxim de 3.400 bep/zi în al patrulea trimestru din acest an. Totodată, cu sonda nou forată, Lebăda Vest 4, compania petrolieră obţine deja o producţie adiţională curentă de 900 bep/zi. “În prezent, Delta 6 şi Lebăda Vest 4 reprezintă circa 10% din producţia zilnică offshore”, au anunţat ieri reprezentanţii societăţii.

Ambele zăcăminte, Delta şi Lebăda Vest, sunt localizate în blocul Histria XVIII din Marea Neagră. “Recenta începere a producţiei din zăcământul Delta este o mare realizare, având în vedere dificultăţile tehnice pe care le-am întâmpinat în timpul forării sondei Delta 6.
Conceptul de sondă orizontală dirijată s-a dovedit a fi de succes, ceea ce poate face ca sonda Delta 6 să devină cea mai valoroasă sondă a noastră din România”, a declarat Johann Pleininger, membru al Directoratului Petrom, responsabil pentru Explorare şi Producţie în cadrul Petrom.

Potrivit companiei, potenţialul de hidrocarburi al zăcământului offshore Delta a fost confirmat în 2007, prin rezultatele obţinute de sonda de explorare Delta 4. În 2008, dezvoltarea zăcământului a fost reevaluată pentru a reduce riscurile şi a diminua nivelul investiţiilor necesare. “Rezultatele testelor obţinute până acum au confirmat potenţialul ambelor sonde de a produce împreună mai mult de 4.500 bep/zi până la sfârşitul lui 2009”, au mai spus reprezentanţii Petrom. Barilul de petrol se tranzacţiona în cursul zilei de ieri pe bursa americană în jurul valorii de 67 de dolari, în timp ce în iulie 2008 atinsese recordul de peste 147 de dolari.

Explorarea platformei continentale româneşti a Mării Negre a fost demarată încă din anul 1969. Prima descoperire de hidrocarburi a avut loc în 1980, iar prima producţie pe mare a început în anul 1987. În prezent, Petrom operează două perimetre offshore (Istria XVIII şi Neptun XIX), însumând o arie de 13.880 de kilometri pătraţi.

Petrom exploatează în prezent, pe platforma continentală, cinci zăcăminte comerciale: Lebăda Est, Lebăda Vest, Sinoe, Pescăruş şi Delta. Perimetrul Lebăda din Marea Neagră este cel mai bogat în petrol şi gaze din toate perimetrele companiei petroliere. Cea mai mare companie din România a obţinut în primele şase luni ale anului un profit net de 923 milioane de lei (219 milioane de euro).

Tags: , , , ,

Comments are closed.

October 2017
M T W T F S S
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Site Metter