revista presei 11 septembrie

2009/09/11

ziare.com: Reorganizarea energetica a lui Videanu va face gaura in bugetul Nuclearelectrica

Nuclearelectrica va ramane fara principalul sau activ, reactoarele 1 si 2 de la Cernavoda, in urma reorganizarii energetice gandite de ministrul Adriean Videanu.

Insa, compania va trebui sa plateasca in continuare creditul de 860 de milioane de euro luat pentru reactorul 2, desi nu va mai avea din ce sa returneze acesti bani, informeaza Jurnalul National.

“Contractul de creditare externa prevede o clauza prin care se spune ca in cazul in care Societatea Nationala Nuclearelectrica (SNN SA), beneficiarul creditului schimba forma juridica sau isi schimba calitatea fata de CNE Cernavoda, noua entitate trebuie sa faca dovada bancilor finantatoare ca este in continuare bancabila, daca nu, se anuleaza esalonarea platilor si este executata garantia suverana a statului in maximum sase luni”, se arata intr-o scrisoare trimisa Jurnalului National de Niculae Rosu, liderul Sindicatului Liber Energetica Nucleara ’90 Cernavoda.

Compania Energetica 1 se va infiinta prin fuziunea celor trei complexuri energetice din Oltenia, Turceni, Craiova si Rovinari cu Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO), sucursalele hidro Valcea si Slatina si cele doua reactoare ale centralei nucleare de la Cernavoda, se arata intr-un proiect de urgenta obtinut in exclusivitate de Jurnalul National.

Nuclearelectrica va exista in continuare potrivit proiectului, ca si Termoelectrica, in timp ce Hidroelectrica va fi desfiintata.
Potrivit sindicalistilor, cei 860 de milioane de dolari contractati pentru Unitatea 2 sunt, conform acordului, platiti din surse proprii de Nuclearelectrica pana in 2024.
“Stiti cu ce ramane SNN SA daca U1 si U2 (unitatile 1 si 2 – n.r.) de la Cernavoda “pleaca” in noua companie? Cu Head Office-ul de la Bucuresti si cu 400 salariati la Fabrica de Combustibil Nuclear de la Pitesti, structura care nu va putea returna creditul”, spune Niculae Rosu.

ziare.com: Gazprom vrea sa construiasca depozite in Dobrogea

Gazprom are de gand sa-si intareasca infrastructura de tranzit catre Balcani si vrea sa infiinteze o companie mixta cu Romgaz, pentru a realiza depozite de gaze pe teritoriul Romaniei, mai exact prin Dobrogea.

“Analizam cateva spatii, pe care le vom prezenta rusilor pana la finele anului. Conditia este sa fie la maximum 250 de kilometri de conducta de tranzit”, a declarat joi, la Medias, directorul general al Romgaz, Marcel Piteiu, informeaza Adevarul.

Dumitru Rotar, director de explorare si productie in cadrul Romgaz, sustine ca realizarea altor depozite in jurul conductei de tranzit nu exclude colaborarea cu rusii in proiectul capacitatii de inmagazinare de la Margineni, judetul Neamt.

Oficialii Romgaz nu au precizat care este capacitatea pe care o vizeaza Gazprom, insa ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat in urma cu cateva luni ca Romania si-a propus dublarea capacitatii existente de inmagazinare la sase miliarde de metri cubi.

Realizarea depozitelor de gaze in tarile care gazduiesc conducte de tranzit pentru pietele mari de desfacere din centrul si vestul Europei face parte din strategia Gazprom de reducere a dependentei de Ucraina, pe unde trece 80% din gazul rusesc destinat Europei.

Capital: Cum ne jupoaie companiile petroliere

Preţurile fără taxe la carburanţi percepute de companiile petroliere de la noi sunt mai mari decât cele care se practică în Germania, Austria, Franţa, Suedia sau chiar Marea Britanie. Benzina este ieftină la pompă doar pentru că România percepe cele mai mici taxe din Uniunea Europeană. Astfel, pentru ca noi să nu resimţim şocul, pierderile statului „compensează” profitul petroliştilor.

România are cele mai mici preţuri la carburanţi în comparaţie cu toate ţările din Uniunea Europeană, dar acest lucru nu se datorează politicii companiilor petroliere de la noi, ci taxelor mult mai mici pe care statul le percepe, în comparaţie cu vecinii noştri din Uniune.

Potrivit datelor din Oil Bullletin, publicaţie a Directoratului pentru Energie şi Transport al Comisiei Europene, valabile pentru data de 24 august, preţul mediu la pompă în România este, în cazul benzinei cu cifră octanică 95, de 924 de euro pentru 1.000 de litri. Mai puţin decât la vecinii noştri bulgari (949 de euro) sau unguri (1.135 de euro) şi mult mai puţin decât în ţări ca Franţa (1.273 de euro), Germania (1.332 de euro) sau Italia (1.296 de euro). Companiile petroliere au adus tot timpul în faţa publicului acest argument, al celui mai mic preţ din Europa, atunci când au trebuit să justifice creşterile de preţuri la carburanţi. Realitatea este însă alta.

Preţul fără taxe de la noi: 479 de euro. La englezi, 424

Preţurile finale la carburanţi au două componente principale: preţul propriu-zis cu care compania petrolieră vinde produsul şi taxele pe care le percepe statul. Aici, comparaţia cu celelalte ţări membre ale Uniunii nu ne mai avantajează: companiile petroliere din România practică un preţ mai mare decât cele din ţările occidentale, în schimb statul roman percepe cele mai mici taxe, de aici rezultând şi cei mai ieftini carburanţi la pompă din Uniune.

La noi, preţul fără taxe este de 479 de euro, în condiţiile în care, în Austria vorbim despre doar 445 de euro, în Germania de 465 de euro, în Franţa de 458 de euro, sau în Marea Britanie de 424 de euro. Media ponderată, la nivelul întregii Uniuni Europene, este de 471,3 euro la 1.000 de litri, deci mai mică decât în România.

Cele mai mici taxe din Europa

Dacă ne referim la valoarea taxelor aplicate carburanţilor, lucrurile stau pe dos: la noi sunt cele mai mici din UE, în ciuda opiniei generale că statul român, campion al fiscalităţii, de altfel, în multe domenii, îşi suprataxează cetăţenii prin acciză, taxă de drum sau taxa pentru fondul petrolier (celebrul cent pe litru). Taxele indirecte se ridică, în România, la doar 300 de euro pentru 1.000 de litri, mai puţin decât în Bulgaria (350 de euro), Ungaria (379 de euro) şi de două ori mai puţin decât în Germania (654 de euro) sau Franţa (606 euro).

Costuri mai mari la noi

Oficialii Petrom, cea mai mare companie petrolieră românească, care operează două rafinării şi o reţea de aproximativ 500 de benzinării, au refuzat să facă vreun comentariu asupra situaţiei. Nici cei de la Rompetrol, numărul 2 pe piaţă, cu o rafinărie şi o reţea de 450 de staţii, proprii şi partenere, nu au vrut să explice de ce preţul carburanţilor, fără taxe, este la noi mai mare decât în multe ţări occidentale.

Singurii care au acceptat să dea o explicaţie au fost cei de la Lukoil, numărul 3 de pe piaţă. „Deşi pare greu de crezut, pentru că noi avem cele mai mici cheltuieli cu salariile, costurile totale la tona de carburant sunt mai mari decât la ei, în special cele cu transportul. Apoi, este o diferenţă între noi şi ei legată de viteza de urmărire a cotaţiilor internaţionale. Noi nu reducem preţurile la fel de repede ca ei şi nici nu creştem la fel de repede”, ne-a declarat Andrei Chirilescu, director general adjunct la Lukoil România.

DETALII:
Descarcă aici Lista preţurilor cu taxe la 24 august.
Descarcă aici Lista preţurilor fără taxe la 24 august.
Descarcă aici Lista taxelor aplicate carburanţilor.

Ziua: Filiera maghiara

La sfarsitul acestui an, va fi finalizata conducta Szeged-Arad prin care sistemul romanesc de transport al gazelor naturale se va uni cu cel vest european. Astfel, Romania va putea importa gaze si din alte surse decat Gazprom, dar va putea si exporta. “Romgaz doreste sa exporte gaze, dar numai dupa ce va fi liberalizat pretul gazului din productia interna”, declarat, ieri, directorul general al Romgaz, Marcel Piteiu, in cadrul unei mese rotunde la Medias. In prezent, pretul gazului din productia interna este, practic, reglementat de ANRE. Pe de alta parte, Romgaz va continua discutiile cu Gazprom pentru identificarea unor locatii de inmagazinare a gazelor, si altele decat depozitul de la Roman-Margineni.

standard.ro: Cea mai profitabilă companie de stat vrea să exporte gaze ca să câştige şi mai bine

Cea mai profitabilă companie de stat din România, producătorul de gaze Romgaz Mediaş, are în plan să exporte hidrocarburi prin conducta Arad-Szeged, ce va fi dată în funcţiune în 2010, precum şi prin viitorul gazoduct Giurgiu-Ruse, a declarat ieri Marcel Piteiu, directorul general al societăţii.
“Romgaz vizeazã explorări în Marea Neagră. Suntem interesaţi şi de exportul prin conducta Szeged-Arad. Vom putea exporta însă gaze numai după liberalizarea preţului de producţie”, a explicat Marcel Piteiu. Acesta a adăugat că Romgaz vrea să exporte gaze pentru maximizarea profitului.

Acum, producătorii de gaze sunt obligaţi de către stat să vândă gaze la un anumit preţ aprobat de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, preţ care este, de regulă, la jumătate faţă de cele internaţionale.  Chiar şi în aceste condiţii, Romgaz a avut anul trecut un profit net de 145,9 milioane de euro.

Oficialul companiei de stat a mai spus că Ministerul Economiei, proprietarul Romgaz, insistă, în discuţiile cu autorităţile din Azerbaidjan, ca societatea să primească în concesiune perimetre de gaze pe piaţa azeră. Demersurile făcute de companie în acest sens nu au dat rezultate până acum. “La discuţiile anterioare cu Azerbaidjan, noi ne-am exprimat interesul pentru concesiuni, dar nu ni s-a dat un răspuns direct. Tudor Şerban (secretar de stat în Ministerul Economiei – n. red.) va insista pe acest palier, cred că totul depinde de relaţiile politice”, a explicat Marcel Piteiu, într-o conferinţă de presă organizată ieri la Mediaş.

Tudor Şerban se afla ieri în Azerbaidjan pentru a discuta cu oficialii acestui stat mai multe oportunităţi de colaborare în domeniul energetic şi este însoţit de oficiali ai Romgaz şi Transgaz, companie de stat transportatoare de gaze naturale.

De asemenea, Romgaz vrea să se implice în activităţi de exploatare a gazelor în Africa de Nord, Marea Caspică şi Europa Centrală şi de Est.
În prezent, societatea deţine 25% din trei perimetre de explorare în Slovacia şi 30% la două perimetre din Polonia, unde are un parteneriat cu Aurelian Oil&Gas. Romgaz a programat pentru acest an investiţii de cinci milioane de euro în Slovacia, urmând ca în Polonia, din 2010, consorţiul Romgaz-Aurelian Oil&Gas să aloce alte cinci milioane de euro.

Planul Romgaz este de a investi anul viitor 200 milioane de euro, valoare apropiată de aceea din acest an, sumele urmând să fie asigurate, în principal, din fonduri proprii.

Conducerea societăţii nu exclude însă posibilitatea contractării unor credite. Romgaz a programat pentru acest an investiţii de 854 milioane de lei (203 milioane de euro), din care 34%, respectiv 288,5 milioane de lei, pentru lucrări de cercetare geologică.

Compania a produs până în prezent 99,4% din cantitatea de gaze prevăzută, în condiţiile în care consumul s-a prăbuşit cu 25%, a afirmat, la rândul său, directorul de exploatare al companiei, Dumitru Rotar.

El a adăugat că, în condiţiile în care economia îşi va reveni, în trimestrul al patrulea, societatea va ajunge la nivelul bugetat de producţie pentru acest an, respectiv de 5,77 miliarde de metri cubi de gaze. Romgaz a extras anul trecut 5,85 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Profitul net al producătorului de gaze deţinut de stat a crescut în primul semestru cu 13,6%, de la 285 milioane de lei la 323,8 milioane de lei (76,5 milioane de euro), la venituri şi cheltuieli în scădere. Compania este deţinută de stat, prin Ministerul Economiei.

Novinite: Russia Energy Minister: No Secret Agreements with Bulgaria

Russia Energy Minister: We Don't Have Secret Agreements with Bulgaria: Russia Energy Minister: No Secret Agreements with Bulgaria
Russia’s Energy Minister, Sergey Shmatko. Photo by Sofia Photo Agency

Russia and Bulgaria never had any secret agreements for joint energy projects, the Russian Energy Minister, Sergey Shmatko, declared.

Shmatko spoke during a press conference Friday, cited by the Russian information agency, RIA Novosti.

“If one annuls each time legitimate decisions made by a former government, how can we work with Bulgaria all together,” Schmatko said, adding all projects have been openly discussed with Europe and the European Commission issued a positive statement regarding the construction of Bulgaria’s second Nuclear Power Plant (NPP) – Belene, with Russian participation, as early as December 2007.

Shmatko reiterated that it was absolutely untrue and impossible that there had been any secrecy surrounding the NPP, the “South Stream” gas line and the “Burgas-Alexandroupulis” oil line projects that the then opposition in Bulgaria was not aware of.

RIA Novosti further reports that Shmatko and the President of the “Rosatom” company, Sergey Kirienko, are going to visit Bulgaria in September to discuss the three projects frozen by Bulgaria’s the new cabinet.

The Russian media remind that during the September meeting of Bulgaria’s Prime Minister, Boyko Borisov, with his Russian counterpart, Vladimir Putin, Borisov had asked for an extension so that the new cabinet can study the information about the three projects.

Tags: , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter