revista presei 11 noiembrie part I

2009/11/11

Hotnews: Adriean Videanu: “Speram sa discutam cu Comisia Europeana prelungirea termenelor de conformare pentru complexurile energetice”

Marile complexuri energetice au ca termen limita pentru o serie de investitii de mediu data de 31 decembrie 2009. Ministrul economiei, Adriean Videanu, a declarat ca oricand, din ianuarie, expertii Comisiei Europene pot veni in control si ca amenzile care pot fi aplicate, in caz de neconformare, pot ajunge la 50 de milioane de euro. “Speram sa discutam prelungirea termenului”, a spus Videanu.

“Am incercat sa demaram investitiile absolut obligatorii. In decembrie 2009 avem termen de conformare la unele unitati. Oricand dupa 4 ianuarie s-ar putea sa vina inspectii de la UE. 50 milioane de euro ar putea fi amenda pentru neconformare si la urmatoarea data nu mai dau amenda, ci inchid unitatile”, a declarat Videanu, cu ocazia “Topului Industriasilor” organizat de Confederatia Patronala din Industrie, Agricultura si Servicii din Romania.

“Din cate stiu, Paroseni este in difcultate, toate celelalte au lucrarile incepute. Craiova este in regula, Rovinari este in regula, Turceni este in implementare, si mai este Deva”, a explicat ministrul economiei.

Hotnews: Consiliul Concurentei despre reorganizarea in sectorul energetic: Mai degraba acceptam doua companii decat una

Ideea infiintarii a doua societati energetice mari are mai multe sanse de a primi aviz favorabil din partea Consiliului Concurentei decat cea privind crearea unei singure companii gigant. “Mai degraba acceptam doua companii decat una”, a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei. Potrivit acestuia, in cazul unei singure companii, riscul crearii unei pozitii dominante este mult mai ridicat. “Cu cat sunt mai multe companii, cu atat mai bine”, a adaugat Chiritoiu.

Aceasta a precizat ca inainte de fi realizata, efectiv, reorganizarea in sectorul energetic prin comasarea producatorilor, trebuie solicitat avizul Consiliului Concurentei. “Trebuie sa ne anunte inainte de a se uni. Noi luam o decizie, putem sa aprobam sau sa blocam”, a precizat presedintele Consiliului Concurentei.

Guvernul a demarat, recent, procedurile de reorganizare care inseamna comasarea tuturor producatorilor de stat in doua companii gigant: Electra si Energetica. Initial, reorganizarea in acest mod a fost decisa in urma unui acord politic semnat de PDL si PSD. Dupa iesirea de la Guvernare, PSD a inceput sa respinga ideea. In schimb, a venit cu alta propunere si anume infiintarea unei singure companii care sa gestioneze toate resursele energetice. Aceasta idee este sustinuta si de PNL.

Conform prevederilor legale, operatiunile de concentrare economica sunt supuse controlului si trebuie notificate Consiliului Concurentei pentru analiza compatibilitatii lor cu un mediu concurential normal.

Hotnews: Consiliul Concurentei: Infiintarea societatilor “campion” in sectorul energetic poate determina cresterea preturilor

Consiliul Concurentei considera ca infiintarea unor companii mamut in sectorul energetic poate determina dobandirea unor pozitii dominante pe piata corelat cu oportunitatea de crestere a preturilor. Reorganizarea din domeniul energiei contine premisele realizarii unor operatiuni de concentrare economica, se arata in punctul de vedere, elaborat de Consiliul Concurentei, referitor la proiectul de act normativ “Hotarare de Guvern privind stabilirea unor masuri pentru reorganizarea producatorilor de energie electrica si termica din subordinea Ministerului Economiei”.

Guvernul a demarat, recent, procedurile de reorganizare care inseamna comasarea tuturor producatorilor de stat in doua companii gigant, Electra si Energetica. Insa, Consiliul Concurentei nu se arata foarte ingaduitor fata de aceasta intentie a Guvernului. Conform prevederilor legale, operatiunile de concentrare economica sunt supuse controlului si trebuie notificate Consiliului Concurentei pentru analiza compatibilitatii lor cu un mediu concurential normal.

Infiintarea unor “campioni nationali” in domeniul energiei poate conduce la consolidarea sau dobandirea unor pozitii dominante pe anumite piete corelat cu oportunitatea de a creste preturile si cu facilitarea accesului la informatii sensibile despre concurenti. De aceea, este esential ca operatiunile de concentrare economica sa nu fie puse in aplicare inainte de emiterea unei decizii de catre Consiliul Concurentei, partile implicate putand lua numai acele masuri care nu sunt ireversibile si nu modifica definitiv structura pietei”, a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.

Legislatia in domeniul Concurentei, prevede ca, in cazul in care concentrarile sunt susceptibile sa conduca la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia, pot fi autorizate daca partile dovedesc indeplinirea cumulativa a trei conditii: concentrarea va contribui la cresterea eficientei economice, ameliorarea productiei, distributiei, progresului tehnic sau cresterea competitivitatii la export, daca efectele favorabile compenseaza efectele nefavorabile ale restrangerii concurentei si in situatia in care avantajele rezultate beneficiaza intr-o masura rezonabila si consumatorii, in special prin preturi reale mai reduse.

“In vederea asigurarii unei structuri cu adevarat functionale a pietei producerii si comercializarii angro de energie, este esential ca diferitele strategii de reorganizare sa aiba in vedere atat asigurarea unui numar cat mai mare de producatori concurenti si a unor piete bine dezvoltate si lichide, cat si punerea in practica a unor mecanisme detaliate, care sa preintampine folosirea in mod abuziv a unor posibile pozitii dominante pe piata. Ideea ca se vor putea disciplina ex-post niste structuri cu putere considerabila de piata este periculoasa, aceasta putere fiind greu de contracarat prin reglementari” a mai adaugat Bogdan Chiritoiu.

Ministerul Economiei a dat, la sfarsitul lunii octombrie, startul procesului de reorganizare, convocand  AGA la toate societatile implicate. Astfel, Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO) a aprobat in AGA fuziunea cu cei mai mari producatori de electricitate din tara, Hidroelectrica, Nuclearelectrica si Complexurile Energetice din Oltenia (Turceni, Rovinari si Craiova), in vederea formarii “Electra”. De asemenea, CNH Petrosani, Hidroelectrica, Electrocentrale Bucuresti, CTE Deva si CET Paroseni au aprobat sa fuzioneze in vederea infiintarii “Energetica”. Totodata, Hidroelectrica a aprobat divizarea companiei in doua componente.

Initial, reorganizarea in acest mod a fost decisa in urma unui acord politic semnat de PDL si PSD. Dupa iesirea de la Guvernare, PSD a inceput sa respinga ideea. In schimb, a venit cu alta propunere si anume infiintarea unei singure companii care sa gestioneze toate resursele energetice. Aceasta idee este sustinuta si de PNL. Infiintarea unei singure companii a starnit indignarea specialistilor straini. “Ideea unei companii campion m-a intrigat. Si companiile de stat  trebuie supuse unei concurente de piata“, a declarat expertul american Edward Chow.


Ziare.com: Costurile pentru energie se vor ridica la 26 de trilioane de dolari, pana in 2030

Cererea pentru energie se va majora cu 40 de procente, pana in 2030, in special in tarile in curs de dezvoltare, costurile ridicandu-se la 26 de trilioane de dolari, potrivit unui raport al Agentiei Internationale pentru Energie (AIE).

Astfel, dupa doi ani de scadere, consumul de petrol va creste cu 24 de procente, in aceeasi perioada, la 105 milioane de barili pe zi, relateaza The Wall Street Journal.

Cererea pentru electricitate va creste si mai rapid, cu 76%, pana in 2030. Din acest motiv, va fi necesara adaugarea unor centrale care sa produca 5.000 de gigawati in plus, adica de cinci ori capacitatea de generare a Statelor Unite in acest moment.

Potrivit AIE, acest lucru inseamna ca folosirea carbunelui va deveni si mai importanta, pentru a se produce energia necesara. Astfel, consumul de carbuni se va majora cu 53 de procente, pana in 2030.

De asemenea, consumul de gaze se va majora cu 41%, insa, potrivit agentiei, exista destule resurse de gaze pentru acoperirea oricarei cereri de consum pana in 2030 si mult dupa aceasta data.

Problema va fi reprezentanta, insa, de nevoia de finantare pentru acoperirea cererii si de efectele asupra mediului. Expertii AIE sustin ca aceasta tendinta de consum va avea “consecinte catastrofale” asupra incalzirii globale. Pentru a limita pagubele, trebuie limitata concentratia de dioxid de carbon in atmosfera la 450 de parti la milion, fata de aproximativ 387 parti la milion, cat este in prezent.

Investitiile pentru atingerea acestui tel s-ar ridica la 10,5 trilioane de dolari, mai ales in tarile in curs de dezvoltare, insa cu bani proveniti din tarile dezvoltate.

ziare.com: CE asteapta de la Romania un program de liberalizare a pretului gazelor

Ministrul interimar al Economiei, Adriean Videanu, a anuntat marti ca Romania va trebui sa prezinte Comisiei Europene pana in luna martie a anului viitor un program privind liberalizarea pretului la gazele din productia interna.

“Inregistram saptamanal comunicari de la Comisia Europeana pentru liberalizarea pretului la gaze. Vrea (Comisia Europeana – n.red.) un program pana in martie 2010. Il vom prezenta pana la acest termen”, a spus Videanu, citat de Mediafax.

La sfarsitul lunii octombrie, Ministerul Economiei a initiat mai multe discutii cu Romgaz Medias si Petrom, principalii producatori de gaze din Romania, pentru a concepe la acest program.

Premierul Emil Boc declara la sfarsitul lunii octombrie ca preturile platite de populatie pentru gaze si energie ar putea ramane nemodificate pe tot parcursul anului viitor.

ziare.com: Petrom a ramas fara 5.000 de angajati in 2009

Numarul angajatilor celei mai mari companii din Romania, Petrom, s-a redus cu circa 15%, adica peste 5.000 salariati, de la 33.311 salariati la sfarsitul anului trecut, pana la 28.215 la sfarsitul lui septembrie 2009, potrivit raportului companiei, cei mai multi dintre acestia fiind disponibilizati.

“Numarul angajatilor Petrom s-a redus fie in urma disponibilizarilor, fie prin plecari voluntare. Intr-adevar, cei mai multi din cei 5.096 care au parasit compania de la inceputul anului si pana cum au fost disponibilizati”, a declarat marti purtatorul de cuvant al Petrom, Dan Pazara.

De asemenea, potrivit datelor transmise marti de Petrom Bursei de Valori Bucuresti (BVB), la sfarsitul lui septembrie 2009, Petrom avea 28.215 salariati, cu 16% mai putin fata de numarul angajatilor din septembrie 2008 (33.656).

Totodata, purtatorul de cuvant al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Prahova, Dragos Parvan, a declarat in ianuarie acest an ca Petrom a anuntat AJOFM Prahova ca urmeaza sa disponibilizeze 3.000 de angajati la nivel national, in 2009.

Directorul general executiv al companiei, Mariana Gheorghe, anuntase ulterior, la 25 februarie, ca Petrom va continua disponibilizarile si in 2010, fara a preciza un numar exact de angajati care urmeaza sa fie disponibilizati.

Petrom este cea mai mare companie romaneasca de petrol si gaze, cu activitati in sectoarele Explorare si Productie, Rafinare si Marketing, Gaze Naturale si Energie. Petrom exploateaza rezerve dovedite de petrol si gaze estimate la 0,9 miliarde barili echivalent petrol, are o capacitate maxima anuala de rafinare de opt milioane tone si circa 550 de statii de distributie carburanti in Romania.

standard.ro: Preţul petrolului şi creşterea vânzărilor au urcat profitul trimestrial al Petrom la 615 milioane de lei

Profitul Petrom, cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, a înregistrat în cel de-al treilea trimestru o creştere de 47,5%, până la 615 milioane de lei, faţă de rezultatele anunţate pentru intervalul aprilie-iunie.

Majorarea preţului petrolului, vânzările mai mari şi operaţiunile de hedging, prin care Petrom a căutat să se protejeze împotriva fluctuaţiilor nefavorabile ale barilului, au adus companiei cele mai bune rezultate trimestriale din 2009. “Rezultatele conform standardelor româneşti de contabilitate au depăşit atât aşteptările noastre, cât şi media estimărilor celorlalţi analişti, beneficiind, în primul rând, de pe urma operaţiunilor de hedging pe preţul ţiţeiului, care au adus un câştig de 126 milioane de lei. Condiţiile de piaţă au fost caracterizate de preţuri mai mici ale ţiţeiului, deşi în uşoară revenire, marje mai mici de rafinare şi preţuri mai scăzute la gaze”, a comentat Philipp Chladek, analist al Raiffeisen Centrobank.

Potrivit analistului Raiffeisen, performanţa peste aşteptări anunţată de Petrom va conduce la o reacţie pozitivă pe termen scurt din partea pieţei, dar, cu toate acestea, condiţiile operaţionale fundamentale nu arată favorabil.

Acţiunile Petrom au câştigat ieri pe Bursă 2,8% după anunţarea rezultatelor financiare, capitalizarea bursieră a companiei ajungând la 3,38 miliarde de euro. Anterior, analiştii estimaseră un profit net în scădere cu 50% în trimestrul al treilea faţă de perioada similară a anului trecut. “Nu ne aşteptăm la o îmbunătăţire a situaţiei prea curând, în condiţiile în care perspectiva de profitabilitate pentru rafinării s-ar putea îndepărta dacă OMV va decide să amâne proiectele de modernizare şi expansiune”, a menţionat Chladek.

“Mai mult, este nevoie de o perioadă considerabilă de timp pentru a putea obţine profituri din producerea de energie electrică sau, posibil, din orientarea spre energie regenerabilă. Aşteptăm în următoarele săptămâni detalii asupra viitorului Petrom, în special în ceea ce priveşte modernizarea rafinăriilor”, a adăugat acesta.

Profitul net al Petrom (SNP) a scăzut, în primele nouă luni ale anului, cu 33%, la 1,53 miliarde de lei (364 mililioane de euro), în condiţiile în care cifra de afaceri a coborât în perioada ianuarie-septembrie cu 27%, la 9,45 miliarde de lei (2,2 miliarde de euro).

“În ciuda condiţiilor economice nefavorabile, în trimestrul al treilea am înregistrat rezultate bune, susţinute de efectele instrumentelor pentru acoperirea riscului preţului la ţiţei, ajustarea costurilor şi a operaţiunilor, precum şi asigurarea finanţării pentru proiectele-cheie”, a declarat, în raportul financiar, directorul general al Petrom, Mariana Gheorghe.

Ea a mai spus că Petrom a început producţia la sondele offshore forate recent, Delta 6 şi Lebăda Vest 4 (din Marea Neagră), iar acestea au contribuit la inversarea tendinţei de scădere a producţiei. “De asemenea, am redus costurile de producţie şi ne-am consolidat poziţia pe piaţa de retail a carburanţilor. Cu toate acestea, rezultatele noastre cumulative pentru primele nouă luni au fost afectate de preţurile mai mici la ţiţei, de condiţiile economice dificile şi de deteriorarea marjelor, marcate de declinul în sectoarele industriale şi comerciale”, a mai explicat Mariana Gheorghe.

Producţie mai mică de petrol şi gaze

Producţia Petrom din primele nouă luni ale anului a fost mai redusă cu 4% faţă de perioada similară din 2008, atingând nivelul de 51,12 milioane barili echivalent petrol, din cauza scăderii volumului de petrol şi gaze extrase din România.

Pe plan local, producţia totală de ţiţei şi gaze a Petrom SA a fost de 49,54 milioane barili echivalent petrol, cu 5% sub nivelul din primele nouă luni din 2008. Veniturile din primele nouă luni ale Petrom au însumat 10,683 miliarde de lei (2,526 miliarde de euro), fiind cu 30% mai reduse faţă de valoarea din perioada similară a anului trecut, de 15,08 miliarde lei. Cheltuielile au scăzut într-un ritm similar, respectiv cu 30%, de la 12,233 miliarde de lei la 8,937 miliarde de lei (2,113 miliarde de euro). În acelaşi interval, investiţiile au fost de 2,713 miliarde de lei (641,7 milioane de euro), cu 42% sub nivelul din 2008.

“Pe termen scurt, ne aşteptăm ca sectorul de petrol şi energie, precum şi condiţiile macroeconomice din România să fie marcate de volatilitate. Ca răspuns la mediul economic dificil, ne vom concentra asupra direcţiilor noastre strategice şi investiţiilor susţinute, în timp ce vom continua revizuirea opţiunilor noastre de restructurare şi evaluarea oportunităţilor de afaceri”, a mai afirmat directorul general al Petrom.

La finele lunii septembrie, Petrom, principalul jucător din piaţa locală de profil, avea 28.215 angajaţi, cu 16% mai puţini decât la sfârşitul intervalului similar din 2008, când numărul de salariaţi era de 33.656.

În acest context, pe fondul reducerii cheltuielilor generate inclusiv de reducerea de personal, dar şi al revirimentului economic uşor, compania a înregistrat rezultate financiare bune în al treilea trimestru comparativ cu anterioarele trei luni.

Astfel, în raport cu T2/09, cifra de afaceri netă în T3/2009 a avansat cu 22%, înregistrând o valoare de 3,53 miliarde de lei (840 milioane de euro), în special datorită creşterii cantităţilor vândute.

Nivelul EBIT-ului a fost de 705 milioane de lei (167 milioane de euro), mai ridicat decât în T2/2009, în principal pe fondul unui preţ mai bun al ţiţeiului.

Potrivit Petrom, rezultatele foarte bune din al treilea trimestru se datorează şi “efectului sezonier” indus de creşterea vânzărilor de carburanţi în lunile de vară. Reamintim că Petrom este unicul producător de petrol din România şi procedura sa internă este ca divizia de explorare şi producţie să vândă către divizia de rafinare şi marketing ţiţeiul extras la un nivel al preţurilor corelat cu cel al pieţei internaţionale.

“În T2, preţul mediu al barilului de petrol fusese de 52,09 dolari, iar în T3 a urcat la 61,47 dolari, ceea ce ne-a adus o creştere în condiţiile în care costul intern de producţie pentru un baril a avansat în T3 faţă de T2 de la 14,03 dolari la 14,64 dolari”, au explicat pentru Business Standard oficialii Petrom. Conform lor, chiar şi în condiţiile unui avans al preţurilor, vânzările cu amănuntul au crescut cu 14% comparativ cu T3/08 până la 609 milioane de litri (echivalentul a 493.000 de tone), în pofida unei cereri stagnante.

“Investiţiile susţinute în reţeaua de distribuţie între anii 2006 şi 2008 au avut ca rezultat optimizarea reţelei de benzinării, ceea ce a condus la obţinerea unor rezultate foarte bune chiar şi în contextul economic nefavorabil”, au mai afirmat oficialii companiei petroliere. Vânzările pe retail ale Petrom în T3/09 au crescut versus T2/09 cu aproximativ 12%, în timp ce piaţa locală de retail s-a majorat cu peste 9%.

Câştigul OMV, minus de 34%

Profitul net al OMV, proprietarul Petrom, a scăzut cu 34% în al treilea trimestru, comparativ cu perioada similară din 2008, la 362 milioane de euro, în condiţiile în care vânzările s-au redus cu 31%, la 4,7 miliarde de euro, a anunţat ieri grupul austriac. Profitul OMV înainte de deducerea dobânzilor şi taxelor (EBIT) s-a situat în perioada iulie-septembrie la 553 milioane de euro, în scădere cu 23% comparativ cu al treilea trimestru al anului trecut. Contribuţia Petrom la EBIT a fost de 210 milioane de euro, notează raportul de ieri al grupului austriac.

Profitul EBIT pe segmentul Explorare şi Producţie a scăzut în intervalul analizat cu 32%, la 492 milioane de euro, afectat în principal de preţurile nefavorabile ale petrolului. Producţia de petrol şi gaze naturale a grupului din al treilea trimestru a fost echivalentă cu 317.000 barili de petrol pe zi, puţin peste nivelul perioadei similare din 2008.

Pentru operaţiunile de Rafinare şi Marketing, OMV a raportat un EBIT de 36 milioane de euro, faţă de pierderi de 63 milioane de euro în iulie-septembrie 2008. Pentru primele nouă luni, OMV a raportat vânzări de 13,1 mld. euro, în scădere cu 34% şi un profit net de 606 mil. euro, mai mic cu 68% faţă de cel înregistrat în perioada similară a lui 2008.

Rezultatele OMV sunt calculate conform standardelor internaţionale de contabilitate – IFRS, în timp ce acelea ale Petrom sunt conform standardelor româneşti – RAS.

La sfârşitul lunii septembrie, compania Petrom avea 458 de staţii de distribuţie, în timp ce grupul Petrom deţinea 828 de benzinării, dintre care 562 în România, iar alte 266 în afara ţării (112 în Republica Moldova, 95 în Bulgaria şi 59 în Serbia).

Petrom este cea mai mare companie românească, pachetul majoritar de acţiuni al companiei fiind controlat din 2004, de grupul austriac OMV, care deţine 51% din capital. Alţi acţionari importanţi sunt Ministerul Economiei, cu 20,64%, iar Fondul Proprietatea controlează 20,11% din titlurile Petrom. Restul de 8,24% din acţiuni sunt listate la BVB.

standard.ro: Furnizorii privaţi “boicotează” pe bursă ofertele de energie

Furnizorii privaţi de electricitate încearcă să forţeze reducerea preţurilor pe care producătorii de stat le cer pe bursa de profil pentru energia pe care o vor livra anul viitor, neparticipând la licitaţiile organizate pe platforma OPCOM care astfel sunt anulate pe bandă rulantă.

Furnizorii acuză producătorii că solicită în mod nejustificat preţuri cu 15-20% mai mari, în condiţiile în care consumul s-a redus cu aproximativ 10% de la începutul anului şi până în prezent, iar semnele de revenire ale industriei locale sunt minore.

“Sunt preţuri foarte mari care nu au nicio logică. Găsim energie la sub 50 de euro în Germania, care este cea mai lichidă piaţă. Nu şi-a revenit consumul atât de mult încât să ni se ceară astfel de sume”, a declarat pentru Business Standard Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România – AFEER. În replică, producătorii susţin că preţurile nu sunt mai mari decât anul trecut în perioada similară şi sunt justificate în condiţiile în care, deşi consumul a scăzut, costurile unitare au crescut.

“Eu cred că sunt preţuri mai mici decât anul trecut. Trebuie să luăm în calcul şi faptul că astea sunt nişte oferte iniţiale”, a explicat, la rândul său, Constantin Bălăşoiu, directorul general al Complexului Energetic Craiova, unul dintre cei mai mari furnizori locali de energie. Acesta a adăugat că piaţa “va urma să stabilească unde se vor localiza dauna sau profitul la consumatori ori la producători”.

“Pe Piaţa pentru Ziua Următoare de cel puţin o lună preţurile au crescut cu 5-8% şi luna trecută s-a închis la 220 de lei… E normal să cerem preţurile pe care le vedeţi acum pe bursă”, a continuat Bălăşoiu.

Aflaţi de cealaltă parte a baricadei, furnizorii privaţi nu văd deloc lucrurile în acest fel. “Producătorii au pus acum electricitate pe bursă pentru 2010 la preţuri cu 10-20% mai mari decât în prezent şi chiar mai mult. Nimeni nu poate plăti aceste preţuri. În Germania, energia pentru T1 2010 se vinde cu 44-45 de euro pe un megawatt oră, adică aproximativ 170 de lei, la noi este 207 lei… Toate licitaţiile riscă să se anuleze dacă producătorii nu îşi dau seama…”, a punctat, la rândul său, Jack Cutişteanu, directorul general al traderului privat Petprod.

Compromisul, la cotitură

Calea pentru un posibil compromis între cerere şi ofertă este deschisă însă tot de către un producător de stat.

“S-au anulat mai multe licitaţii. Asta este! Mai tatonăm şi noi piaţa. Vom vedea ce facem până la urmă…”, a subliniat Gheorghe Daviţoiu, directorul general al Complexului Energetic Craiova.

Ion Lungu, şeful AFEER, a precizat că în opinia sa un preţ mediu corect al energiei pentru 2010, “un an greu”, este de 175 -180 de lei pentru un megawatt oră.

Daviţoiu a lăsat să se înţeleagă însă că preţul corect trebuie să fie mai mare, pentru că el ar urma să încorporeze şi costurile cu drepturile de emisii de dioxid de carbon, dar şi cheltuielile pentru conformarea la normele europene de mediu.

În altă ordine de idei, furnizorii privaţi aşteaptă cu mare interes ofertele producătorilor celor mai ieftine energii de pe piaţă, hidro şi respectiv nucleară, adică ale companiilor de stat Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.

Pentru început, vestea bună este că Nuclearelectrica a ieşit deja pe bursa de energie administrată de OPCOM cu două pachete de electricitate.

Astfel, compania de stat oferă două pachete de câte 20 MW “în bandă” (24 ore) în schimbul unui preţ de 160 de lei pentru un megawatt oră, plus obligaţia cumpărătorului de a livra 100 MW, tot “în bandă”, la preţul de 180 de lei pentru un megawatt oră pe o durată de maximum 400 de ore în cazul opririlor neplanificate ale reactoarelor.

Dacă Nuclearelectrica a ieşit deja pe bursă, despre Hidroelectrica nu se poate spune nici măcar că a început pregătirile în acest sens. “Să vedem ce stabileşte ANRE şi, dacă mă lasă să ies pe bursă, eu ies, dar la anul”, a explicat Mihai David, directorul general al companiei de stat Hidroelectrica.

El a adăugat că i “se eliberează” circa un terrawatt (echivalentul a un milion de megawaţi) din contractele bilaterale care vor expira la finele acestui an, iar teoretic această electricitate este disponibilă pentru bursă, dacă reglementatorul nu îi stabileşte ca destinaţie segmentul reglementat.

De altfel, David a mai arătat că, în acest moment, discuţiile despre cum va arăta piaţa de energie de la 1 ianuarie 2010 în ceea ce priveşte restructurarea celor două mari categorii de consumatori (reglementat şi concurenţial) nu au fost încă finalizate. “Hidroelectrica ar fi într-o situaţie foarte bună dacă reglementatorul va decide să lase pe segmentul reglementat doar casnicii”, a punctat şeful Hidroelectrica.

La ora actuală, discuţiile la nivelul autorităţilor în ceea ce priveşte creionarea pieţei de energie de la 1 ianuarie 2010 iau în calcul două varinate principale de reformare.

Prima prevede că pe segmentul reglementat vor rămâne numai casnicii, iar a doua – că vor fi acceptaţi şi consumatorii industriali mici, cel puţin până la finele lui 2012.

“Adevărul este că acum Comisia Europeană ne presează să păstrăm pe reglementat doar casnicii şi restul să meargă pe bursă să îşi ia energie sau să negocieze direct cu furnizorii sau cu traderii, cu cine vor ei, şi să-şi găsească singuri”, au explicat pentru Business Standard surse apropiate discuţiilor.

Potrivit acestora, decizia trebuie luată cât mai repede, iar autorităţile române trebuie să-şi asume eventualele consecinţe.

AFEER: În Ungaria, preţurile au crescut cu 20%

Ion Lungu, şeful AFEER, a explicat, la rândul său, că în Ungaria, ţară în care consumatorii casnici au fost singurii care au rămas pe segmentul reglementat, “preţurile la energie au crescut într-o primă etapă cu 20%, după care şi-au revenit la nivelul de dinainte”.

“Existenţa unor tarife reglementate pentru consumatori industriali este un anacronism care trebuie desfiinţat de urgenţă. Existenţa acestui tarif defavorizează consumatorii industriali care au optat pentru piaţa liberă faţă de cei care au rămas ascunşi, «captivi» şi care beneficiază de preţuri reglementate mai mici decât cele de pe piaţa liberă”, a explicat, la rândul său, Jack Cutişteanu, directorul general al traderului Petprod, una dintre cele mai mari companii care activează pe piaţa de intermediere în tranzacţiile cu electricitate. “Este prerogativa ANRE de desfiinţare a acestor tarife”, a punctat Cutişteanu.

De altfel, recent, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE, Petru Lificiu, declara că reglementatorul pregăteşte un alt sistem de preţuri, intenţia fiind de a lăsa în reglementat exclusiv consumatorii casnici. Autoritatea încearcă astfel să răspundă dorinţelor exprimate de Comisia Europeană pentru că, în caz contrar, o procedură de infringement pe această temă ar deveni iminentă.

În prezent, consumatorii eligibili pot primi energie pe segmentul reglementat – pentru populaţie – dacă nu optează pentru un alt furnizor decât cel “implicit”. ANRE intenţionează să realizeze un studiu cu un consultant de renume care să ajute la stabilirea foarte clară a noii structuri a pieţei.


Concurenţa: Cei doi giganţi de stat din energie trebuie aprobaţi întâi de noi

Reorganizarea sectorului energetic de stat în două companii “conţine premisele realizării unor operaţiuni de concentrare economică”, se arată în punctul de vedere al Consiliului Concurenţei, referitor la proiectul de act normativ întocmit de Ministerul Economiei. “Este esenţial ca operaţiunile de concentrare economică să nu fie puse în aplicare înainte de emiterea unei decizii de către Consiliul Concurenţei, părţile implicate putând lua numai acele măsuri care nu sunt ireversibile şi nu modifică definitiv structura pieţei”, a explicat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituţiei. Acesta a mai spus că este esenţial ca diferitele strategii de reorganizare să aibă în vedere asigurarea unui număr cât mai mare de producători concurenţi, a unor pieţe bine dezvoltate şi lichide, punerea în practică a unor mecanisme detaliate, care să preîntâmpine folosirea în mod abuziv a unor posibile poziţii dominante pe piaţă. “Ideea că se vor putea disciplina ex-post nişte structuri cu putere considerabilă de piaţă este periculoasă, această putere fiind greu de contracarat prin reglementări”, a adăugat Bogdan Chiriţoiu.

Standard.ro: Transgaz: Consumul de gaze urcă acum după ce căzuse cu 20%

Compania de stat de transport gaze naturale Transgaz Mediaş a înregistrat în primele nouă luni un profit net de 189,35 milioane de lei (44,87 milioane de euro), în creştere cu 5,7% faţă de câştigul de 179,07 milioane de lei (49,2 milioane de euro) din intervalul ianuarie-septembrie 2008, potrivit datelor transmise Bursei de Valori Bucureşti.

Reducerea consumului naţional de gaze care, implicit, a afectat şi activitatea Transgaz a fost de circa 20% în primele nouă luni ale anului, dar majorarea de tarife aprobată de reglementator a ajutat compania din Mediaş să înregistreze rezultate în creştere, potrivit analiştilor.

De altfel, şi veniturile totale ale transportatorului de gaze au urcat în primele nouă luni cu 6,88%, la 865,303 milioane de lei (204,67 milioane de euro). Potrivit raportului întocmit de companie, avansul veniturilor s-a datorat ajustării tarifelor reglementate pentru serviciile de transport prin includerea în venitul reglementat a investiţiilor puse în funcţiune pentru dezvoltarea şi modernizarea sistemului naţional de transport. De asemenea, alţi factori pozitivi au fost creşterea veniturilor financiare pe seama veniturilor din dobânzi, precum şi majorarea veniturilor din serviciile de tranzit internaţional al gazelor, ca urmare a deprecierii leului în 2009 în raport cu euro şi dolarul. “Scăderea consumului nu a fost de 30%, aşa cum se anunţase, ci de aproximativ 20%, pentru că în iunie-octombrie, datorită protecţiei oferite de stat marilor consumatori de gaze, cererea şi-a mai revenit”, a explicat pentru Business Standard Ioan Rusu, director general adjunct al Transgaz. El a adăugat că “de la sfârşitul lui octombrie, chimia şi-a mai redus consumul, dar acum creşte consumul indus de segmentul casnic, pentru că a venit iarna”.

Potrivit lui Rusu, termocentralele care produc electricitate, combustibilul folosit fiind gazele naturale, şi-au crescut cererea în ultima perioadă.
Transgaz a avut în ianuarie-septembrie 2009 venituri financiare de 34,06 milioane de lei (8,05 milioane de euro), cu o pondere de 3,93% în totalul veniturilor. În intervalul similar din 2008, societatea de transport înregistrase venituri financiare de 21,5 milioane de lei (5,9 milioane de euro), reprezentând 2,65% din totalul veniturilor.

De notat că profitul net reprezintă 99,48% din câştigul bugetat pentru această perioadă, de 190,34 milioane de lei (45 milioane de euro). În acelaşi timp, veniturile totale reprezintă 90,44% faţă de prevederile bugetului de venituri şi cheltuieli, iar cheltuielile totale s-au realizat în procentaj de 87,23% faţă de nivelul bugetat.

Transportatorul de gaze şi-a redus cu 3% personalul

Potrivit datelor transmise de companie Bursei de Valori Bucureşti, Transgaz avea la finele lunii septembrie cu aproximativ 3% mai puţini angajaţi decât în perioada similară a anului trecut. Astfel, la sfârşitul primelor nouă luni din acest an, societatea avea 5.022 de angajaţi permanenţi faţă de 4.869 la 30.09.2008.

“Diferenţa vine din numărul de pensionări şi nici nu am mai făcut angajări pe posturile eliberate între timp”, a explicat, la rândul său, Elisabeta Ghidiu, director pentru strategie, piaţă de capital, comunicare şi relaţii corporative în cadrul companiei de stat.

De altfel, pentru data de 16 noiembrie, conducerea companiei din Mediaş propune ca în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor să se aprobe modificarea bugetului de venituri şi cheltuieli în sensul reducerii fondului de salarii cu aproximativ 3% faţă de nivelul iniţial. Mai mult, compania vrea aprobarea acţionarilor şi pentru rectificarea veniturilor totale pentru acest an, care sunt estimate în convocator la 1,28 miliarde de lei, mai jos cu 9,4% faţă de bugetul iniţial, dar în plus cu 9,2% faţă de 2008. Totodată, şi profitul net ar urma să fie rectificat în jos, fiind acum aşteptat să scadă cu 5,9% faţă de nivelul anticipat în bugetul iniţial. Astfel, câştigul net ar urma să se ridice la 295,19 milioane de lei, în creştere cu 23,51% faţă de cel programat în bugetul iniţial. Transgaz estimează că va transporta în acest an 12,128 miliarde de metri cubi de gaze, şi nu 14,45 miliarde de metri cubi cum apreciase iniţial.

standard.ro: Rusia propune UE un mecanism de alertă pentru oprirea gazelor

Ministrul rus al Energiei a trimis Comisiei Europene un memorandum asupra mecanismului de pre-alertă în materie de energie, în cadrul dialogului energetic dintre Rusia şi Uniunea Europeană, scrie ziarul Kommersant. Ministrul adjunct al energiei, Anatoli Ianovski, spune că Rusia aşteaptă un răspuns din partea UE la această iniţiativă.

Sunt gata să încep în orice moment negocierile, pentru ca acei care coordonează dialogul energetic să poată semna un document final în cadrul summitului ruso-european ce va avea loc pe 18 noiembrie, la Stockholm”, a afirmat el. Memorandumul defineşte noţiuni precum “situaţie de urgenţă” şi “mecanism de pre-alertă”. De asemenea, acestea precizează şi demersurile pe care părţile trebuie să le facă în cazul întreruperii livrărilor de hidrocarburi ruseşti în Europa.

În fiecare iarnă, conflictele dintre Rusia şi Ucraina duc la ameninţarea cu sistarea livrării gazelor. Anul trecut, europenii au rămas câteva zile fără gaz rusesc. Republica separatistă Transnistria este în acest moment victima celui mai recent conflict dintre Moscova şi Kiev. O mare parte din teritoriu a rămas fără gaz, fără încălzire şi apă caldă, din cauza reducerii livrărilor de gaz. Şi în alte regiuni ale Republicii Moldova s-au luat măsuri.

standard.ro: Cheltuielile mari taie profitul Gazprom

Monopolul rusesc al gazelor naturale Gazprom, controlat de statul rus, a anunţat o scădere cu 49,8% a profitului net în primul semestru al acestui an, la 7,1 miliarde de euro, pe fondul creşterii cheltuielilor pentru activităţile curente, ca urmare a crizei, anunţă agenţiile internaţionale.

În plus, cifra de afaceri a scăzut cu 6,6% faţă de S1 2008, la 38 miliarde de euro, ca urmare a scăderii vânzărilor de gaze în Rusia şi a diminuării vânzărilor de produse rafinate. În aceeaşi perioadă, nivelul datoriilor înregistrate de gigantul rusesc Gazprom a ajuns la 31 miliarde de euro.

EVZ: UE cere un program de scumpire la gaze

ANGAJAMENT. România va prezenta Comisiei Europene (CE) până în luna martie a anului viitor un program privind liberalizarea preţului gazelor din producţia internă, în urma solicitărilor repetate primite de la CE, a declarat, ieri, ministrul economiei, Adriean Videanu.

„Înregistrăm săptămânal comunicări de la CE pentru liberalizarea preţului la gaze. Vrea un program până în martie 2010

. Îl vom prezenta până la acest termen”, a spus Videanu. El a afirmat recent că ministerul a iniţiat discuţii privind preţurile cu Romgaz şi Petrom, principalii producători locali de gaze.

EVZ: Profitul Gazprom, la jumătate

EFECTE. Profitul net al Gazprom a scăzut în primele şase luni

cu aproape 50%, comparativ cu perioada

similară din 2008, la 305,8 miliarde ruble (7,1 miliarde euro), din cauza creşterii cheltuielilor şi reducerii vânzărilor, transmite AFP.

Cifra de afaceri pentru primul semestru s-a situat la 1.640 miliarde ruble (38 miliarde euro), în scădere cu 6,6%. Rezultatul reflectă, în mare

măsură, reducerea vânzărilor de gaze şi de produse rafinate.

Ziua: CC ar vrea doi “monstri” energetici

Consiliului Concuren­tei (CC) ar aviza mai degraba doua companii rezultate in urma restructurarii secto­rului energetic din Romania, decat una singura, intrucat ar exista sanse mai mici sa creeze o pozitie dominanta, a declarat, ieri, presedintele autoritatatii romane de con­cu­renta, Bogdan Chiritoiu.

“Cu cat sunt mai putine companii (rezultate in urma reorganizarii sectorului energetic national – n.r.) cu atat sunt mai putine sanse ca noi sa putem accepta. Mai usor putem accepta doua companii, desi nici pentru doua nu putem garanta in avans, decat una singura. Daca ar exista o singura companie cu o cota de piata de 90%, ar fi destul de greu sa sustii ca aceasta nu are pozitie dominanta”, a afirmat Chiri­toiu. Acesta a precizat ca procesul de avizare va fi de durata. “Trebuie facuta o analiza amanuntita, care ar putea sa dureze. Intr-un caz relativ simplu, pre­cum preluarea Zapp de catre Cosmote, a durat cateva luni”, a adaugat prese­dintele CC.

Ministerul Justitiei a avizat proiectul de Hotarare de Guvern privind infiintarea celor doua noi companii din domeniul energetic, cu observatia ca reprezinta un set de politici noi si nu poate intra in dezbaterea unui Guvern demis, a declarat, ieri, ministrul Eco­no­miei, Adriean Videanu.

Tags: ,

Comments are closed.

November 2017
M T W T F S S
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Site Metter