revista presei 10 septembrie

2009/09/10

EVZ: Petrolul şi gazele câştigate la Haga vor fi scoase la licitaţie în luna octombrie

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) va scoate la licitaţie internaţională, la finele lunii octombrie, cinci perimetre din platoul continental al Mării Negre cu o suprafaţă totală de 5.170 de kilometri pătraţi.

Acestea fac parte din aria de 9.700 km pătraţi câştigată de România la Haga, în procesul cu Ucraina. Anunţul de ofertă

a fost trimis spre publicare în Jurnalul Oficial al UE, unde ar putea să apară la finele lunii octombrie. Din acel moment, companiile interesate au 120 de zile la dispoziţie pentru a depune oferte, ne-a declarat preşedintele ANRM, Gelu Mărăcineanu. Câştigătorul va fi anunţat în iulie 2010.

Diferenţa, de 4.530 de kilometri pătraţi, a fost concesionată anterior companiei Petrom (4.000 de kilometri pătraţi), care derulează deja lucrări de explorare seismică 3D în zonă împreună cu gigantul Exxon Mobil, şi firmei

canadiene Sterling Resources (530 de kilometri pătraţi). Aceasta din urmă a fost implicată într-un scandal public, legat de modul în care a încheiat contractul cu statul.

În aria câştigată de România la Haga există resurse estimate de 12 milioane de tone de petrol şi 70 de miliarde de metri cubi de gaze naturale

. Mărăcineanu a declarat că zăcămintele exacte se vor cunoaşte însă prin 2010-2011, după efectuarea explorărilor. „Cu siguranţă, aceste resurse ne vor asigura inde pendenţa energetică”, a spus Mărăcineanu.

Potrivit acestuia, Sterling a descoperit până acum rezerve probate prin sonde de 8,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale, însemnând circa 75% din cât produce acum România într-un an. În plus, Sterling a mai identificat structuri cu un potenţial de 42 de miliarde de metri cubi de gaze.

Interes de la companii din SUA, Australia sau India

În aceeaşi rundă, mai sunt scoase la licitaţie alte şase perimetre offshore, de circa 1.000 de kilometri pătraţi fiecare. Dintre acestea, cinci fuseseră concesionate Petrom, iar unul (numărul 25, Luceafărul) firmei Sterling, dar în urma explorărilor 2D au fost considerate netentante şi abandonate. „Acum, cu explorările seismice 3D se pot culege alte date şi pot deveni atractive”, a declarat preşedintele ANRM.

În plus, mai sunt ofertate 19 perimetre onshore, în vestul României şi în Dobrogea. Până acum s-au arătat interesate de perimetrele ce vor fi licitate de România atât firmele locale Petrom şi Romgaz, cât şi companii străine.

Printre acestea: Hunt Oil (SUA), Aspect Holdings (SUA), AuDAX Resources (Australia), Petro Santander (SUA), Petro Venture (Singapore), Gas Plus (Italia), Melrose Resources (Marea Britanie), Punj Lloyd (India).

„Nu vom mai accepta încheierea de contracte cu firme de apartament

, care sapă 3-4 sonde în 15 ani, apoi când găsesc ceva bat la uşile companiilor

mari. Cine are bani va câştiga”, a spus Mărăcineanu.

Standard.ro: Energeticienii: Îl dãm în judecată pe Videanu pentru titlurile de la CEZ

Sindicatul energeticienilor, mai precis Federaţia “Univers”, care este afiliată la Blocul Naţional Sindical (BNS), ameninţă cu organizarea de proteste şi că va da în judecată Ministerul Economiei, condus de Adriean Videanu (PDL), dar şi firma de stat Electrica, potrivit unor declaraţii acordate Business Standard de unul dintre liderii “Univers”.
“Este un răspuns al nostru la faptul că domnul Videanu nu vrea să ne vândă acţiunile la care avem tot dreptul. Nu e nicio eroare legislativă, este o eroare în înţelegerea domnului Videanu”, a afirmat Dumitru Chiriţă, preşedinte executiv al Federaţiei “Univers”. De altfel, astăzi, BNS şi federaţia sindicală în cauză vor organiza o conferinţă de presă în care vor prezenta toate problemele cu care se confruntă în acest moment sistemul energetic, dar şi calendarul acţiunilor de protest ce urmează să fie organizate de energeticieni. Federaţia susţine că reprezintă interesele a circa 55.000 de actuali şi foşti energeticieni care au dreptul să cumpere respectivele acţiuni.

În prezent, Consiliul de Administraţie al Electrica a aprobat raportul comisiei de negociere, în urma căruia ar urma să vândă către CEZ două pachete de acţiuni de aproape 19% din capitalul social al CEZ Distribuţie şi CEZ Vânzare, companii desprinse din fosta Electrica Oltenia. Cehii de la CEZ oferă societăţii Electrica peste 145 milioane de euro pentru cele două pachete de titluri. Dumitru Chiriţă, care este, totodată, şi deputat în Parlamentul României, membru al PSD, a mai spus că sindicatul şi-a exercitat în repetate rânduri, în scris, dreptul de opţiune asupra cumpărării acţiunilor respective, un pachet de până la 10%, dar că autorităţile nu i-au dat niciun răspuns. “Prin comportamentul său, Videanu ne determină la acţiuni în instanţă şi pe parte civilă şi penală şi împotriva sa, şi a ministerului, dar şi împotriva Electrica. Să răspundă de ceea ce fac”, a adăugat preşedintele executiv al Federaţiei “Univers”.

Ministrul Adriean Videanu nu a putut fi contactat pentru o reacţie pe această temă până la închiderea ediţiei. Potrivit unor surse guvernamentale, tranzacţia prin care Electrica va vinde către CEZ pachetele sale urmează să se facă până la începutul lunii octombrie, protestele sindicale fiind zadarnice, “în condiţiile în care nu mai au cadru legal pentru a-şi primi acţiunile în acest caz, al CEZ”. “Pot cumpăra acţiuni la celelalte, la firmele Electrica vândute către Enel şi E.ON”, au spus sursele citate.

Conferinţa de presă de astăzi va fi susţinută de Dumitru Costin, preşedintele BNS, Adolf Mureşan, preşedintele Federaţiei “Univers”, şi Dumitru Chiriţă. Anunţul protestelor sindicale ale Federaţiei “Univers” vine la puţin timp după ce sindicaliştii de la “Hidrosind”, care reprezintă interesele angajaţilor Hidroelectrica, au derulat mişcări similare împotriva spargerii companiei de stat între cei doi giganţi pe care ministerul condus de Videanu îi vrea funcţionali înainte de iunie 2010.

Acţionarii Fondului Proprietatea (FP) au aprobat luni vânzarea participaţiilor la cele două filiale ale CEZ, pentru circa 230 milioane de euro. Sumele obţinute din vânzarea participaţiilor CEZ vor ajunge în conturile acţionarilor Fondului Proprietatea sub formă de dividende din profitul pe care Fondul îl va obţine în acest an.

FP deţine 30% din acţiunile CEZ Distribuţie, 30% din CEZ Vânzare, iar Electrica are aproape 19% din acţiunile CEZ Distribuţie şi tot atât la CEZ Vânzare.

Negocierile dintre CEZ, Fondul Proprietatea şi Electrica au durat circa două luni, iar preţul oferit iniţial pe o acţiune a crescut cu aproximativ 19%, până la 375 milioane de euro, mai mult decât dublu faţă de preţul de la privatizare. Iniţial, CEZ oferea pe pachetele de titluri nedeţinute circa 314,6 milioane de euro, din care 192,68 milioane de euro pentru acţiunile Fondului Proprietatea şi 121,99 milioane de euro pentru titlurile Electrica.

Electrica este asistată juridic de Şova&Asociaţii, în timp ce gigantul ceh CEZ este consiliat de Ţuca Zbârcea&Asociaţii.
CEZ este prezent din 2005 în România, prin preluarea filialei de distribuţie şi furnizare a energiei Electrica Oltenia de la Electrica, deţinută la acel moment de stat prin Ministerul Economiei.

ziare.com: Complexul de inferioritate al Rusiei naste monstri

Relatiile dintre Rusia si fostele sale republici socialiste sunt conduse pe baza unei politici externe “amestecate”: jumatate Realpolitik de secol XIX, jumatate geopolitica secolului XX.

Potrivit acestei doctrine, orice mare putere are nevoie de sateliti obedienti, iar extinderea NATO nu face decat sa mareasca sfera de influenta a SUA, in detrimentul Rusiei. “Sateliti obedienti” nu fac insa decat sa transforme Rusia intr-un subiect al manipularii.

Pentru a compensa un crescand complex de inferioritate dezvoltat de la sfarsitul Razboiului Rece incoace, Rusia apeleaza la toate parghiile care-i stau in putere pentru a-si subjuga vecinii. In raspuns la NATO, a creat Organizatia Tratatului de Securitate Colectiva (CSTO). Acesta este o parodie a aliantei nord-atlantice, atat prin titlu cat si prin principiile constitutive, scrie Alexander Golts, un analist militar independent, pentru Project Syndicate.

Kremlinul nu vede nicio problema in faptul ca CSTO este de fapt o legatura mecanica de intelegeri militare bilaterale intre Belarus, Armenia, Kazachstan, Kirgizstan, Tajikistan, Uzbekistan si Rusia.

Viziune de aparare colectiva? Nimeni nu stie care este aceea si oricum, este greu de imaginat o situatie in care, spre exemplu, trupele belaruse ar apara granita tadjica. Nu conteaza nici faptul cxa multe state membre au scris clar in constitutiile nationale ca nu pot trimite trupe in afara teritoriului statului.

Este limpede miopia Kremlinului in aceste circumstante, considerate probabil prea insignifiante pentru a sta in calea dictatelor politicii externe, al carei scop ultim este castigarea jocului de suma zero cu Occidentul.

Cat timp Rusia se arunca orbeste in acest joc, satelitii sai isi joaca propriile carti- manipuland Kremlinul pentru asa-zisul lor sprijin.

Maestrul absolut al manipularii Rusiei este dictatorul belarus Aleksandr Lukasenko. Tara lui nu poate supravietui fara subventiile ruse la energie si fara creditele nerambursabile oferite periodic de Moscova.

Cu toate acestea, Lukasenko reuseste, cu abilitate, sa evite sa dea curs proiectelor pe care Rusia isi propune sa le demareze in Belarus in folosul propriu.

De fiecare data cand Rusia “strange surubul”, presand pentru concesii in schimbul sprijinului sau, Lukasenko incepe imediat sa strige ca Moscova este “nerecunoscatoare”, avand in vedere ca 10 milioane de belarusi “pazesc Rusia de tancurile NATO”.

Cand Moscova insista, Lukasenko abroga intelegerile bilaterale dupa cum are chef. O astfel de situatie a avut loc dupa ce Rusia a interzis importurile de produse lactate din Belarus, in semn de retaliere impotriva lui Lukasenko, care a primit un credit de 2 miliarde de dolari insa nu si-a aratat recunostinta recunoscand Osetia de Sud si Abhazia.

Asa ca dictatorul belarus nu a participat la summit-ul CSTO si nici nu a fost de acord cu crearea unei forte operationale de raspuns- Lukasenko nu vrea cu niciun chip ca nici macar o mica parte din armata sa sa devina subordonata Rusiei.

De partea cealalata, in Asia Centrala, Rusia se confrunta cu o amenintare mai probabila decat invazia tancurilor NATO. Daca fortele occidentale din Afganistan pierd batalia cu talibanii, un val de extremism islamic va patrunde in statele central-asiatice, incitand la razboaie civile locale intr-o regiune sensibila.

Pentru Rusia, asta ar insemna de la zeci de mii de refugiati la patrunderea militiilor armate pe teritoriul sau.

Este limpede ca Rusia are tot interesul ca NATO sa aiba succes in Afganistan- cu toate acestea, in ultimii patru ani nu a facut decat sa-i puna piedici.

In 2005, la summit-ul Organizatiei de Cooperare de la Shanghai, Vladimir Putin a insistat ca declaratia finala sa include cererea ca americanii sa-si retraga bazele din Asia Centrala – strategii rusi explicand ca se tem ca americanii vor scoate rusii din aceasta regiune.

Insa rusii au batut palma cu americanii, permitandu-le sa transporte cele necesare luptei din Afganistan folosindu-se de spatiul aerian rus, asa ca a devenit limpede ca rusii nu doreau decat monopolul rutelor de transport din Asia Centrala, pentru a avea un avantaj in fata americanilor.

In februarie, Kremlinul i-a dat presedintelui kirgiz Kurmanbek Bakiev nici mai mult nici mai putin de 500 de milioane de dolari pentru a inchide baza militara americana din aceasta tara.

Americanii i-au oferit lui Bakiev 160 de milioane de dolari pe an, asa ca de-acum incolo nu va mai exista o baza oficiala, ci un “centru de tranzit” care are de fapt aceleasi functii.

In schimbul banilor, Kremlinul a obtinut doar schimbarea titulaturii bazei americane. Era normal ca Rusia sa incerce sa primeasca totusi ceva pentru banii sai, asa ca i-a trimis pe vicepremierul Igor Sechin si ministrul Apararii, Anatoli Serdiukov, la Bishkek.

Bakiev, ilustru invatacel al lui Lukasenko, ar fi spus: inteleg ca sunteti ingrijorati de prezenta americanilor in Asia Centrala- in acest caz, americanii vor avea o baza iar voi doua, in Kirgizstan.

Rusii au capatat asadar o baza militara in schimbul banilor lor, insa s-ar putea sa nu le serveasca la mare lucru- este asezata in regiunea Osh, macinata de saracie, trafic de droguri, tensiuni etnice. Extremistii de aici au toate motivele acum sa priveasca spre baza ruseasca in incercarea lor de a pune mana pe arme.

Adevarul: Rusia, cel mai mare exportator de petrol

Veniturile bugetare ale Rusiei au crescut cu 20 de miliarde de dolari de la începutul anului. Rusia a exportat pentru prima dată mai mult petrol decât Arabia Saudită, profitând de reducerea producţiei OPEC.

Exporturile de petrol şi produse derivate ale Rusiei au crescut la 7,4 milioane de barili pe zi în cel de al doilea trimestru, conform datelor Ministerului Rus al Energiei, în timp ce livrările Arabiei Saudite au scăzut la şapte milioane de barili pe zi în aceeaşi perioadă, arată datele Agenţiei Internaţionale ale Energiei (AIE).

Analiştii pieţei petroliere se aşteptau la o reducere a producţiei ruseşti de petrol, după ce adjunctul premierului Putin, declara în luna septembrie a anului trecut că Rusia este gata să se alăture politicii Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) pentru a susţine preţurile. În schimb, executivul de la Moscova a acordat scutiri de taxe pentru noile exploatări petroliere din Siberia.

Rosneft, Lukoil şi TNK-BPB au produs mai mult petrol, profitând de creşterea cu 54% a preţurilor faţă de decembrie 2008, până la 69 dolari pe baril. „În mod cert, Rusia a beneficiat de reducerea producţiei OPEC. Din creşterea preţurilor, bugetul de stat al Rusiei a încasat suplimentar 20 de miliarde de dolari “, spune Chris Weafer, şef de strategie la UralSib Financial.

Sondajul efectuat de Bloomberg printre 34 de analişti relevă că preţul mediu al petrolului va scădea în cel de-al treilea trimestru cu 4,7%, la 64,5 dolari pe baril. Valoarea maximă a ultimelor zece luni a fost atinsă pe 25 august, cu 75 de dolari pe baril, în prezent cotaţiile fiind în jur de 68 de dolari.

Producţia a crescut cu 1,3%

Comparativ cu Arabia Saudită, Rusia nu are posibilitatea de a opri producţia unor zăcăminte timp de câteva luni, pentru ca apoi să le repună în funcţiune. Producţia Rusiei a crescut cu 1,3% în luna august, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2008, la 9,97 milioane de barili de petrol pe zi, iar exporturile au crescut cu 6%, conform statisticii oficiale.

„Dacă producţia Rusiei va scădea cu 700.000 de barili pe zi, aşa cum se prognozează, piaţa va fi mult mai puţin flexibilă“, atenţionează Edward Morse, economist-şef la LCM Commodities. Rusia este cel mai mare exportator de produse energetice, dacă se ţine cont de livrările Gazprom.

RIA Novosti: Russia, Iraq agree on two gas pipeline projects

MOSCOW, September 9 (RIA Novosti) – Russia and Iraq have reached agreements on building two gas pipelines and on cooperation in operating two Iraqi thermal power plants, the Russian Energy Ministry said on Wednesday.

A Russian delegation led by Energy Minister Sergei Shmatko visited Iraq on September 7 to discuss cooperation in electric power and the oil and gas sector. The delegation included representatives of the oil companies Rosneft, LUKoil, and TNK-BP.

“We have accumulated considerable international experience in the implementation of projects for deposit development and the creation of corresponding transport and production infrastructure in the energy sector. We have something to offer our Iraqi partners,” the ministry’s press office quoted Shmatko as saying.

Under the new agreement parties, Russia will help Iraq build the Kirkuk-Baniyas gas pipeline and a second strategic gas pipeline and arrange the operation of the Yusifiya and Dibis thermal power plants in Iraq, the statement said.

energia.gr: Russian Energy Firms Feel Welcome In Iraq

Russia said Wednesday it felt wanted in Iraq, after its highest-level visit to the country since the 2003 U.S.-led invasion yielded agreements on natural gas pipelines and power.

“We’ve received a clear signal from the Iraqi government that Russian oil companies are welcome guests in Iraq,” Russian Energy Minister Sergei Shmatko said in a statement Wednesday after his visit earlier this week.

Russia and Iraq reached agreements on the construction of two gas pipelines and cooperation on the launch of three power stations, the statement said.

The visit, which included representatives from Russia’s leading energy companies, such as Rosneft (ROSN.RS), Lukoil Holdings (LKOH.RS), TNK-BP Holding (TNBP.RS) and Zarubezhneft, was the first by an official Russian delegation in six years, the ministry said.

Russia is seeking to revive political and economic ties with Iraq disrupted by the U.S. invasion six years ago and to position itself for future energy deals in the oil-rich country.

In 1997, Lukoil signed a multi-billion dollar contract to explore the West Qurna 2 oil field but was expelled before the invasion of Iraq because of disagreements with the Saddam Hussein regime.

Novinite: Bulgaria High Level Energy Policy War Heats up

Bulgaria High Level Energy Policy War Heats up: Bulgaria High Level Energy Policy War Heats up
Bulgaria’s Economy, Energy and Tourism Minister, Traicho Traikov, called the President’s statements regarding the cabinet’s energy policy harmful. Photo by BGNES

The statements made by Bulgaria’s President, Georgi Parvanov, regarding the new cabinet’s energy policy are baseless unacceptable, and harmful according to Economy Minister Traicho Traikov.

On Tuesday, Parvanov, launched stark criticism of the energy policy of the country’s new cabinet. In an extensive article, published on the Presidential Institution Internet page, the President accused the government of lack of competency in the energy sector.

Traikov, cited by the information agency BGNES, pointed out that if it wasn’t for the slow work of the previous government, Bulgaria would have by now completed projects, highways, and other facilities.

The Russian Prime Minister, Vladimir Putin, and his Bulgarian counterpart, Boyko Borisov, reached agreements during their recent meeting in Gdansk. To say now what could have happened is senseless,” Traikov said, adding it was unacceptable to state that the cabinet, which is in power for just a month, is not functioning.

“The President’s statements are unacceptable also because this is all happening before Russia’s very eyes, in addition to stirring strange comments,” Traikov concludes.

Also Wednesday, during the morning block of the TV channel bTV, the Chief of Staff of the President, General, Nikolay Kolev, tried to defend Parvanov’s actions by saying that he indeed promised not make assessments during the first 100 days of the new cabinet, but broke the promise over matters of national security.

“The article was planned anyway, but the President decides when to publish it. If it wasn’t for the Ohrid tragedy where he and the PM crossed opinions, Parvanov would have spared Borisov the talk that the PM went unprepared to the meeting with Putin. The President had met Putin many times, and knows those discussions are never easy. Putin is a high caliber politician and everyone, who is meeting him must be prepared, especially when one takes into consideration that it is very hard to defend our national interests before Russia,” Kolev said.

The general further expressed his opinion that the cabinet must make decisions regarding the energy projects even in the expense of some regions, hinting the possibility of having another referendum about the Burgas-Alexandroupolis oil line. Local residents rejected the project after two referendums.

georgiandaily.com: Is Ukraine Fit for the EU?

The European Union just helped put together a consortium of international banks to offer Kiev up to $3.6 billion in loans to buy Russian gas. The idea is to prevent a repeat of the January 2009 crisis, when Moscow shut down gas deliveries to Ukraine after Kiev failed to pay its energy bills. As Ukraine transits 80% of Russian gas exports to the rest of Europe, the stoppage left many EU member states in the cold as well. Ukraine has been hit hard by the economic crisis and is having even more trouble than usual paying for Russian gas. If Ukraine agrees to the terms of the loan, the money may help avert an immediate crisis and trigger badly needed Ukrainian reforms. At the same time, though, the funds will also “Europeanize” the next gas spat, potentially undermining EU-Ukrainian relations.

The money from the International Monetary Fund, the World Bank, the European Bank for Reconstruction and Development and the European Investment Bank will allow Ukraine to continue filling its gas reservoirs. Although the gas will technically belong to Ukraine, EU governments—having arranged the loans to purchase it—will expect Ukraine to maintain uninterrupted supplies. If a crisis breaks out again and Kiev taps “European” gas for its own use, EU governments will be furious and the country’s chances of EU membership will diminish. The gas loans may thus turn out to be the most important test of Ukraine’s EU fitness as Brussels will expect the country to live up to its contractual obligations to deliver gas to Europe. That would be a complete change from the crisis in January 2009, when the EU acted as a “concerned third party.” Back then it treated the gas stoppage as a commercial and political dispute between Ukraine and Russia, helping to broker an agreement between the two parties

This will not be lost on Russia, which is not keen on Ukraine joining the EU. By turning off gas to Ukraine, Moscow could thus force on Kiev a draconian choice: Use stored gas to supply Europe and suffer economically or supply the domestic industry at the expense of EU customers and see its hopes of joining the bloc ruined.

Luckily for Kiev, Russia may now have more reason than ever to avoid another fight: Gazprom, the dominant Russian gas producer, lost over $1 billion in the January crisis, and its financial situation has worsened since then, mostly due to low gas prices on the back of the global financial crisis. This also explains why Moscow has been a more constructive actor in recent months. It has paid in advance the entire annual fee for the rights to transit gas through Ukraine, and it is not claiming penalties (to which it is entitled) for Kiev taking fewer deliveries than it contracted.

But Russian energy maneuvers are only part of Kiev’s problems. Gas is to Ukraine what cocaine was to Colombia—it has corrupted an entire generation of politicians, who grew rich skimming off profits from the gas trade. Billions are stolen through shady intermediaries who handle gas sales to Ukraine and yet more money goes missing in black trade that exploits price differences in gas retail prices on the Ukrainian market. Trading companies buy gas ostensibly destined to poor households at cheaper, subsidized rates and then sell it to some steel smelter for a lot more. Moscow of course happily collaborates with Ukrainian politicians for a share of the booty. The EU increasingly questions whether Ukraine can ever be a reliable transit country, irrespective of what Russia does.

To dispel EU gas-supply fears, Ukraine has granted European monitors wide access to its gas facilities. But that will not be enough. Ukraine needs to reform its gas sector to end corruption and the expensive gas subsidies to households, which are bankrupting the country. If it fails to do so, the pressure will grow on Ukraine to allow even greater European control over its gas system. EU officials have hinted at the possibility of forming a joint EU-Ukrainian consortium by encouraging EU gas companies to take a stake in Naftogaz, the country’s oil and gas monopoly.

Europe’s entry into a joint gas consortium, though, would be an imperfect solution. Those EU governments that are traditionally close to Moscow, such as Germany and Italy, would want to avoid a fight with Russia and probably insist that the country be included in the consortium. But this would be tantamount to putting a fox in charge of a chicken coop. Russia has little regard for Ukrainian sovereignty, and it would surely try to use its control over the country’s gas grid to undermine Ukraine’s attempts to draw closer to the EU.

Far better for Ukraine to continue running its own gas pipelines. To that end, EU pressure on Ukraine to reform its gas laws to fight corruption and cut consumption would be more constructive than its direct involvement. The recent loan offer is a step in the right direction; it requires Ukraine to introduce reforms first in order to qualify for the money.

Kiev has of course failed to live up to similar reform pledges in the past. This time, things are different. Ukraine needs foreign money to keep the gas flowing. Also, until recently, Ukrainian leaders could semi-convincingly argue that reforms, which would raise domestic gas prices, should wait until the economy improves and until after presidential elections scheduled for January 2010. But the World Bank is ready to spend part of its $500 million offer on mitigating the social impact of higher gas prices. So those concerns are no longer as relevant as they used to be.

The Ukrainian government has now started raising gas prices for households, although some subsidies remain. After the elections, there will be no more excuses for postponing further reforms. To remain solvent and truly autonomous, Ukraine needs to consume less gas and clean up its gas trading system. As Europe could soon “own” part of Ukraine’s gas reserves, a failure to reform could otherwise set up Kiev and Brussels for a serious showdown during the next gas spat and sink Ukraine’s EU membership plans. Let’s hope the EU-arranged loans will help concentrate minds in Kiev.

Mr. Valasek is director of foreign policy and defence at the Center for European Reform.

Tags: , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter