Renaşterea industriei chimice din România, obiectiv major pentru americani și chinezi

2017/09/20

capital.ro

Petrochimia și industria chimică din România au mari șanse să fie puse din nou pe picioare, odată cu investiţii de sute de milioane de euro realizate de companii multinaţionale, în proiect fiind şi reînvierea unui colos din perioada comunistă.

Instalaţia petrochimică a rafinăriei Petromidia, viitoarea platformă de chimie care va avea pilon principal combinatul Oltchim şi potenţiala reînviere a proiectului Borzeşti – Oneşti, alimentată de Romgaz, Conpet, Oil Terminal şi BT au potenţial să repună România pe harta europeană a puterilor care prelucrează avansat gazul şi ţiţeiul. Înainte de a cunoaşte aceste proiecte ar trebui să ne amintim de unde am plecat. În perioada ceauşistă, România erau un jucător regional major în chimie şi petrochimie. Platforma Rafo, Oltchim, Solventul Timişoara aveau sute de mii de salariaţi, asigurând cererea internă şi exportând de sute de milioane de dolari. După Revoluţie, mare parte din platforme s-au închis, unele au intrat în conservare, altele au ajuns ruine. În ultimii ani însă lucrurile sunt pe cale să se schimbe. Mai mult, ar putea lua o turnură majoră odată cu tendinţa României de a se constitui ca un hub energetic local, pe gaze (amintim aici conducta BRUA, care va transporta gazele din Marea Neagră către Vest), dar şi pe petrol (Constanţa începe deja să fie placă turnantă a ţiţeiului caspic către Europa şi punct – terminus al mega –planului comercial al Chinei „Drumul Mătăsii“).

În prezent, Rompetrol, deja în proprietatea chinezilor de la CEFC este singurul reprezentant major din petrochimie. Platforma Midia, de lângă rafinăria Petromidia a beneficiat de sprijin şi de investiţii susţinute pentru repornizarea instalaţiilor de producţie închise în 1996 din lipsa materiei prime. Chiar mai mult, acestea s-au modernizat şi au fost completate cu echipamente de ultimă generaţie. Astfel, dincolo de faptul că încă rezistă, o face şi bine, pentru că volumele de producţie şi export, precum şi cifrele financiare sunt la niveluri record din istoria de după Revoluţie.

În prezent, Midia este singurul producător de propilenă şi polietilenă din România. Aceasta s-a revigorat după 2000 – momentul preluării de către Grupul Rompetrol, când s-a început şi un program masiv de investiţii, în condiţiile în care producţia de polimeri era oprită din 1996. Singura instalaţie care a funcţionat continuu încă de la pornirea activităţii de profil în 1980 este cea de polipropilenă (PP). Treptat, s-a construit primul terminal criogenic la Marea Neagră, pentru aprovizionarea cu etilenă (materia prima pentru polietilene), pus în funcţiune în anul 2006, când s-a repornit şi instalaţia LDPE (polietilenă de joasă densitate), după o oprire de mai bine de 10 ani. În anul 2007, s-a repus în funcţiune şi instalatia HDPE (polietilenă de înaltă densitate), dar şi două noi instalaţii automate de ambalare a polimerilor. Investiţiile au continut şi după 2007, atunci când Grupul a fost preluat de KazMunayGas – compania naţională de petrol şi gaze a Kazakhstan-ului. În perioada 2005-2017, s-au investit în total peste 100 milioane de dolari în sectorul petrochimic al grupului KMG Internaţional.

Oltchim, atrăgător pentru fonduri de investiţii americane

Oltchim Râmnicu Vâlcea, altădată o fabrică cu afaceri de sute de milioane de euro anual, a intrat în insolvenţă în 2013, în urma unui management defectuos care s-a perpetuat cu anii. Datoriile acumulate: peste 700 de milioane de euro. Sub conducerea administratorului judiciar Rominsolv, Oltchim a revenit pe profit, în prezent, aducând un beneficiu net de circa 4 milioane de euro lunar. Creditorii au votat pentru vânzarea fabricii pe bucăţi, licitaţia fiind în derulare, câştigătorul urmând a fi anunţat în octombrie. În „pole position“ pentru preluarea activelor Oltchim este consorţiul format din Chimcomplex Borzeşti, fondurile de investiţii americane Amerocap şi ADM Capital, casa de comerţ americană Tricon Energy şi bănci locale. Acest consorţiu doreşte crearea Companiei Româneşti de Chimie, care să înglobeze Oltchim şi Chimcomplex. „Oferta pe care am depus-o este una corectă, sustenabilă şi bine asumată, iar faptul că avem resursele umane, know-how-ul şi resursele financiare ar trebui să fie hotărâtor în luarea unei decizii, astfel încât Oltchim, împreună cu Chimcomplex, să redevină acel etalon pe care îl merită industria chimică românească, pe plan intern şi regional, prin intermediul Companiei Române de Chimie“, susţine Virgiliu Băncilă, preşedintele Chimcomplex. Dincolo de localnicii de la Chimcomplex, foarte interesantă este poziţionarea fondurilor americane, cu precădere Amerocap, înfiinţat în 2012 special pentru investiţii în chimie în regiunea Mării Negre.

Amerocap LLC este specializată în oferirea de consultanţă pentru investiţii în domeniul energie şi resurse. Ariile „ţintă“ ale americanilor sunt regiunea Mării Negre şi a Mării Nordului. Până acum, potrivit descrierii de pe propria pagină de internet, Amerocap a oferit consultanţă pentru investiţii de peste 600 de milioane de dolari. Jaques Tohme este cel care a înfiinţat firma şi apoi a cooptat în echipa de conducere nume grele precum George Goldsmith, cu o experienţă de 30 de ani în energie şi probleme de securitate geostrategică, Jerry Slusser – 40 de ani de experienţă în energie sau Andrew Dayton, care a lucrat ani de zile la divizia de investiţii a Deutsche Bank. Capital a reuşit să îl contacteze pe Jaques Tohme, acesta oferind câteva informaţii interesante privind construcţia americano – românească cu centrul la Vâlcea. „Suntem încrezători că vom câştiga competiţia pentru Oltchim şi avem încredere în transparenţa procesului de privatizare şi în deciziile autorităţilor române şi ale administratorului judiciar“, spune Tohme. Amerocap, potrivit lui Tohme, deşi are doar o pondere minoritară în consorţiul condus de Chimcomplex, are ca scop să finanţeze viitoarea Companie Română de Chimie şi să deschidă alte uşi pentru finanţare, „din SUA, dar şi Europa şi, de ce nu, bănci din România“. În plus, va oferi şi know-how pentru managementul viitorului colos industrialo-chimic, la fel cum Tricon Energy, o casă de comerţ americană, cu afaceri anuale de 6 miliarde de dolari, specializată în industria chimică, este responsabilă pentru deschiderea de noi pieţe pentru Oltchim.

În planurile pe termen mediu, Amerocap are în vedere deschiderea de noi secţii de producţie şi angajarea unui număr suplimentar de oameni care să lucreze pentru Oltchim şi pentru Compania Naţională de Chimie, personalul urmând să ajungă la circa 9.000 de oameni, dublu faţă de cât au în prezent Oltchim şi Chimcomplex. În ceea ce priveşte ADM Capital, aceasta este o firmă americană de investiţii în ţările în curs de dezvoltare, având ca acţionari mai multe universităţi şi familii bogate din SUA. A fost înfiinţată în urmă cu 20 de ani şi administrează fonduri de peste două miliarde de dolari.

Licitaţia pentru vânzarea activelor Oltchim este în derulare, un rezultat fiind aşteptat în prima parte a lunii octombrie.

Rafo reînvie? 

Ca un răspuns, cumva, la ofensiva străină în chimie şi petrochimie din România, mai multe companii de stat, precum Conpet, Oil Terminal, Romgaz, cu susţinerea Băncii Transilvania, au semnat un protocol prin care se angajează să facă tot le stă la îndemână pentru a reînvia Platforma Borzeşti – Oneşti, cea mai mare din ţară înainte de ’89. Din ea făceau parte Carom Oneşti, Rafo Oneşti, Electrocentrale Borzeşti şi Uton Oneşti, iar aici se rafina ţiţei şi se producea de la cauciuc la polistiren, solvenţi şi cianuri.

În proiectul CERP (Compania de Energie Rafinare şi Petrochimie Moldova), pe lângă firme româneşti, ar mai putea să intre şi alte companii cu interese în domeniul petrochimic, precum şi parteneri străini – pe partea de finanţare şi de asigurare cu materii prime. Valoarea totală a investiţiilor este de 1,5-1,8 miliarde euro, iar cifra de afaceri, estimată în preţurile actuale, este de 4-4,5 miliarde euro/an, cu EBITDA de 350-500 milioane euro/an“, se arată în descrierea proiectului. Aceste sume pot fi investite de-a lungul mai multor ani, dar doar dacă proiectul CERP va avea girul statului român. Este greu de crezut că cineva ar putea să rişte sume atât de mari într-un proiect care nu beneficiază de sprijinul total al statului.

Oferta pe care am depus-o este una corectă, sustenabilă şi bine asumată. Virgiliu Băncilă, preşedintele Chimcomplex

Tags:

Comments are closed.

December 2017
M T W T F S S
« Nov    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Site Metter