„Producţia de uraniu nu ar trebui privită doar din perspectiva obţinerii profitului, ci ca un element de siguranţă naţională“

2016/06/01

zf,ro

Producţia de uraniu nu ar trebui privită doar din perspectiva obţinerii profitului, ci ca un element de siguranţă naţională, parte integrantă a unui lanţ care se termină cu producţia de energie nucleară, sunt de părere Petru Ianc, fost ministru al industriilor, şi Teodor Chirica, membru al Con­si­liului Director al Romaton, prezenţi la ZF Live.
„Uraniul nu ar trebui privit ca o activitate care trebuie să facă profit, ci să îmbogăţească ţara prin el însuşi. El e la începutul unui flux care se termină cu energia nucleară. La noi s-au fragmentat aceste activităţi şi fiecare trebuie să facă profit. La noi nu s-a vorbit de o strategie economică. România are cea mai ieftină energie la producător şi cea mai scumpă la consumator“, a spus Petru Ianc. Discuţia vine în contextul în care Ministerul Energiei a decis să închidă temporar mina de uraniu de la Crucea (Suceava). De la finalul anului trecut, cele două reactoare de la Cernavodă sunt alimentate în baza unui contract semnat cu canadienii de la Cameco după ce Compania Naţională a Uraniului a cerut o majorare a preţului de 76%.
Fostul ministru al industriilor aminteşte că istoria energiei nucleare a început în România în anii ’70, iar în 1979 a fost semnat decretul de înfiinţare a combinatului de apă grea de la Turnu Severin, gândit pentru cinci unităţi nucleare la Cernavodă.

În total, programul nuclear al Ro­mâ­niei avea planificate 15 unităţi nucleare. Pentru a completa lanţul de producţie şi a se asigura un grad cât mai mare de integrare, au apărut uzinele IMGB şi Vulcan, pentru echipamente, precum şi sectorul de extracţie a uraniului.

îCel care domină piaţa e cel care controlează lanţul de producţie. România nu mai lanţuri integrate. Avea de exemplu un lanţ integrat pe textile, de la cultivarea de in şi cânepă până la pânzeturi. Acum am devenit importator net de textileî, a completat Ianc.
Ideea este susţinută şi de Teodor Chirica, el explicând că lanţul combustibilului nuclear începe de la minerit, trece prin prelucrare, asamblare la Piteşti, ajunge apoi la Cernavodă şi apoi într-un depozit final. Problemele sectorului au apărut însă cu ani în urmă şi s-au agravat în lipsa unor măsuri eficiente. Astfel, în strategia energetică din 2007 se menţiona că uraniul de la mina Crucea ajunge pentru două unităţi nucleare până în 2018. Documentul propunea o serie de soluţii, inclusiv încheierea unor contracte paralele, cu prelucrarea uraniului în România, eventual concesiuni în alte regiuni.
îNu s-a făcut nimic. Industria uraniului aterizează acum forţat pe burtă. Apa grea este o problemă adiacentăî, a spus Chirica.
El a adăugat că la Compania Naţională a Uraniului au apărut în timp o serie de disfuncţionalităţi, au dispărut utilaje şi a fost şi o problemă de cost. Chirica subliniază că Nuclearelectrica e o companie privată cu capital majoritar de stat, o situaţie pe care nu o înţelege încă toată lumea.
îNuclearelectrica nu e o regie, e o companie privată şi trebuie să cumpere din  piaţă. A primit o ofertă de la unul din  marii furnizori de uraniu din lume. Strategic, e interesul României de a ne întoarce la furnizorul naţional.î.
Pe de altă parte, atât Petru Ianc, cât şi Teodor Chirica sunt de părere că dezvoltarea reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă este o idee care are sens economic, şansele de realizare variind însă destul de mult de la unul la altul. Astfel, dacă, Ianc vede o şansă de 60-70%, doar dacă România ajunge să fie interconectată energetic, Chirica estimează la 90% şansele ca cele două unităţi să fie construite.
îE un subiect care se evită, cel al eşecului pieţei energiei. Acolo suntem acum. Nicio unitate de producţie nu îşi poate asigura investiţiile din preţul energiei. E nevoie de soluţii. Se justifică nuclearul cu o formulă de ajutor de stat şi putem demonstra Comisiei Europene că e nevoie de acest sectorî, consideră reprezentantul Romaton. El aminteşte că este o presiune uriaşă pe preţul resurselor, la petrol, gaze, inclusiv la uraniu. În aceste condiţii, dacă România vrea  energie, vrea să înlocuiască unităţi de producţie care  poluează, trebuie să găsească soluţii de investiţii. îSau nu mai facem nimic şi devenim importatori de toateî.
Potrivit unei analize realizată de Romaton, în industria nucleară, doar pe orizontală, sunt 7-8000 de angajaţi, pe diverse servicii. în plus, din evaluările asociaţiei, 16.000 oameni care ar putea lucra în total pentru realizarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă.

Tags: ,

Comments are closed.

December 2017
M T W T F S S
« Nov    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Site Metter