Pierderile de 1,3 miliarde de euro în rețelele de distribuție – trecute în factura consumatorilor de energie electrică

2016/04/21

CursdeGuvernare.ro

In perioada 2010-2013, în reţelele electrice de distribuţie au fost înregistrate pierderi în valoare estimată de 1.301.680.000 euro, provocate în principal de starea tehnică precară a rețelelor, precizează Sinteza Raportului de audit al Curții de Conturi privind performanţa pieţei de energie electrică în perioada 2010 – 2014.

Aceste pierderi au fost acoperite în proporție de 82% prin tariful de distribuţie (componentă a tarifului de energie electrică achitat de consumatori), precizează Raportul, care mai spune că Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a acceptat în tariful aferent serviciului de distribuţie pierderi în valoare de 4.619.469.000 lei (1,069 miliarde de euro).

Reţelele de distribuţie a energiei electrice sunt îmbătrânite și au pierderi mari, dar nerealizarea investițiilor la nivelul programat Nu a fost provocată de lipsa surselor de finanţare, se afirmă în această sinteză.

În tarifele de distribuție au fost incluse unele elemente de cost (de exemplu: amortizarea activelor imobilizate și o rată de rentabilitate a activelor cuprinsă între 8,5 % și 10% din valoarea activelor), dar valoarea investiţiilor realizate în reţeaua de distribuţie s-a diminuat accentuat.

Așa s-a ajuns ca, în anul 2013, investiţiile realizate de cei 8 operatori principali de distribuţie să scadă cu 43%, comparativ cu 2011, de la 371,408 milioane euro, la 211,441 milioane euro.

Diminuarea investiţiilor realizate de operatorii de distribuţie este generată, în principal, de faptul că ANRE nu a stabilit şi impus, prin programele de investiţii pe care avea obligaţia de a le aproba, realizarea unui volum minim de lucrări de investiţii prin care să se asigure siguranţa, fiabilitatea şi eficienţa reţelei de distribuţie, mai spune Raportul.

Investiţiile realizate în înlocuirea echipamentelor pentru reducerea Consumul Propriu Tehnologic (CPT) de către operatorii de distribuţie au fost în valoare de 166.891.000 euro, reprezentând 13,76% din totalul investiţiilor realizate de aceşti operatori şi acceptate de ANRE în tarif (1.212.622.000 euro).

“Astfel, consumatorul de energie electrică a suportat prin tariful la energie plătit, atât nivelul pierderilor înregistrate în reţelele de distribuţie, cât şi costul amortizării investiţiilor realizate de operatori, investiţii ce se dovedesc a fi ineficiente din punct de vedere al reducerii acestor pierderi”, precizează autorii raportului.

Cum au crescut prețurile pentru consumatorii casnici

Tarifele au crescut în acest interval de timp, în condițiile în care costul de achiziţie al energiei electrice de la producători a scăzut de la 157,7 lei/MWh în anul 2010, la 137,6 lei/MWh (cu 12,7%).

Evoluţia tarifului mediu reglementat a fost influenţat în principal de:

  • creşterea tarifului mediu aferent serviciului de distribuție – de la 141,30 lei/MWh în anul 2010, la 199 lei/MWh în anul 2014, respectiv cu 41%
  • creșterea tarifului mediu aferent serviciului de transport – de la 16,50 lei/MWh în anul 2010, la 22,91 lei/MWh în anul 2014, respectiv cu 38,8%

tarifele pentru consumatori casnici

 

„Electricitatea vândută consumatorilor casnici s-a scumpit cu peste 33% în perioada 2010 – 2014, până la 584 lei/MWh, în timp ce pentru non-casnici majorarea a fost de 21,6%, la 482,63 lei/MWh.

Cauza principală a acestor creşteri a fost majorarea nejustificată a tarifului de distribuţie, care a ajuns la finele lui 2014 să depăşească jumătate din preţul final plătit de populaţie.

Astfel, pe structura de cost, tariful mediu de distribuţie a crescut în cei cinci ani cu 41%, de la 141,3 lei/MWh în anul 2010 la 199 lei/MWh în 2014, ponderea acestuia în preţul final majorându-se de la 39,6% la 50,77%.

Creşterea preţurilor de vânzare a energiei electrice la consumatorii finali, în perioada 2010 – 2014, a fost cauzată în mare măsură şi creşterii în evoluţie a tarifelor aferente serviciului de distribuţie şi transport, tarife ce nu au fost determinate pe baza unor cheltuieli reale ale operatorilor economici.

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a acceptat un tarif de distribuţie supradimensionat cu elemente de cheltuieli necunoscut. În plus, ANRE a acceptat nejustificat să indexeze anual cu rata inflaţiei valoarea amortizării activelor reglementate, ceea ce a dus la costuri în plus pentru consumatori de 387 milioane lei”, mai menționează raportul.

Pofitul companiilor de distribuție:

  • În 2013, ratele de profit ale unora dintre operatori 15% – 25%, comparativ cu anul 2010, când acestea au înregistrat valori cuprinse între 4% – 17%
  • media anuală ponderată a ratei profitului obţinută de cei 8 operatori de distribuţie în anul 2013 a fost de 11,35%, faţă de 7,74% în anul 2010

“ANRE, prin modul de determinate a tarifului pentru serviciul de distribuţie şi implicit prin aprobarea majorării acestuia, a creat premisele creşterii profiturilor, deși prin Strategia energetică a României s-a stabilit necesitatea realizării de investiţii de 3,4 miliarde euro pentru buna funcţionare a reţelei electrice de distribuţie, având în vedere starea tehnică a acesteia”, mai spune sinteza Cur’ii de Conturi.

Piața Certificatelor verzi

Raportul conține și un capitol centrat pe certificatele verzi și energia din surse regenerabile.

Lipsa unei monitorizări eficiente a pieței certificatelor verzi

Motivele:

  • existenţa unor neconcordanţe privind informaţiile furnizate de OPCOM SA şi CNTEE Transelectrica SA, referitoare la: producţia de E-SRE (energie din surse regenerabile) care beneficiază de sistemul de promovare, numărul de certificate verzi și valoarea acestora incluse în facturile emise către consumatorii finali, numărul de certificate verzi utilizate anual pentru îndeplinirea cotei anuale obligatorii;
  • nu au fost calculaţi şi urmăriţi toţi indicatorii de monitorizare ai pieţei certificatelor verzi (gradul de realizare a prognozelor producţiei de E-SRE elaborate de producători – pentru anii 2010 şi 2011; eficacitatea valorificării producţiei potenţiale de SRE – pentru anul 2011; preţul de închidere al PCCV)

ANRE, mai spune Raportul Curții de Conturi, nu a cerut explicații despre contravalorea certificatelor verzi inclusă în facturile consumatorilor finali de energie.

Neîncasare penalităților împiedică investițiile

Furnizorii şi producătorii de energie electrică care nu au realizat cota obligatorie de certificate verzi, în perioada 2010 – 2014, aveau obligaţia de a plăti contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate, astfel:

  • 70 euro/CV neachiziţionat, în perioada 01.01.2010 – 12.07.2010
  • 110 euro/CV neachiziţionat, în perioada 13.07.2010 – 31.12.2014

Numărul de Certificate Verzi neachiziţionate de operatorii economici (furnizori şi producători cu obligaţie de achiziţie) a crescut de la 406 CV în anul 2010, la 76.552 CV în anul 2014.

Pentru acestea s-au plătit următoarele penalități:

certificate veri neachizitionate

Banii aceștia ar trebui să meargă, potrivit legii, către Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).

Fiindcă nu a urmărit cum trebuie această activitate, AFM a încasat doar 3,82% din penalități, adică 2,181 milioane de lei, în loc de 57,040 milioane lei.

Din aceste penalități ar trebui să se finanțeze investiții în producerea de energie din surse regenerabile de către persoanele fizice care realizează capacităţi energetice cu putere instalată de până la 100 kW. Din cauza gradului mic de colectare, aceste finanțări nu au putut fi demarate.

Cum au devenit certificatele verzi instrument de profit pentru cei care nu apar în schemă

Raportul descrie schema prin care unele firme au obținut profituri de milioane de lei din tranzacționarea CV-urilor, fără să facă parte din schemă.

Toate aceste profituri s-au reflectat în facturile consumatorilor finali, inclusiv în cele ale populației, consumatori care au plătit integral profiturile respective.

Mecanismul:

Beneficiarii sistemului de promovare, definiți prin Decizia Comisiei Europene nr. C (2011) 4938 privind ajutorul de stat SA 33134, sunt producătorii de energiei din surse regenerabile acreditaţi de ANRE.

Un Ordin din 2011 al președintelui ANRE de atunci, Iulius Dan Plaveti, introducea posibilitatea ca un certificat verde să facă obiectul mai multor tranzacţii succesive.

Un ordin din 2013, semnat de actualul președinte ANRE, Niculae Havrileţ, a menținut prevederea, deși OPCOM SA, în calitate de operator al pieţei de certificate verzi, a sesizat acest aspect şi a propus ANRE modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a pieţei de certificate verzi.

Prin cele două ordine, spune Raportul, “a fost creată posibilitatea, ca de ajutorul suportat integral de consumatorii finali de energie electrică, să beneficieze şi alte persoane juridice care au activat pe piața de energie, în calitate de intermediari (furnizori de energie) și care, din tranzacţionarea certificatelor verzi au obţinut venituri însemnate”.

Autorii raportului prezintă un astfel de caz, un operator economic care avea stabilită o cotă obligatorie pentru anul 2013 de 8 certificate, a cumpărat 76.524 certificate verzi (30.100 de pe piața centralizată – OPCOM SA şi 46.424 de pe PCBCV), la preţul mediu de 159,05 lei/CV.

Rezultatul:

  • A înregistrat costuri de 12,171 milioane de lei şi a vândut 70.210 de certificate verzi la preţul mediu de 188,82 lei/CV, pentru care a înregistrat venituri de 13,257 milioane lei.
  • A înregistrat din aceste tranzacţii un venit suplimentar estimat la 1,086 milioane lei și a rămas în portofoliu cu un număr de 6.314 CV.

Curtea de Conturi a mai constatat că nu a fost creat cadrul de reglementare prin care să se evite exportul de energie electrică produsă din SRE pentru care consumatorii români achită valoarea certificatelor verzi introduse în facturi.

Tags:

Comments are closed.

June 2017
M T W T F S S
« May    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  

Site Metter