Piaţa de gaze pentru consumatorii casnici se va liberaliza, de la 1 aprilie, indiferent de presiunile contrare ale furnizorilor. Ce ne aşteaptă

2017/03/16

Capital

De la 1 aprilie, potrivit prevederilor OUG 64 din 2016, piaţa consumatorilor casnici de gaze se liberalizează, adică furnizorii nu vor mai avea preţuri impuse la achiziţia de gaze. De la acest moment, statul, prin Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie, nu mai are decât un control parţial asupra preţurilor finale la gaze pentru românia. Atribuţiile ANRE rămân pe partea de stabilire a tarifelor de înmagazinare, de transport şi de distribuţie, iar preţul final la consumatori ar trebuie să se facă pe criterii de cerere şi ofertă. Din 2021, ANRE nu va mai avea nici aceste atribuţii.

Apropierea datei de 1 aprilie, când piaţa consumatorilor casnici de gaze din România trebuie să se liberalizeze, a stârnit o luptă intensă între interese contrare din piaţă. Deşi prevederile OUG 64 sunt cunoscute de aproape un an, doar de o lună, cei doi mari furnizori de gaze de pe piaţa reglementată din România au început să facă presiuni pentru ca piaţa să nu se liberalizeze, ci să se continue, până în 2021, cu calendarul anterior, agreat cu FMI şi Comisia Europeană, care prevede creşterea treptată a preţului de achiziţie a gazului de la 60 de lei/MWh la 90 de lei/MWh, ceea ce ar însemna o creştere de circa 25% în preţul final la consumatori(achiziţia constează în proporţie de 50% în preţul final). Dacă se liberalizează acum, la 1 aprilie, spun furnizorii, creşterile de preţ vor fi imediate şi abrupte, pentru că preţurile de piaţă sunt mai mari decât cele reglementate, 68 -72 de lei/MWh faţă de 60 de lei/MWh.

Frank Hajdinjak, directorul general al furnizorului şi distribuitorului de gaze E.ON, a precizat recent că gazul pentru populaţie ar trebui să se scumpească cu cel puţin 10%, de la 1 aprilie. La rândul său, ENGIE, care distribuie şi furnizează gaze în tot sudul României, prin vocea directorului Eric Stab, vorbeşte tot de scumpiri, însă nu avansează un procent anume.  ANRE, autoritatea de stat care reglementează preţurile din energie, „îndulceşte“ mesajul furnizorilor, apreciind că da, probabil vor exista scumpiri, însă acestea vor fi de până la 10%, cel mai probabil, 5-6%, aproape insesizabile, spune şeful Autorităţii, Nicolae Havrileţ, având în vedere consumurile mici din sezonul cald.

Un singur drum. Indiferent de ceea ce spun sau cer furnizorii, sau oricare alt actor din piaţa gazului, liberalizarea pieţei se va întâmpla la 1 aprilie, spun surse oficiale. Potrivit acestora, OUG 64 în vigoare nu poate fi modificată decât dacă Ministerul Energiei emite proiect de lege în acest sens, care să fie apoi aprobat ca lege în Parlament. Or, nu mai este timp pentru aşa ceva, mai ales că Ministerul nici măcar nu a schiţat un astfel de proiect de lege, ca să nu mai vorbim că nici măcar o intenţie în acest sens nu a fost anunţată, şi mai sunt doar două săptâmâni până la 1 aprilie, total insuficient pentru derularea tot procesului legislativ şi publicarea în Monitorul Oficial. “Gata! S-a terminat! De la 1 aprilie, piaţa se liberalizează”, spun sursele.

Mari susţinătorii ai liberalizării pieţei gazului pentru consumatorii casnici sunt producătorii Romgaz şi Petrom, care vor putea să îşi vândă gazul la preţuri de piaţă, chiar pe bursă, şi reprezentanţii Autorităţii de reglementare şi ai UE. Ei sunt cei care, acum, par a fi tabăra “victorioasă”.

De altfel, chiar şi cealaltă tabără, care susţine ca piaţa să nu se liberalizeze acum, ci că se continue cu calendarul până în 2021, în speţă E.ON, ENGIE , traderul rus WIEE şi membrii Comisiei de Industrii şi Servicii ai Camerei Deputaţilor, în frunte cu deputatul PSD Iulian Iancu, par să înţeleagă că nu pot avea câştig de cauză.

“Nu au interese să lase piaţa liberă competiţiei”, spun sursele. Însă, România are în faţă un singur drum. Dacă se abate de la data liberalizării, în joc sunt penalităţi din partea UE, care poate suspenda unele fonduri pentru România, inclusiv finanţarea de 180 de milioane de euro pentru gazoductul BRUA, necesar pentru evacuarea gazelor din Marea Neagră către Vest. În aceste condiţii, firmele se pregătesc pentru liberalizare, nu înainte de a fi avertizat că urmează scumpiri insuportabile pentru români.

“’ACUE susţine pe deplin liberalizarea pieţei de gaze naturale din România — proces în cadrul căruia o etapă esenţială o constituie stabilirea preţului gazului natural din producţia internă prin mecanisme de piaţă, şi nu prin decizie administrativă — în condiţiile existenţei elementelor necesare care să asigure funcţionalitatea acesteia într-un mod transparent, eficient, garantând accesul nediscriminatoriu al participanţilor. Din păcate, însă, în prezent, piaţa gazelor naturale din România nu îndeplineşte condiţiile prealabile şi indispensabile care să permită parcurgerea acestei etape”, au precizat, într-un comunicat comun, companiile de utilităţi din România, printre care şi E.ON şi ENGIE. Potrivit acestora, liberalizarea ar urma să însemne alinierea preţurilor de producţie internă ale gazului cu cele din import.

“Astfel, dacă în prezent, costul de achiziţie al gazelor naturale pentru piaţa reglementată se situează la un nivel de 60 lei/MWh, dereglementarea acestui element de cost va conduce, într-o primă fază, la o creştere imediată a acestuia până la nivelul costului de achiziţie pentru piaţa liberă, care se situează în prezent între 72-80 lei/MWh, aşa cum rezultă din puţinele tranzacţii încheiate până în prezent pe pieţele centralizate. Trebuie menţionat faptul că preţul gazelor naturale din import este stabilit printr-un mecanism care are în vedere corelarea cu preţul petrolului (media pe ultimele 9 luni) şi cursul leu/dolar USD”, explică reprezentanţii companiilor.

Pentru consumatori, liberalizarea este, teoretic, un lucru bun. Pe modelul pieţei de energie electrică, odată cu competiţia deschisă, scad preţurile şi creşte calitatea serviciilor. Pe de altă parte, românii nu vor mai avea însă “colacul de salvare” numit preţ impus de stat. Astfel, o iarnă grea, cu cerere mare de gaze(adică exact ca cea din care tocmai am ieşit), poate lăsa România la mâna ruşilor, care îşi pot impune preţurile, conform intereselor lor. Cu alte cuvinte, din exeperieneţe anterioare, exact când ne-ar fi mai greu, Gazprom ar majora puternic preţurile, obligându-ne la plata unor facturi uriaşe, dacă vrem să nu îngheţăm.

Liberalizare, da, dar să creştem tarifele mai înainte

Marii furnizori, înainte de a aplica majorările de preţ din piaţa liberă, dacă acestea se vor impune, au vrut să fie siguri că noua situaţie îi va prinde într-o situaţie financiară bună. În audierile de la Comisia de Industrii de Servicii, au fost dezvăluite cerinţe ale furnizorilor de dinainte de 1 aprilie. Astfel, E.ON ceruse ANRE o majorare a tarifelor de distribuţie cu 74%, iar la cele de furnizare de 40%. Aceasta ar fi însemnat o majorare a preţului final de peste 30% Şi ENGIE a cerut majorări, însă la un nivel mai mic: 6% pentru distribuţie şi 22% pentru furnizare, adică circa 10% impact în preţul final. ANRE nu a acceptat aceste majorări de tarife. Frank Hajdinjak, şeful E.ON, prezent la audiere, a spus că a revizuit cererea iniţială şi acum solicită o majorări cuprinse între 0 şi 5%. Rămâne de văzut ce va aproba ANRE, dacă o va face.

Guvernul a aprobat, în luna iunie 2016, o Ordonanţă de Urgenţă prin care preţul plătit de populaţie a fost îngheţat la nivelul de 60 de lei pe MWh în perioada 1 iulie 2016 — 31 martie 2017, iar calendarul de liberalizare a fost suspendat pe această perioadă. Vechiul calendar de liberalizare a pieţei gazelor, valabil înainte de OUG 64, prevedea câte o majorare de 6 lei pe MWh la 1 iulie 2016 şi 1 iulie 2017, urmând ca, în 2018, calendarul să fie rediscutat.

România are circa 3 milioane de consumatori casnici de gaze. Cea mai mare parte dintre ei sunt arondaţi la cei doi mari furnizori: E.ON, în toată regiunea de nord, şi ENGIE, în sudul ţării. Consumul naţional de gaze se ridică anual la circa 12 miliarde de metri cubi, din care producţia locală, Romgaz şi Petrom, acoperă 85%, restul fiind importuri din Rusia.

Scumpirea gazelor nu se justifică

În România, nu există decât trei surse de achiziţie, neputând vorbi de o piaţă a gazelor în adevăratul sens al cuvântului: Romgaz, Petrom şi Gazprom, prin cei doi importatori agreaţi WIEE şi Conef. Pe piaţa liberă, Romgaz şi Petrom vând la minim 72 de lei/MWh (acesta este preţul de referinţă la care plătesc către stat suprataxa de 60%, stabilită încă din 2015, pe veniturile suplimentare din liberalizare). Până la 1 ianuarie 2017, Gazprom vindea la 64 – 68 de lei/MWh, deci mai ieftin decât producătorii locali, câştigând masiv piaţă în România, chiar până la 20 – 30%, de unde în urmă cu un an ajunseseră la sub 5%.

Acum, au urcat preţurile până la 88 – 90 de lei/MWh, însă tendinţa pe termen scurt este de scădere. Pe bursa de gaze de la Baumgarten, referinţa pentru Europa Centrală şi de Sud – Est, gazele ruseşti cu livrare aprilie costă circa 17 euro, adică 76 de lei/MWh. Furnizorii se vor îndrepta, în mod normal, către preţul mai mic, de 72 de lei/MWh, adică o creştere de 20% faţă de preţul actual reglementat de 60 de lei/MWh. Numai că, odată declarată liberalizată piaţa gazului pentru consumatorii casnici, ar trebui să dispară şi suprataxa de 60% pe veniturile suplimentare ale producătorilor din activitatea de liberalizare.

În acest fel, Romgaz şi Petrom nu mai au un minim de 72 de lei/MWh la care să îşi vândă producţia. În aceste condiţii, este de presupus că, pentru a-şi recâştiga clienţii pierduţi în faţa Gazprom, chiar să micşoreze acest preţ, poate spre 65, chiar 60 de lei/MWh, adică exact cât plătesc acum consumatorii casnici pentru gaze. Cu atât mai mult cu cât tendinţa de ieftinire a gazelor ruseşti continuă, pentru că, tradiţional, vara, gazele sunt mai ieftine, aşa că şi Gazprom va face ajustări. Este la îndemâna autorităţilor să facă în aşa fel încât să evite scumpirea gazelor pentru populaţie, de la 1 aprilie, sau, în cel mai rău caz, o scumpire de mică amploare. Trebuie doar ca Guvernul să elimine legal suprataxarea Romgaz şi Petrom. Acest aspect este foarte important de urmărit, pentru că, în „foamea“ de bani pe care o are Guvernul Grindeanu, în bugetul pentru 2017, această taxă a fost incorect menţinută pe toată durata anului, încasările din aplicarea ei fiind estimate la 800 de milioane de lei..

Tags:

Comments are closed.

June 2017
M T W T F S S
« May    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  

Site Metter