Pa┼či ├«nainte pentru a t─âia dependen┼úa de gazele ruse┼čti

2016/07/22

puterea.ro

Profit├ónd de expirarea unor acorduri mai vechi cu Rusia, Rom├ónia, ├«mpreun─â cu alte c├óteva state din regiune, au f─âcut pa┼či importan┼úi ├«n ├«ncercarea de a sc─âpa continentul de dependen╚Ťa fa╚Ť─â de gazele ruse┼čti. Astfel, dac─â dezvoltarea unor gazoducte care s─â se ├«ntind─â pe mii de kilometri a e┼čuat, s-a g─âsit o alt─â solu┼úie, mai simpl─â ┼či mai pu┼úin costisitoare: semnarea ├«n lan┼ú a mai multe acorduri care permit circula┼úia gazelor naturale ├«n orice direc┼úie ┼či din orice parte a lumii. Se vor folosi conductele deja construite, dar care transportau gazele ├«ntr-o singur─â direc┼úie – mereu din Rusia spre statele europene dependente de importuri contracte ├«n urma unor negocieri cu intermediari din ce ├«n ce mai dubio╚Öi.

A╚Öadar, scopul este de a sc─âpa Europa de ╚Öantajul Moscovei, care se folose╚Öte de statutul s─âu privilegiat, de furnizor major de energie, pentru a ob╚Ťine diverse avantaje politice ├«n negocieri bipartite, b─âg├ónd z├ózanie ├«ntre statele membre UE. ├Än ultimii ani Rom├ónia nu a fost ├«ntr-o situa┼úie at├ót de dramatic─â, nu a depins de importurile de la r─âs─ârit. Importurile noastre au fost anul trecut de numai 3% din consum, fa┼ú─â de 25% ├«nainte de anul 2008. ├Äns─â, gazele din produc┼úia intern─â vor fi epuizate ├«n c├ó┼úiva ani, astfel c─â trebuiau oricum c─âutate solu┼úii din timp.

ÔÇ×Uniunea European─â are o regul─â, c─â exist─â numai conducte de transport gaze. P├ón─â acum existau ni┼čte acorduri interguvernamentale, prin care gazoductele care vin din Rusia ┼či Ucraina ┼či se duc de exemplu ├«n Bulgaria, Turcia, Macedonia, Grecia nu puteau transporta dec├ót gaz rusesc. Dar de c├ónd am intrat ├«n UE, a existat chiar ┼či infringement din cauz─â c─â nu permiteam transportul gazelor, altele dec├ót ruse┼čti, prin Isaccea-Negru Vod─â. Dar noi nu puteam permite, din cauza acelor acorduri interguvernamentale. Ele erau semnate pe o perioad─â lung─â, de foarte mul┼úi ani. Dar a expirat ├«ntre timp acordul ├«ntre Rom├ónia ┼či Rusia ┼či atunci se intr─â pe reglement─ârile UE ┼či astfel orice fel de gaz poate trece pe acolo ├«n ambele sensuri, de oriundeÔÇŁ, au declarat pentru ziarul PUTEREA exper┼úi din cadrul Ministerul Energiei.

Asta ├«nseamn─â c─â ├«╚Öi diversific─â sursele de aprovizionare at├ót Rom├ónia, c├ót ┼či Ucraina, Bulgaria ┼či Grecia.

ÔÇ×Pe de alt─â parte, conducta merge ├«n ambele sensuri, ceea ce ├«nseamn─â c─â de exemplu una din ┼ú─âri poate s─â importe gaze din Grecia. Iar Grecia face parte din traseul TAP ┼či ├«┼či va face ┼či sta┼úie pentru gazele naturale lichefiate, deci inclusiv Rom├ónia va putea fi aprovizionat─â cu gaze chiar ┼či gaze de sist din SUA ┼či de oriundeÔÇŁ, au mai spus sursele.

P├ón─â acum, gazele naturale circulau exclusiv din Ucraina spre Bulgaria ┼či Grecia, prin Rom├ónia.

Ruta era folosit─â exclusiv de Gazprom, pentru a furniza gaze Bulgariei

ÔÇ×Pentru a facilita fluxurile de gaze transfrontaliere ╚Öi pentru a asigura accesul liber ╚Öi nediscriminatoriu la infrastructura de transport a gazelor, reprezentan┼úii societ─â┼úii na╚Ťionale de transport gaze naturale Transgaz, Rom├ónia, ┼či cei ai operatorului na┼úional de transport ┼či sistem din Ucraina – Ukrtransgaz au semnat Acordul pentru interconectarea sistemelor de transport punct Isaccea, situat la frontiera rom├óno – ucrainean─â ├«n apropiere de Orlovka (pe teritoriul Ucrainei) ╚Öi ├«n apropiere de Isaccea (pe teritoriul Rom├óniei)ÔÇŁ, a informat transportatorul de gaze Ukrtransgaz din Ucraina.

Acesta arat─â c─â acordul de interconectare semnat se refer─â la conducta ÔÇ×Tranzitul 1ÔÇŁ, care este utilizat─â pentru a asigura transportul gazelor din Ucraina ├«n Bulgaria prin Rom├ónia. ÔÇ×Aceast─â rut─â istoric─â a fost folosit─â exclusiv de Gazprom, pentru a furniza gaze Bulgariei. Dup─â expirarea acordului de rezervare, operatorii de sisteme au decis s─â introduc─â reguli potrivit reglement─ârilor UEÔÇŁ, mai arat─â comunicatul.

Transportatorul de gaze din Ucraina precizeaz─â c─â acordul de interconectare reflect─â cerin╚Ťele Regulamentului Comisiei (UE) 2015/703 din 30 aprilie 2015, de stabilire a unui cod de re╚Ťea privind interoperabilitatea ╚Öi schimbul de date.

ÔÇ×├Ämpreun─â cu acordurile de interconectare semnate recent ├«ntre Grecia ╚Öi Bulgaria, dar ╚Öi ├«ntre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia, acest acord de interconectare va permite fluxuri de gaze bidirec╚Ťionale din Ucraina ├«n Grecia (dar care acum sunt doar virtuale), astfel ├«nc├ót acesta va oferi posibilitatea utilizatorilor re╚Ťelei locale de a-╚Öi diversifica semnificativ traseele de aprovizionareÔÇŁ, se precizeaz─â ├«n comunicatul transportatorului de gaze ucrainean.

Operatorii de sistem vor s─â le ofere utilizatorilor re╚Ťelei capacit─â╚Ťi de transport ferme ╚Öi ├«ntreruptibile ├«n direc╚Ťia dinspre Ucraina spre Bulgaria ╚Öi capacit─â╚Ťi de curgere invers─â ne├«ntreruptibil─â.

Trans Adriatic Gas Pipeline

Cinci state din Europa de Sud-Est au ├«nceput oficial ├«n luna mai lucr─ârile de construc┼úie la conducta destinat─â s─â aduc─â gaze naturale din bazinul Caspic pe pie┼úele europene, ├«n ideea de a reduce dependen┼úa Europei de Rusia. Acest proiect de cinci miliarde de euro va trece prin Georgia, Turcia, Grecia ┼či Albania, pentru a ajunge p├ón─â ├«n sudul Italiei via Marea Adriatic─â. Trans Adriatic Gas Pipeline ar urma s─â fac─â leg─âtura cu conducta Trans Anatolian Pipeline (TANAP) la punctul de frontier─â Kipoi dintre Grecia ┼či Turcia, precum ┼či cu conducta Caucazul de Sud prin Georgia.

Cu o lungime de 870 de kilometri, gazoductul Trans Adriatic Gas Pipeline (TAP) face parte dintr-un proiect mai amplu, denumit Coridorului Sudic de Gaze, de peste 3.500 kilometri, care va permite transportul a peste 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an de la zăcământul azer Shah Deniz II din Marea Caspică până în Italia.

Proiectul TAP este derulat de un consor┼úiu la care ac┼úionari sunt companiile BP, SOCAR, Snam, Fluxys, Engas ┼či Axpo. Banca European─â pentru Reconstruc┼úie ┼či Dezvoltare (BERD) analizeaz─â acordarea unei finan┼ú─âri de p├ón─â la 1,5 miliarde de euro pentru proiect, ceea ce ar urma s─â fie cel mai mare credit acordat vreodat─â de BERD.

BRUA

Proiectul BRUA a ap─ârut dup─â e┼čecul Nabucco ┼či presupune dezvoltarea unei capacit─â┼úi de transport gaze naturale ├«ntre punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria (la Giurgiu) ┼či Ungaria (Csanadpalota), prin construirea unei noi conducte.

Construc┼úia conductei Bulgaria – Rom├ónia – Ungaria – Austria (BRUA), care va lega re┼úelele de gaze naturale din cele patru state ┼či va permite exportul gazelor de la Marea Neagr─â spre Austria, va ├«ncepe, conform graficului actual, ├«n a doua jumatate a anului 2017. BRUA va str─âbate teritoriul Rom├óniei pe o distan┼ú─â de 528 de kilometri, de la sud, din jude┼úul Giurgiu, spre vest travers├ónd jude┼úele Teleorman, D├ómbovi┼úa, Arge┼č, Olt, V├ólcea, Gorj, Hunedoara, Cara┼č-Severin, Timi┼č ┼či Arad.

Valoarea estimată a proiectului se ridică la 560 milioane de euro. Din cele aproximativ 680 de locuri de muncă generate pe durata de construire a BRUA, aproximativ 340 vor fi ocupate de forţa de muncă locală.

Construc┼úia conductei ar putea fi finalizat─â la sf├ór┼čitul anului 2019. ├Än prezent, proiectul BRUA se afl─â ├«n faza de elaborare a Proiectului Tehnic pentru conducta ┼či sta┼úiile de comprimare. De asemenea, se afl─â ├«n derulare procesul de ob┼úinere a avizelor ┼či acordurilor necesare ob┼úinerii autoriza┼úiilor de construire.

AGRI

Un alt proiect anun┼úat cu mare tam-tam a fost AGRI. Construc┼úia interconectorului AzerbaijanÔÇôGeorgiaÔÇôRomania Interconnector (AGRI), prin care gazele azere urmau s─â ajung─â ├«n Rom├ónia ├«n stare lichefiat─â, ar fi trebuit s─â ├«nceap─â dup─â 2019, dup─â ce Rom├ónia ├«┼či pune la punct re┼úeaua de transport gaze naturale. A┼ča spunea ├«n urm─â cu exact un an fostul ministru al Energiei, Andrei Gerea. Mini┼čtrii Energiei din Republica Azerbaidjan, Georgia ┼či Rom├ónia au semnat ├«n iunie 2015 la Bucure┼čti Declara┼úia Comun─â a Reuniunii Inter-ministeriale cu privire la proiectul interconectorului AGRI. Ultima Reuniune Inter-ministerial─â avusese loc tot la Bucure┼čti, ├«n mai 2011.

AGRI prevede construc╚Ťia unui terminal de lichefiere a gazelor pe litoralul M─ârii Negre, ├«n Georgia, ╚Öi transportul maritim al acestora ├«n Rom├ónia, unde se va construi o unitate de regazeificare.

Potrivit studiului de fezabilitate realizat, sunt luate ├«n calcul dou─â scenarii de capacitate analizate, respectiv 5 miliarde metri cubi/an ┼či 8 miliarde mc/an. Costurile necesare investi┼úiei nu au fost anun┼úate cu exactitate, singurele aprecieri f─âcute de autorit─â┼úi fiind de genul ÔÇ×c├óteva miliarde de euro, ├«n func┼úie de capacitatea de transport”.

Proiectul AGRI┬á a fost ini┼úiat ├«n 2010, printr-un memorandum semnat la Bucure┼čti ├«ntre Rom├ónia, Azerbaidjan ┼či Georgia, iar ulterior s-a al─âturat ┼či Ungaria. Societatea AGRI LNG Project Company are ca ac┼úionari Romgaz Media┼č (Rom├ónia), SOCAR (Azerbaidjan), Georgian Oil and Gas Corporation ÔÇô GOGC (Georgia) ┼či Magyar Villamos Muvek ÔÇô MVM (Ungaria).

Proiectul prevede realizarea unui terminal de lichefiere a gazelor la Batumi, Georgia, ┼či a unui terminal de regazeificare la Constan┼úa. Practic, proiectul prevede transportul gazelor azere ├«n Georgia, pe coasta M─ârii Negre, ┬áprin conducte,unde gazul va fi lichefiat ┼či transportat p├ón─â la Constan┼úa cu vase speciale, numite metaniere. La Constan┼úa, gazele sunt din nou regazeificate ┼či trimise mai departe, prin conducte, ├«n Rom├ónia ┼či apoi, prin conductele de interconectare precum Giurgiu ÔÇô Ruse ┼či Szeged ÔÇô Arad, spre restul Europei.

Proiecte de gaze ajunse istorie

Unul din cele mai cunoscute proiecte de transport al gazelor ├«n care era Rom├ónia implicat─â a fost Nabucco, abandonat ├«n anul 2013. Printre ac┼úionarii proiectului Nabucco s-a num─ârat ┼či compania rom├óneasc─â Transgaz. Proiectul Nabucco, sus┼úinut de Uniunea European─â, ar fi urmat s─â transporte gaze din Azerbaidjan ┼či s─â reduc─â astfel dependen┼úa Europei de Rusia, dar a e┼čuat ├«n lipsa furnizorilor, care au preferat proiectul rus South Stream. Proiectul a fost revizuit ├«n 2012 ┼či redenumit Nabucco West, care a picat ╚Öi el. Ulterior, Rusia a renun┼úat la r├óndul ei la South Stream ╚Öi a lansat TurkStream. Grupul austriac OMV Nabucco Gas Pipeline International a dat ├«n judecat─â Turcia, clam├ónd o pierdere de 177 de milioane de euro pentru nerealizarea Nabucco, imputabil─â guvernului de la Ankara.

Tags: , ,

Comments are closed.

November 2017
M T W T F S S
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Site Metter