Negocierile dintre stat şi chinezi pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă s-au blocat. Se discută despre un nou calendar

2017/03/01

economica.net

La patru ani de la momentul în care statul român a început discuţiile cu compania chineză China General Nuclear Power Corporation (CGN) privind construcţia în sistem de parteneriat public privat a reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, negocierile s-au blocat.

Reactoare 3 si 4 centrala Cernavoda

Realitatea a fost confirmată de Ministerul Energiei într-un răspuns la o solicitare ECONOMICA.NET trimisă după ce nici până la finalul ierinii trecute, cele două parţi, statul român şi compania chineză, nu au ajuns la un acord pentru demararea proiectului, în condiţiile în care decembrie a fost un termen limită.

“Termenul agreat de cele două părţi pentru ajungerea la un acord asupra Documentelor Investiţiei (Acordul Investitorilor şi Actul Constitutiv al societăţii de proiect) a fost 20 decembrie 2016, termen până la care părţile nu au ajuns la un acord final asupra Documentelor Investiţiei din cauza divergenţelor pe anumite subiecte. Negocierile urmează să fie continuate ulterior analizei de către Guvernul României a stadiului de implementare a Proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă”, se arată în răspunsul Ministerului Energiei.

Potrivit unor surse apropiate discuţiilor, negocierile s-au blocat tocmai pentru că partea chineză a cerut nişte condiţii clare legate de recuperarea investiţiei. “Au pus nişte condiţii în ultima negociere, legate de schema de ajutor de stat pentru investiţie şi de cum se face aportul de capital al părţii române în societatea mixtă care urmează să opereze reactoarele. Dar prima este cea mai importantă, legată de schema de ajutor de stat şi de cum se va vinde energia”, ne-au spus sursele noastre.

Iar lucrurile par a fi luate de la capăt, cu un nou calendar, deşi memorandumul dintre cele două părţi pentru construcţia reactoarelor a fost parafat încă din toamna anului 2015, în condiţiile în care primele discuţii cu partea chineză au început în toamna lui 2013.

“La nivelul Ministerului Energiei este în curs de lansare un studiu pentru dezvoltarea unui mecanism legat de preţul de exercitare (strike price). Reamintim că, în 22 februarie 2017, a avut loc o întâlnire între noua conducere a Ministerului Energiei şi reprezentanţii companiei China General Nuclear Power Corporation (CGN). Discuţiile au vizat asumarea unui calendar de acţiuni prin care negocierile pentru constituirea companiei de proiect să fie urgentate. Ambele părți şi-au reafirmat, cu această ocazie, interesul pentru realizarea investiţiei de la Cernavodă”, se arată în răspunsul Ministerului Energiei, pentru ECONOMICA.NET.

Investiţia în cele două reactoare, începute de România în perioada comunistă, s-ar ridica la 6,4 miliarde de euro. Cele două unităţi, care ar uma să fie construite cu tehnologie canadiană CANDU, ar însemna, acum, cam 13% din consumul naţional de energie electrică al României. La această valoare însă, partenerul chinez trebuie să se asigure că îşi va recupera banii investiţi, cu profitul aferent, din vânzarea pe piaţă a energiei electrice.
Iar, cum energia este mai scumpă decât preţul pieţei, cineva trebuie să suporte diferenţa. În ultimul timp, discuţiile s-au purtat pe marginea introducerii a ceea ce se cheamă contractul de diferenţă, adică a unei garanţii că energia se va vinde la un anumit preţ stabilit cu investitorul (care să-i asigure recuperarea profitabilă a investiţiei, denumit strike price). Cum acest preţ este mai mare decât cel de piaţă, restul consumatorilor de electricitate va trebui să suporte diferenţa, dar aceasta este o decizie a Guvernului şi, mai mult, trebuie să obţină acceptul Comisiei Europene.

Nu ar fi o premieră. Comisia Europeană a aprobat pentru domeniul nuclear din Marea Britanie ajutoare de stat sub forma unor contracte de diferenţă care asigură energiei nucleare, timp de 35 de ani, un preţ garantat de stat de 96 de lire pe MWh, în condiţiile în care, în piaţă, preţul electricităţii este de 30 de lire pe MWh şi este estimat să scadă la 20 de lire până în 2020. Englezii vor să construiască în acelaşi sistem de parteneriat public-privat, finanţat de aceeaşi companie chineză, CGN, şi de francezii de la EdF, reactoare cu o capacitate instalată de 3.200 MW, care ar acoperi 7% din necesarul Marii Britaniei. În 2013, la momentul semnării acordului, având în vedere prognozele de atunci privind evoluţia preţurilor la energie, costul subvenţiei s-ar fi ridicat la 6,1 miliarde de lire sterline, adică aproape o treime din investiţia totală de 18 miliarde de lire. Banii vor fi plătiţi, prin factură, de toţi consumatorii de energie electrică din Marea Britanie.

Potrivit unor calcule preliminare, preţul minm la care energia produsă în cele două reactoare de la Cernavodă ar fi suficient pentru a asigura rentabilitatea proiectului ar fi de 80 de euro MWh, mai mare decât preţul pieţei.

 

Tags: ,

Comments are closed.

November 2017
M T W T F S S
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Site Metter