revista presei 4 februarie

2010/02/03

Adevarul: Ministerul Economiei pregăteşte o nouă strategie energetică

Ministrul Economiei, Adriean Videanu

Ministerul Economiei va elabora o nouă strategie energetică până în a doua jumătate a acestui an, întrucât cea aflată în vigoare, adoptată în 2007, nu mai este de actualitate, a declarat ministrul de resort, Adriean Videanu, într-un interviu acordat publicaţiei Focus Energetic.

România are, în prezent, o strategie energetică pentru perioada 2007 – 2020, elaborată imediat după aderarea la Uniunea Europeană, care lua în considerare realităţile de atunci, cum ar fi o creştere economică susţinută, chiar aproape de 7%. Nimeni nu a luat în considerare, de exemplu, criza economică ce deja începuse “să-şi arate colţii” pe mapamond. Astăzi, altele sunt realităţile: criza ne-a lovit, iar prognoza creşterii de consum de energie, care a stat la baza actualei strategii, a fost infirmată“, a spus ministrul.

Acesta a amintit că sectorul energetic se va reorganiza în acest an prin formarea celor două companii gigant, care vor include atât hidrocentrale, cât şi termocentrale, mine de cărbune şi reactoare nucleare.

Mai mult, Uniunea Europeană a adoptat noi directive în domeniul energetic în acest timp.

Aşa că devine imperios necesară revizuirea strategiei energetice pentru România, poate pentru o perioadă mai lungă, până în 2025, şi care să cuprindă noile realităţi. Probabil în a doua jumătate a anului vom avea proiectul noii strategii energetice, care va fi dezbătută cu toţi factorii implicaţi: specialiştii din domeniu, sindicate, patronate, societatea civilă, partide politice“, a explicat Videanu.

Ministrul a mai spus că, înainte de a pune pe hârtie noua strategie, sunt necesare studii de fundamentare, care să analizeze atât aspectele legate de potenţialul surselor primare de energie disponibile în condiţiile restricţiilor de mediu actuale, cât şi diversele variante şi opţiuni de dezvoltare sectorială.

Videanu a mai arătat intenţia ministerului pe care îl conduce de a elabora un Plan de măsuri de promovare a surselor regenerabile de energie, precum şi posibilitatea de înfiinţare a unui fond de investiţii care să includă participaţiile statului în societăţile comerciale.

Gandul: Videanu vrea investiţii chinezeşti în infrastructură

Ministrul Economiei, Adriean Videanu, mizează pe investitorii chinezi pentru a dezvolta proiecte în energie, infrastructură şi mediu. “Partenerii chinezi au fost invitaţi să selecteze şi să propună, în cadrul următoarei sesiuni a comisiei mixte, realizarea în România a 4-5 proiecte de dezvoltare economică în domeniile vizate (energia, infrastructura şi protecţia mediului – n.r.)”, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei. Cu această ocazie, Videanu a prezentat intenţia de a realiza în parteneriat public-privat trei noi grupuri energetice.

Hotnews: Compania nationala Hidroenergetica a intrat in atentia Consiliului Concurentei

Energia nucleara, sursa de bani pentru termocentrale

Energia nucleara, sursa de bani pentru termocentrale
Foto: AP
Dupa Electra, a intrat in colimatorul Consiliului Concurentei si compania nationala Hidroenergetica. Autoritatea de concurenta a anuntat ca va analiza concentrarea economica care se va realiza prin fuziunea unor sucursale SC Hidroelectrica SA. Autoritatea de concurenta analizeaza aceasta operatiune din punctul de vedere al posibilelor efecte anticoncurentiale. Guvernul a aprobat, recent, reorganizarea sectorului energetic prin infiintarea a doua companii mamut, Electra si Hidroenergetica. Compania Electra se afla deja in analiza la Consiliul Concurentei.

La solicitarea HotNews.ro, Consiliul Concurentei a precizat ca incepand cu data la care toate informatiile necesare sunt primite intr-o forma exacta si completa, acest lucru insemnand ca notificarea devine efectiva,  va avea nevoie de 30 de zile pentru a ajunge la concluzia ca operatiunea nu cade sub incidenta legii, pentru a autoriza concentrarea sau pentru a decide deschiderea unei investigatii.

“Din punct de vedere procedural, in situatia in care formularele de notificare a concentrarilor economice nu sunt complete, autoritatea de concurenta solicita partilor implicate completarea formularului (cu ajutorul cererilor de informatii)”, precizeaza Consiliul Concurentei.

In cazul deschiderii unei investigatii, Consiliul Concurentei poate emite o decizie de refuz, o decizie de autorizare sau o decizie de autorizare conditionata, in termen de maxim cinci luni de la data la care notificarea a devenit efectiva.

Infiintarea celor doua mari companii poate fi autorizata de Consiliul Concurentei daca sunt indeplinite trei conditii:

  • concentrarea va contribui la cresterea eficientei economice, ameliorarea productiei, distributiei, progresului tehnic sau cresterea competitivitatii la export.
  • efectele favorabile compenseaza efectele nefavorabile ale restrangerii concurentei.
  • de avantajele rezultate beneficiaza intr-o masura rezonabila si consumatorii, in special prin preturi reale mai reduse.

De asemenea, in cazul unei decizii de autorizare conditionata, Consiliul Concurentei poate impune anumite angajamente de indeplinit, precum remedii structurale sau comportamentale, astfel incat operatiunile de concentrare economica sa devina compatibile cu un mediu concurential normal.

Potrivit Consiliului Concurentei, infiintarea celor doua companii nu trebuie notificata Comisiei Europene, deoarece nu au dimensiune comunitara. “Autoritatile trebuie sa se adreseze Comisiei Europene doar in legatura cu tratarea eventualelor ajutoare de stat de care beneficiaza partile implicate in operatiunile in cauza”, sustine Consiliul Concurentei.

Ministerul Economiei cauta sa scape de “balastul pierderilor” de la CNH si Termoelectrica

In ceea ce priveste ajutoarele de stat, autoritatile romane au facut o notificare la Comisia Europeana. Este vorba de stergerea datoriilor istorice de peste un miliard de euro pe care le are Compania Nationala a Huilei. “Avem doua probleme, recunosc. Ele sunt la nivelul Companiei Nationale a Huilei, dar dupa cum stiti au facut notificare catre Bruxelles privind stingerea datoriilor la Compania Nationala a Huilei, este un proces in derulare. Si mai avem aspecte care tin de Termoelectrica si ELCEN, unde incercam sa gasim solutii. Obiectivul pe care il avem, dupa aprobarea astazi, in structura celor doua companii sa nu ducem balastul pierderilor companiilor care fac parte componenta din aceste companii”, a declarat ministrul economiei Adriean Videanu, dupa sedinta de Guvern unde a unde a fost aprobata infiintarea celor doua companii.

Reorganizarea sistemului energetic a starnit suspiciuni la nivelul Consiliului Concurentei inca de cand se afla in stadiu de proiect. Autoritatea de concurenta considera ca infiintarea unor companii mamut in sectorul energetic poate determina dobandirea unor pozitii dominante pe piata corelat cu oportunitatea de crestere a preturilor.

Suspiciuni

“Infiintarea unor “campioni nationali” in domeniul energiei poate conduce la consolidarea sau dobandirea unor pozitii dominante pe anumite piete corelat cu oportunitatea de a creste preturile si cu facilitarea accesului la informatii sensibile despre concurenti, a declarat in urma cu cateva luni Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.

In plus, un raport al Consiliului Concurentei realizat cu Societatea Academica din Romania, dat publicitatii in luna octombrie, arata ca infiintarea celor doua companii mamut in sectorul energetic ar putea fi penalizata de Comisia Europeana.Infiintarea celor doua companii gigant in urma posibilei reorganizari din sectorul energetic ar limita serios concurenta, se arata in raport. De asemenea, au fost constatate distorsiuni pe pietele de electricitate si de gaz, din cauza nefinalizarii reformelor in sectorul energetic, mai precizeaza raportul. Aceste lucruri pot duce la penalizari din partea Comisiei Europene.

Intrebat despre consecintele unui aviz negativ din partea Consiliului Concurentei, ministrul Economiei Adriean Videanu a evitat un raspuns clar. “Am discutat de fiecare data cu Consiliul Concurentei. Vom incerca sa gasim solutiile legale din acest punct de vedere. Suntem in procedura, am notificat Consiliul Concurentei. Permiteti-mi sa ma rezum numai la aceasta apreciere”, a declarat Videanu .

Reorganizarea energetica ar putea fi o modalitate de a salva termocentralele de la inchidere. Termocentralele risca sa fie inchise incepand din acest an din cauza nerespectarii normelor de mediu impuse de Uniunea Europeana. In acest moment, pana se vor gasi solutii de trecere pe energie alternativa, piata este dependenta de acesti producatori, chiar daca sunt scumpi si ineficienti.

In aceste conditii, exista banuiala ca restructurarea energetica va fi facuta in dezavantajul Hidroelectrica, societate rentabila in acest moment. Compania va fi impartita in doua, urmand sa functioneze alaturi de unitati in pierdere precum cele din sectorul termo si minier. Practic, se mizeaza foarte mult pe banii obtinuti din energia produsa de hidrocentrale, precum si din energia nucleara produsa de centrala de la Cernavoda, ca sa fie folositi pentru indeplinirea conditiilor obligatorii de mediu la termocentrale.

  • Electra va fi infiintata prin fuziunea complexurilor energetice Rovinari, Turceni si Craiova, SNLO, Nuclearelectrica, Hidroserv Ramnicu Valcea si sucursalele Hidroelectrica din Ramnicu Valcea, Sibiu si Targu Jiu
  • Compania Hidroenergetica va fi formata din SH Bistrita, SH Buzau, SH Curtea de Arges, SH Hateg, SH Portile de Fier, SH Cluj, SH Oradea, SH Sebes, SH Slatina si SH Caransebes), Filiale pentru Reparatii si Servicii “Hidroserv” (Bistrita, Curtea de Arges, Sebes, Hateg, Cluj, Portile de Fier si Slatina), SC Electrocentrale Deva SA, SC Electrocentrale Bucuresti SA, Compania Nationala a Huilei SA si SE Paroseni si Sucursala Termoserv Paroseni din cadrul SC Termoelectrica SA.

Electra va fi condusa de Constantin Balasoiu,  o persoana considerata specialist in sectorul energetic si care in prezent este director la Compexul Energetic Craiova. A doua companie se va numi Hidroenergetica, sef urmand sa fie Mihai David, in prezent director la Hidroelectrica. Surprinzator este faptul ca acesta este membru PSD.

Adevarul: Putem scăpa de dependenţa gazelor importate din Rusia!

România depinde de gazele ruseşti în proporţie de 25%, pondere care va creşte în viitor

Sistemul românesc de gaze va fi conectat în următorii ani cu cele din ţările vecine. Conducta Arad-Szeged va fi funcţională în următoarele două luni, urmând ca legătura cu Bulgaria să fie gata în 2011.

În prezent, sistemul naţional de gaze este conectat doar cu cel al Ucrainei în două puncte, cel de la Isaccea, judeţul Tulcea, şi Medieşu Aurit din Satu Mare, pe unde intră în ţară gazele importate de la ruşi. De asemenea, ţara noastră este străbătută în zona Dobrogei de o conductă de tranzit care duce gaze ruseşti în Balcani. Europenii depind de gazele ruseşti în proporţie de 25%, astfel că una dintre direcţiile strategice la nivel comunitar este scăderea dependenţei de acest furnizor.

Finanţare europeană

Criza gazelor din iarna 2009 a conştientizat Europa de pericolul pe care îl reprezintă pentru alimentarea cu gaze faptul că nu există mai multe rute de import al gazelor din alte regiuni şi, totodată, nu există nici interconectări între statele membre.

Un punct critic este zona de sud-est a Europei, considerată poartă de intrare în Europa a hidrocarburilor care vor proveni din ţările caspice. Astfel că proiectele de interconectare au primit ajutor financiar din partea Uniunii Europene, iar relevantă pentru România este alocarea a 30 de milioane de euro pentru interconectarea cu Ungaria şi a 10 milioane de euro pentru cea cu Bulgaria.

Mai mult, pentru inversarea fluxului de gaze în conducta de tranzit, astfel încât România să poată aduce gaze din sud în caz de urgenţă, Transgaz a accesat 1,6 milioane de euro.

Prima conductă care ne va lega de un sistem al gazelor care nu este rusesc va fi Arad-Szeged. „La finele anului 2009 lucrările de construcţie au fost finalizate, urmând a se monta tronsonul de interconectare în zona de frontieră, lucrare condiţionată de încheierea unui acord interguvernamental, astfel ca termenul de punere în funcţiune să fie în cursul trimestrului întâi 2010″, se arată în Strategia de Interconectare elaborată de Transgaz, transportatorul român de gaze.

Pe relaţia cu vecinii de la sud, în sfârşit există un termen de finalizare a conductei Giurgiu-Ruse. „Proiectul urmează să fie finalizat şi pus în funcţiune până la sfârşitul lunii iunie 2011″, mai spun oficialii Transgaz.

Importuri mai mici în 2009

Anul trecut, importurile de gaze ale României au totalizat două miliarde de metri cubi, potrivit documentului Transgaz, respectiv 15% din consumul total, de două ori mai puţin decât în 2008, din cauza scăderii cererii.

Consumul la nivelul anului trecut a fost de 13,3 miliarde de metri cubi, faţă de 15,5 miliarde de metri cubi în 2008. De regulă, importurile reprezintă un sfert din consumul anual, însă vor creşte pe măsură ce scad resursele interne de gaze, suficiente pentru următorii 13 ani.

Nabucco va asigura jumătate din consum

Conducta Nabucco este cea mai mare miză pentru România, în condiţiile în care poate asigura 3,5 – 6 miliarde de metri cubi pe an, valoarea maximă însemnând aproape jumătate din consumul de anul trecut. Transonul românesc, de 457 de kilometri, presupune două noi interconectări, cu Bulgaria, în zona localităţii Bechet, şi cu Ungaria, la Nădlac. Traseul va străbate judeţele Dolj, Mehedinţi, Caraş-Severin, Timiş şi Arad.

Valoarea totală a proiectului este de opt miliarde de euro, iar pe teritoriul României se vor face investiţii de circa 800 de milioane de euro, mai arată strategia elaborată de Transgaz. Din totalul costurilor, aportul acţionarilor conductei va fi de 30%, iar restul fondurilor vor proveni din credite bancare.

Potrivit Transgaz, potenţialele surse de gaze sunt Marea Caspică, Iran, Irak, Egipt şi Rusia, în condiţiile în care există încă divergenţe la nivel mondial privind utilizarea gazelor iraniene, iar Rusia a negat că se va implica în proiectul european. O altă noutate în documentul Transgaz este termenul în care se estimează punerea în funcţiune a conductei, respectiv 2015. Până în prezent, toţi oficialii Nabucco avansau 2014 ca termen când primele gaze vor curge prin conductă.

Interconectare cu Moldova

Alte proiecte vizează realizarea unui nou punct de import în sudul ţării, la Negru Vodă, şi conducta de interconectare cu Moldova, care va asigura umplerea viitoarelor depozite de gaze, precum cel de la Mărgineni. „Strategia de Interconectare mai are nevoie de avizul de mediu”, ne-a declarat Elisabeta Ghidiu, director în cadrul Transgaz.

money.ro: Compania Naţională a Huilei şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, pierderi majore şi în 2009 (VIDEO)

Compania Naţională a Huilei Petroşani a acumulat pierderi de peste 560 de milioane de lei în 2009, cu 53% mai mari decât în 2008. Pierderi a raportat şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia: 50 de milioane de lei, dublu faţă de anul 2008.

Producătorul de huilă CNH Petroşani a Înregistrat, în 2009, pierderi de 569 de milioane de lei. În 2008, CNH avea pagube de 370 de milioane de lei. Vorbim aşadar de pierderi cu 53% mai mari într-un singur an. Şi producţia a scăzut cu 23% la puţin peste 2 milioane de tone.Compania pune rezultatele deosebit de slabe pe seama pierderilor capacităţilor de producţie de la Exploatarea Minieră Petrila în urma accidentului din 2008.

De asemenea, spun reprezentanţii CNH, producţia a scăzut şi din cauza sincopelor în aprovizionarea cu principalele materiale. Cifra de afaceri a companiei, estimată pentru 2009, a fost de 693 de milioane de lei, în scădere cu 14% faţă de cifra de afaceri din 2008.

Pierderi la fel de mari s-au înregistrat şi la Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. Compania a raportat pentru 2009 scăderea afacerilor cu 50 de milioane de lei. În scădere a fost şi producţia de lignit: 14,4 milioane de tone, mai puţin cu 20% decât în 2008. Conducerea companiei a explicat această diferenţă prin scăderea nivelului cererii de cărbune. Şi cifra de afaceri a societăţii a scăzut tot cu aproape 20%, la puţin peste 9 milioane de lei, potrivit estimărilor SNLO. Prin comparaţie, în 2008, cifra de afaceri a societăţii a depăşit 1 miliard 100 de milioane de lei.

money.ro: Marea Britanie trebuie să investească 200 miliarde de lire sterline în energie

Marea Britanie se va confrunta cu deficienţe grave de energie dacă nu va face investiţii de 200 miliarde de lire sterline în sistemul energetic, avertizează Ofgem, autoritatea centrală de reglementare a Regatului Unit, potrivit The Telegraph.

Ofgem, autoritatea pentru reglementare în energie din Marea Britanie, a publicat un raport prin care pune serios în discuţie capacitatea sistemului energetic privat de a furniza suficient curent electric şi gaze naturale pentru nevoile regatului.

Raportul spune că Marea Britanie are nevoie de un organism central, sub controlul statului, care să cumpere energia de pe piaţă liberă, pentru a face faţă deficitului de energie din decada viitoare.

Marea Britanie va închide cinci din cele 14 centrale pe cărbune până în 2015 şi şapte din cele zece centrale nucleare până în 2020. Ofgem a estimat că sunt necesare investiţii de 200 miliarde de lire sterline (228 miliarde de euro), în sectorul energetic, în următorii 10-15 ani, pentru a suplini deficitul de creat de închiderea acestor centrale. Banii ar urma să meargă în special înspre construcţia de parcuri eoliene, dar vor fi construie şi centrale noi, dintre care una nucleară.

Ofgem nu crede că vor fi investiţii semnificante din parteea companiilor private, dacă guvernul nu va impune reglementări mai stricte, care să oblige furnizorii privaţi de energie să investească în noi centrale şi proiecte de energie regenerabilă.

Raportul Ofgem este contestat de către laburişti, Secretarul de Stat în Energie, Ed Miliband, a declarat că nu există niciun motiv de îngrijorare şi că “guvernul este încrezător că Marea Britanie îşi va asigura necesarul de energie în anii viitori.”

Opoziţia conservatoare, prin vocea lui Greg Clark, consideră că situaţia prezentată de Ofgem este un “verdict devastator al politicii de securitate energetică a laburiştilor în ultimii 13 ani.”

Novinite: Bulgaria Parliament Ratifies Nabucco Gas Line Agreement

Bulgaria Parliament Ratifies Nabucco Gas Line Agreement: Bulgaria Parliament Ratifies Nabucco Gas Line Agreement

All Bulgarian MPs supported the ratification of the Nabucco project, but argued about their party’s contributions to the realization of the gas line. File Photo

Bulgaria’s Parliament ratified Wednesday the agreement for the construction of the Nabucco gas line between Bulgaria, Austria, Hungary, Romania, and Turkey.

The ratification was concluded after hour-and-a-half-long debates, where majority and opposition both stated their support for the project, but argued over who has the most contributions to Nabucco.

The agreement was singed on July 13, 2009 and is one of the top priorities in the EU energy policy.

Economy and Energy Minister, Traicho Traikov, informed that the first stage will be completed by the end of 2015 while by 2020 the gas line will function at full capacity.

The left-wing, opposition Coalition for Bulgaria said they would support the project over the need for diversification of energy sources and routes. Socialist leader and former Prime Minister, Sergey Stanishev, pointed out the diversification policy had been initiated by his cabinet, which stirred strong reactions from the rightist Blue Coalition. Right-wing Member of the Parliament, Ivan Ivanov, stressed the Socialists considered Nabucco only after the January 2009 gas crisis, triggered by a dispute between Russia and the Ukraine, showing that Bulgaria lacks any alternative to Russia regarding energy sources.

The opposition ethnic Turkish Movement for Rights and Freedoms (DPS), accused Prime Minister, Boyko Borisov, of being an opponent to the project and asked the MPs from the ruling Citizens for European Development of Bulgaria (GERB) party to vote against their own leader. DPS were countered by the GERB Speaker of the Parliament, Tsetska Tsacheva, who said it was precisely the current cabinet that submitted the ratification project.

georgiandauly.com: Nabucco Project Stakeholders Look Forward to Leadership in Brussels

By Vladimir Socor

Stakeholders and other interested parties in the Nabucco project are expressing concern over the project’s apparent stagnation, and calling for urgent consultations to revitalize the project.

Nabucco is simply marking time in the absence of a coordinating mechanism between producer, transit, and consumer countries, and without hands-on leadership from the European Union during the transition from one commission to another in Brussels. The transition and distractions in Washington have also limited the ability of an otherwise supportive United States to help deal with the logjam on Nabucco.

Political problems have recently added new complications to the Nabucco project. One such problem, clearly recognized by project stakeholders and other European observers, but underestimated in Washington, is Azerbaijan’s political alienation resulting from recent US policies on the Armenia-Azerbaijan conflict. Those policies, in their result if not intent, came close to de-aligning Turkey from Azerbaijan, while strengthening Russia’s and Armenia’s hands in the negotiations on the Karabakh conflict. At perceived risk of isolation, and lacking an outlet to Europe for its growing gas surplus, Azerbaijan is open to Russian and Iranian offers to export its gas in those directions.

Azerbaijani President Ilham Aliyev reminded international media during the Economic Forum in Davos that Gazprom has offered to buy all gas volumes available for export in Azerbaijan (“as much as Azerbaijan can sell”) at European-level prices. “If Nabucco continues to be delayed, we will indeed sell more gas to Gazprom,” in line with Azerbaijan’s export diversification policy. Meanwhile, the $20 billion investment decision for Phase Two of Azerbaijan’s Shah Deniz gas field (the source for Nabucco’s first stage) remains on hold, given the persistent uncertainty about the Nabucco pipeline, Aliyev observed. “So far we do not know which leader would move the process forward. Who will engage in negotiations with gas producers and transit countries? Who will do the marketing for this gas? What will be the pricing? These are a lot of questions that remain unanswered for quite a long time,” he asserted. Aliyev also noted Turkey’s obstruction of pricing and transit agreements for Azerbaijani gas: “how can we move ahead [with Nabucco] in such circumstances?” (ANS, Bloomberg, January 27; www.day.az, Wall Street Journal, January 28; Hurriyet, January 29).

Baku remains willing and indeed eager to see the Nabucco project move forward and looks to the EU for leadership in that regard. Aliyev made this clear to executives of the German RWE Company (a stakeholder in the Nabucco project) in elaborating on his remarks in Davos (Bloomberg, January 29).

The Turkish Prime Minister Recep Tayyip Erdogan and his Bulgarian counterpart Boiko Borissov are also urging the EU to play a more active role in advancing the Nabucco project. Borissov has most recently expressed concern over the slow pace of Nabucco’s development and pledged Bulgarian support to advance the project. At their joint news conference, Erdogan asked Borissov to ensure that EU member Bulgaria advocates the Nabucco project with the European Commission in Brussels (BTA, January 29; Hurriyet, January 30). Erdogan’s remarks implicitly offer Brussels an opportunity to facilitate the negotiations between Ankara and Baku.

On January 18, the Romanian President Traian Basescu urged more active EU support for Nabucco when meeting with the European Council’s new President, Herman van Rompuy, in Brussels (Agerpres, January 18). The Hungarian government and the private MOL Company (a privately-owned stakeholder in the Nabucco consortium) also look forward to a proactive role by the European Commissioner.

The EU’s outgoing Energy Commissioner, the Latvian Andris Piebalgs, a committed supporter of Nabucco and the Southern Corridor, had little support from Western Europe’s large and influential countries. In one of his last acts in that post on January 18, Piebalgs signed a memorandum of understanding on energy partnership between the EU and the central government of Iraq. Piebalgs termed Iraq an important element in the EU’s energy supply diversification strategy. The EU Commission is mainly interested in Iraqi gas from the Kurdish-administered area for the Nabucco and Southern Corridor projects. Nabucco stakeholders expect ultimately 5 to 10 billion cubic meters (bcm) of gas per year from northern Iraq via Turkey to Europe.

Some in the energy business have tended to imply that gas from Iraq could somehow reduce the vital importance of Azerbaijani gas for Nabucco. This view may reflect frustration with the Ankara-Baku impasse and some indifference about who is responsible. However, difficult pre-conditions need to be fulfilled before the gas can flow from northern Iraq (presuming a satisfactory security situation). As listed by the Kurdish administration and the central government in Baghdad, the pre-conditions include meeting local demand for gas, contributing to Iraq’s overall gas supply, and negotiating revenue-sharing between Kurdish and Baghdad central authorities under a new oil and gas law for Iraq. All this involves political complexities and time-consuming negotiations. Thus, Azerbaijani gas remains the existential issue for Nabucco at least in the first stage; and Turkmen gas via Azerbaijan, just as vital for Nabucco’s second stage and the overall Southern Corridor.

Tags: , , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter