INFOGRAFII UE, în pragul unei noi crize a gazelor

2014/06/16

Adevarul

Rusia a sistat luni livrările de gaze pentru Ucraina. În contextul în care peste jumătate din gazele ruseşti care ajung în Europa trec pe teritoriul Ucrainei, Bruxelles-ul se teme că, în orice moment, Kievul poate refuza să mai permită tranzitul gazelor ruseşti, aşa cum a făcut în ianuarie 2009. O altă temere este că Ucraina va apela, în ultimă instanţă, la rezervoarele de gaze pe care Gazpromul le are în Ucraina.

Europa retrăieşte momentul ianuarie 2009, când ucrainenii nu le-au mai permis ruşilor să folosească gazoductele de pe teritoriul Ucrainei pentru a livra gaze naturale în Europa. Faptul că, de această dată, tensiunile s-au amplificat în iunie şi nu în plină iarnă, cum a fost atunci, atenuează prea puţin îngrijorarea de la Bruxelles.

După ce negocierile dintre Moscova şi Kiev pe tema gazelor au eşuat în repetate rânduri, Gazprom, compania-monopol de stat din sectorul gazelor naturale ruseşti, a sistat luni orice export cu destinaţia Ucraina. Ruşii au plusat şi, în aceeaşi dimineaţă, au acţionat compania naţională de gaze a Ucrainei, Naftogaz, la Curtea Internaţională pentru Arbitraj de la Stockholm. Ruşii cer Kievul 4,5 miliarde de dolari, care reprezintă, susţin ei, datoria pentru gazele livrate până acum. Aceasta deşi luna trecută ruşii spuneau că datoria totală nu depăşeşte două miliarde de dolari. De atunci, Kievul a achitat o tranşă de aproape 780 de milioane de dolari, ceea ce ar însemna că restul datoriei se ridică la puţin peste un miliard de dolari.

Ucrainenii au răspuns în doar câteva ore, tot printr-un proces la Curtea de Arbitraj. La rândul ei, Naftogaz cere Gazpromului şase miliarde de dolari pentru că, spun ucrainenii, ruşii le-au vândut gaze la suprapreţ din 2010 încoace. Deocamdată, Gazpromul dă asigurări că livrările sale către Europa nu vor fi afectate, iar Kievul promite că nu va închide gazoductele pe care le foloseşte Rusia pentru a-şi efectua exporturile. Însă „antecedentele” din acest litigiu îi neliniştesc pe oficialii de la Bruxelles. Cu atât mai mult cu cât o bună parte din gazele ruseşti care ajung în Europa provin din rezervoarele pe care Gazpromul le are pe teritoriul Ucrainei şi care, se tem europenii, ar putea deveni soluţia de ultim resort a Kievului. „Săptămânile care vor veni nu vor fi problematice, vom primi volume normale de gaz, dar dacă Ucraina extrage gaze din rezervoare, vom avea o problemă în cazul unei ierni aspre”, a avertizat luni dimineaţă Guenther Oettinger, comisarul european pentru Energie.

Ucrainenii plătesc cele mai scumpe gaze ruseşti din Europa

Disputa pe gaze dintre Ucraina şi Rusia durează de ani şi este folosită constant de Moscova drept armă politică pentru a-şi menţine influenţa în Ucraina şi Europa. Tensiunile s-au intensificat însă de la începutul acestui an, în contextul amplelor proteste împotriva regimului pro-rus de la Kiev, care au culminat cu înlăturarea de la putere a preşedintelui Ianukovici şi alegerea unui preşedinte pro-european, Petro Poroşenko.

Din aprilie încoace, Rusia a majorat în repetate rânduri preţul gazelor livrate Ucrainei, acestea fiind acum cu 80% mai scumpe decât în timpul regimului pro-rus. Astfel, dacă în timpul lui Ianukovici ucrainenii plăteau 268 de dolari pe mia de metri cubi de gaze, ruşii le cer acum 485 de dolari, cel mai ridicat preţ din Europa. Comparativ, media tarifelor pe care Gazprom le aplică celorlalte state europene este de 380 de dolari pe mia de metri cubi. De cealaltă parte, ruşii susţin că ei au negociat acest preţ redus cu preşedintele Ianukovici. Având în vedere că acesta a fost înlăturat de la putere, Moscova nu consideră că mai are de ce să respecte angajamentul.

Europa caută alternative la Rusia, Rusia caută alternative la Ucraina

Gazprom plănuieşte să folosească alte gazoducte pentru a-şi onora exporturile către Europa, în cazul în care Ucraina va încerca să oprească pentru sine o parte din cantitatea care-i traversează teritoriul, a anunţat Alexei Miller, directorul executiv al companiei ruse. O primă soluţie ar fi suplimentarea transporturilor care trec prin gazoductul Yamal (hartă 1) şi a celorlalte conducte nordice (hartă 2), susţine Miller.

Gazoductele nordice pe care Rusia le poate folosi pentru a trimite gaze în Europa

Europa nu vrea să vândă gaze Ucrainei

Autorităţile ucrainene au ajuns la o înţelegere cu Slovacia pentru a folosi un gazoduct abandonat, prin care ar urma să ajungă gaze naturale din Europa Centrală în Ucraina. Kievul face eforturi pentru a scăpa de dependenţa de gazele ruseşti, însă ţările europene se tem să nu-şi pună în pericol propriile contracte cu Rusia. Până la urmă, ucrainenii vor primi gaze ruseşti, dar din Europa Centrală.   Companiile Eustream din Slovacia şi Ukrtransgaz au semnat un acord prin care permit ucrainenilor să folosească un gazoduct slovac abandonat, prin care Kievul ar urma să primească gaze din Europa Centrală. Este vorba despre „inversarea fluxul de gaze” pe teritoriul Ucrainei, surplusul de gaze naturale din Europa Centrală urmând să curgă către est, în Ucraina, şi nu către vest, aşa cum se întâmpla până acum.    Fluxul invers este folosit deja pentru a trimite Ucrainei gaze prin Polonia şi Ungaria, iar Bruxelles-ul speră că acest sistem ar putea asigura Ucrainei până la 17 miliarde de metri cubi anual, adică aproximativ 30% din consumul total al ţării. În prezent, ucrainenii cumpără de la ruşi jumătate din cantitatea de gaze pe care o folosesc.

Ucraina a cerut Slovaciei să faciliteze fluxul invers şi mai mult, adică să inverseze cursul gazoductului prin care Rusia livrează gaze Europei de Vest, însă slovacii au refuzat să facă asta, de teama de a nu-şi încălca propriile contracte cu ruşii. La rândul lor, slovacii importă aproximativ 60% din necesarul de gaze de la ruşi.
„Este o decizie care, din punctele de vedere politic, legal, economic şi financiar este cea mai bună hotărâre. Vom folosi un tronson deja existent, între Voyani (Slovacia) şi Uzhgorod (Ucraina). Gazoductul poate fi folosit imediat pentru a livra până la trei miliarde de metri cubi anual. După câteva modificări minore, care vor dura trei sau patru luni, capacitatea anuală va creşte la 8-9 miliarde de metri cubi”, a declarat Robert Fico, premierul slovac.

Experţii în energie au explicat că, având în vedere furnizorii de gaze ai Europei, cea mai mare parte a surplusului care se va întoarce în Ucraina va fi, de fapt, tot gaz rusesc. Preţul va fi însă mult mai avantajos, iar Ucraina va deveni astfel mai puţin vulnerabilă în faţa şantajului cu gaze practicat de Moscova.

Liderii din UE vorbesc despre rezilierea în grup a contractelor încheiate de ţările comunitare pentru ca UE să poată negocia apoi ca întreg noi preţuri şi condiţii cu Gazprom. Până atunci însă, tot ei invocă obstacole tehnice şi legale pentru a implementa fluxul invers, soluţia cea mai rapidă pentru a ajuta Ucraina.    Cu toţii sunt de acord că Gazpromul a fost cea mai puternică armă a Kremlinului, însă se tem să nu-şi pună în pericol propriile importuri de gaze, notează „The New York Times”.

Reticenţa Slovaciei de a pune la dispoziţia Ucrainei gazoductele sale este grăitoare. Construită în timpul URSS, reţeua de gazoducte din Slovacia ar putea furniza până la 30 de miliarde de metri cubi Ucrainei, adică mai mult decât cantitatea importată din Rusia.    „Suntem cu toţii pregătiţi aici, dar nu ştiu de ce slovacii întârzie atât”, spune Vitalie Lukita, tehnicianul Ukrtransgaz care supraveghează intrarea fluxului de gaze ruseşti în Slovacia, adăugând că s-a întrebat de multe ori dacă gazele nu-şi vor schimba vreodată direcţia.

„Toţi vorbesc despre asta de foarte mult timp, dar nu s-a făcut nimic”, adaugă ucraineanul, citat de „The New York Times”.

Tags: , ,

Comments are closed.

June 2017
M T W T F S S
« May    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  

Site Metter