INFOGRAFIE Gazprom intră în România prin OMV

2012/12/05

Interesul ruşilor de la Gazprom pentru piaţa românească începe să se materializeze. Vor cumpăra de la OMV Petrom 60 de benzinării, prin divizia sârbă NIS, dar negociază cu firma Unicom Holding, deţinută de un fost ofiţer KGB, preluarea alimentării cu combustibil a navelor din Portul Constanţa.

Ruşii de la Gazprom fac încă un pas oficial, mic, dar important, pentru intrarea pe piaţa românească. NIS, divizia din Serbia a Gazprom, este la un pas de a cumpăra 60 de benzinării de la OMV Petrom. În prezent, ruşii au deschis la Bucureşti un birou pentru comerţ de produse energetice, însă la scară mică.
NIS, care a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute achiziţia celor 28 de benzinării OMV din Bosnia şi Herţegovina, şi-a anunţat în urmă cu câteva luni intenţia de a deţine 40 de staţii de carburanţi din România până la sfârşitul anului şi 120 până la finele lui 2014. În toamna acestui an, divizia sârbă a Gazprom a cumpărat trei benzinării Euroil, una în Arad şi două în Sibiu, aparţinând oamenilor de afaceri Adrian Nicoară şi Dumitru Domnariu. Acum, NIS este foarte aproape de a cumpăra 60 de benzinării Petrom.
În urmă cu două săptămâni, şeful activităţilor de rafinare şi marketing din companie, Manfred Leitner, spune că şi România intră în grupul ţărilor de unde OMV va vinde benzinării. Anul trecut, pe piaţa locală au circulat informaţii potrivit cărora Petrom ar negocia vânzarea a 139 de benzinării către NIS, informaţii negate vehement de către reprezentanţii companiei româneşti.
După achiziţia celor 60 de benzinării Petrom, reţeaua NIS în România ar ajunge la 63 de staţii şi ar intra în liga marilor benzinari, dar după Petrom (550 de benzinării în prezent), Rompetrol (450), Lukoil (300) şi MOL (133). NIS ar depăşi însă, pe piaţa locală, reţeaua de benzinării Agip, cu 37 de unităţi.
OMV Petrom, cea mai mare companie din România, cu afaceri de aproape patru miliarde de euro în 2011, ar păstra în continuare cea mai mare reţea de benzinării din ţară.
Cu ochii pe resursele din Marea Neagră
Interesul ruşilor de la Gaz­prom pentru piaţa românească, în special pentru activităţile OMV pe plan local, a fost dezbătut de multe ori în presa locală, dar şi internaţională. La începutul lunii octombrie, „Vocea Rusiei“ scria: „Zăcămintele de petrol din România nu mai aparţin statului român, ci statului austriac, prin intermediul OMV. Dacă presupunem că Federaţia Rusă ar deveni la un moment dat interesată de «rezolvarea problemei» zăcămintelor energetice din Marea Neagră, atunci soluţia cea mai simplă şi eficientă ar fi ca Gazprom sau Rosneft să cumpere compania OMV, ceea ce nu este exclus să se întâmple la un moment dat. În orice caz, bătăliile din jurul acestor resurse energetice nu îl implică în vreun fel pe preşedintele României, deoarece România nu mai deţine controlul asupra propriilor resurse naturale. În condiţiile actuale, soarta zăcămintelor din Marea Neagră se tranşează la Viena, şi nu la Bucureşti“.
OMV Petrom şi ExxonMobil Exploration and Production România au anunţat în februarie o descoperire semnificativă de gaze la exploatările din Marea Neagră. Estimările preliminare plasează zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de trei-şase ori consumul anual al României. Grupul austriac are în concesiune în Marea Neagră blocul Neptun şi alte două perimetre în apele Ucrainei şi Bulgariei. Extracţia de gaze în Marea Neagră este preconizată pentru sfârşitul deceniului. OMV va continua anul viitor forările în perimetrele de petrol şi gaze din Marea Neagră, în încercarea de a găsi noi zăcăminte de hidrocarburi.
În urmă cu un an, o delegaţie a NIS, condusă de Kirill Kravchenko, directorul general pentru Serbia, s-a întâlnit la Palatul Victoria cu fostul premier Emil Boc şi şi-a arătat intenţia de a investi în România.
„Reprezentanţii companiei i-au prezentat premierului intenţiile de dezvoltare în România, arătând că planurile includ investiţii în domeniul petrolier de câteva sute de milioane de euro până în 2015 şi crearea de aproximativ 500 de locuri de muncă“, se arăta în comunicatul emis de Guvern după vizita NIS.
NIS atrage personal de la concurenţă
În ultimele luni, mai mulţi angajaţi ai diviziei de business development din Petrom au părăsit compania pentru a se alătura reprezentanţei din România a NIS, primind un salariu de două ori mai mare, potrivit surselor citate de energyonline.ro. Divizia sârbă a Gazprom urmăreşte să implementeze acelaşi sistem de gestionare ca şi la staţiile Petrom.
Unul dintre oamenii recrutaţi de NIS România este Adrian Bălan-Doltu, cu o experienţă de peste 15 ani în domeniu, numit în luna mai a acestui an director al diviziei de business development. El a ocupat anterior funcţii de conducere la Rompetrol Downstream (iunie 2007 – iulie 2011) şi la Petrom (martie 2005 – mai 2007).
O altă mutare, la un nivel mult mai înalt, o reprezintă numirea lui Wolfgang Ruttenstorfer, fostul CEO al OMV, ca membru independent în Consiliul de Administraţie al companiei sârbe NIS. Ruttenstorfer a lucrat 31 de ani la OMV. El a condus grupul austriac între 2002 şi 2011 şi, indirect, şi Petrom. Au fost voci care au catalogat această mutare ca o strategie a ruşilor de a putea prelua mai uşor active OMV. Potrivit oficialilor NIS, includerea lui Ruttenstorfer în componenţa Consiliului de Administraţie este destinată „creşterii transparenţei în activitatea administrativă şi îmbunătăţirii eficienţei sistemului de guvernanţă corporativă“.  
Ruşii pun primul steag în Marea Neagră
Ruşii de la Gazprom ajung şi la Marea Neagră. Gazprom Neft este în negocieri avansate cu Unicom Holding, firmă controlată de Constantin Iavorski, fost ofiţer KGB şi fost ministru al Energiei din Republica Moldova, pentru preluarea activităţilor de bunkeraj (alimentarea cu combustibil a navelor) din Portul Constanţa.
„Negocierile sunt în curs de desfăşurare, dar discuţiile se poartă exclusiv pentru activitatea de bunkeraj din Marea Neagră, acolo unde avem închiriate depozite la Oil Terminal şi avem două vase. Restul operaţiunilor de pe piaţa internă rămân în picioare“, a declarat o sursă apropiată tranzacţiei, potrivit „Ziarului Financiar“.
Compania Unicom Holding, cu o cifră de afaceri de aproape 180 de milioane de euro în 2011, îşi va păstra activităţile de bunkeraj din Galaţi şi Drobeta-Turnu Severin. Practic, prin tranzacţia cu Unicom Holding, Gazprom intră în cel mai mare port din România. „Tranzacţia ar trebui să se finalizeze până la sfârşitul anului. Valoarea ei este de câteva milioane de dolari, sub 10 oricum“, a mai precizat sursa citată.
Şi divizia din Serbia a ruşilor, NIS, vrea operaţiuni la Marea Neagră, după ce a intrat recent în domeniul activităţilor de bunkeraj. „Scopul NIS este acela de a deveni liderul pieţei locale a serviciilor de bunkeraj în anii următori. Pentru a atinge acest obiectiv, compania va deschide anul acesta două staţii de bunkeraj la Smederevo (Serbia) şi la graniţa cu Croaţia. Mai departe, compania plănuieşte să deschidă staţii speciale pentru alimentarea vaselor şi iahturilor, dar şi să achiziţioneze nave pentru alimentarea vapoarelor mari de pasageri. De asemenea, este aşteptată prezenţa comună alături de Gazprom Neft Marine Bunker, o fiică a Gazprom Neft, pe piaţa din România“, se arată pe site-ul NIS.
Parteneriat cu Ioan Niculae
Un alt domeniu atacat de Gazprom pe piaţa românească este piaţa agricolă, după ce omul de afaceri Ioan Niculae i-a deschis uşa. Niculae, care prin cele şase combinate chimice pe care le deţine este cel mai mare consumator de gaze al României, a înfiinţat o firmă mixtă cu Gazprom Elveţia. El primeşte gazele, le procesează transformându-le în îngrăşăminte, iar beneficiul vânzărilor îl împarte cu Gazprom.

Tags: ,

Comments are closed.

December 2017
M T W T F S S
« Nov    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Site Metter