Forarea şisturilor: Bulgarii văd beneficii, dar şi riscuri

2011/08/27

sertimes.com

 

Guvernul speră că gazele de şist vor contribui la reducerea dependenţei Bulgariei de livrările ruseşti, însă ecologiştii se îngrijorează de consecinţele forării.

De Ţvetina Borisova, din Sofia pentru Southeast European Times – 02/08/11

Planurile ambiţioase ale Bulgariei de a dezvolta producţia de gaze de şist, descrisă drept o modalitate de a reduce dependenţa de livrările ruseşti, de a reduce costurile energetice şi chiar de a genera profit pentru cea mai săracă naţiune din UE, au declanşat dezbateri aprinse despre impactul posibil asupra mediului.

La o conferinţă specială asupra riscurilor şi beneficiilor producţiei de gaze de şist de luna trecută, ministrul energiei Traico Traikov a anunţat că va fi semnat un contract privind explorarea posibilelor depozite din zona nord-estică Novi Pazar cu gigantul energetic american Chevron. Conform acordului, Chevron va oferi Bulgariei 30 mn euro pentru drepturile de prospectare şi explorare a zonei.

Banii ar intra direct la bugetul de stat, a afirmat Traikov, atrăgând atenţia asupra unui beneficiu imediat, pe termen scurt. El a fost de asemenea nerăbdător să aplaneze tensiunea şi teama publică cu privire la impactul asupra mediului, declarând că acest proces “nu este nicidecum diferit de orice altă forare” de gaze naturale şi va fi efectuat sub supraveghere strictă şi în conformitate cu toate normele legale.

Ministrul mediului Nona Karagiova a menţionat că activităţile de explorare vor dura cel puţin un an, producţia propriu-zisă urmând să înceapă în zece până la 15 ani şi doar după evaluări detaliate ale impactului asupra mediului.

Unii experţi, invitaţi de minister să participe la discuţie, au comentat că forarea este o “procedură trivială” şi că riscurile nu sunt mai mari decât în producţia convenţională. Aceştia declară că pericolele la adresa mediului implicate sunt nesemnificative în comparaţie cu cantităţile de gaze de şist ce se preconizează că vor fi extrase în regiune.

Traikov estimează că în depozitul de la Novi Pazar există cel puţin un sfert de trilion de metri cubi de gaze naturale, care ar putea acoperi consumul local pe următorii 300 de ani. Mulţi au pus la îndoială acest lucru, dar majoritatea sunt de acord că respectivele cantităţi sunt semnificative.

Unii specialişti sugerează că producţia de gaze de şist ar putea scădea preţurile la gaze naturale în ţară cu 8 până la 30%. Luând cuvântul la o altă discuţie, desfăşurată câteva zile mai târziu, Hristo Kazangiev de la forumul Energetic Bulgar a declarat că cel mai mare efect va fi sporirea competiţiei, care va forţa companiile să reducă preţurile pentru a-şi menţina cota de piaţă.

Toate aceste argumente au fost combătute însă de organizaţiile de mediu, care insistă că nici un preţ sau beneficiu nu va fi suficient pentru a compensa pagubele ecologice pe care le-ar provoca posibila producţie şi chiar forările.

“Adevărul este că nu există date comparabile [despre posibilul impact al producţiei de gaze de şist] în regiunea noastră; tehnologia are o vechime de doar zece ani”, a declarat Petko Kovacev, un activist de la Partidul Verzilor, pentru SETimes.

“Nu există nici o informaţie despre impactul specific al procesului de producţie asupra sănătăţii umane, deşi există oameni care lucrează în aceste zone şi au înregistrat unele probleme de sănătate”, a adăugat el. Regiunea unde se află potenţialele depozite are o populaţie densă, spre deosebire de majoritatea celorlalte locuri din lume unde se extrage gazul de şist, menţionează el.

O altă problemă menţionată de el este poluarea solului şi apei în acest proces– fisurare hidraulică sau fracking — care implică injectarea unor cantităţi mari de apă, nisip şi produse chimice în formaţiunile de roci de şist la presiune mare pentru a elibera ţiţeiul şi gazele.

“Este evident că jumătate din această apă care este pompată înăuntru rămâne în subsol şi este în realitate o substanţă poluantă”, declară Kovacev. Această poluare afectează îndeosebi apele subterane dintr-o zonă care a avut în permanenţă probleme de lipsă a apei.

 

Tags:

Comments are closed.

November 2017
M T W T F S S
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Site Metter