Discursul Preşedintelui Senatului, Mircea Geoană, la conferinţa European Energy Developement

2011/10/26

Independenţă energetică! Pentru România subiectul diversificării rutelor de aprovizionare rămâne un subiect delicat. Eu salut maniera energică în care Comisia Europeană, Comisarul European, Directorul General, conduc această negociere complicată în interiorul Uniunii şi între Uniune şi în principal Federaţia Rusă.

 

 

 

Vă mulţumesc pentru această invitaţie, este un subiect strategic şi tehnic în acelaşi timp, salut prezenţa invitaţilor şi salut publicul din ţară şi din străinătate prezent la această întâlnire.

Cred că nu are rost să ne învârtim în jurul cozii prea mult pentru că ştim cu toţii, şi decidenţi şi jucători şi cetăţeni, că principala problemă care împiedică dezvoltarea sistemului energetic naţional la întregul său potenţial, un potenţial semnificativ, este o problemă legată de nevoia de mai multă transparenţă, predictibilitate şi competiţie pe piaţă. Ne învârtim în jurul acestui subiect, având în spatele nostru, probabil, cel mai amplu şi mai profesionist set de strategii şi recomandări pe care puteam vreodată să le primim. Ştim cauzele, întrebarea principală este dacă factorul politic are voinţa politică de a sparge buba şi de a înţepa acolo unde s-a adunat o încrengătură de interese economice şi de multe ori politice şi dacă în acest moment al adevărului avem curajul de a merge mai departe şi de a elibera acest sector capabil de progres şi de investiţii şi de dezvoltare pentru România.

Primul subiect pe care vreau să îl abordez este cel legat de piaţa de electricitate. OPCOM a fost creat în urmă cu câţiva ani şi a fost un pas înainte pentru acel moment. În opinia mea, modul în care se tranzacţionează energie pe piaţa românească este depăşit, este închis, şi este în un cvasi monopol. Este în continuare dominat de Ministerul Economiei şi de o firmă de stat şi cred că în acest moment a venit clipa să ne punem întrebarea dacă nu trebuie să construim o bursă de energie, eventual regional, astfel încât să poţi să ai transparenţă şi apetit pe această piaţă deosebit de importantă. Dacă nu reuşim să facem acest lucru, ne vom învârti în acest cerc de conferinţe şi de întârziere de soluţii.

În al doilea rând, aş vrea să fac un comentariu cu privire la predictibilitatea cadrului legislativ, normativ şi inclusiv de natură operaţională. Avem la fiecare ministru al economiei practic, câte o nouă strategie energetică a acestei ţări. La fiecare ministru al educaţiei avem o nouă strategie pe educaţie. La fiecare ministru al agriculturii avem o nouă încercare de a câştiga pariul cu agricultura în această ţară a noastră. Cred că a venit clipa şi intenţionăm în Senat să introducem o legislaţie astfel încât strategiile naţionale să fie aprobate prin lege în Parlamentul naţional, obligând astfel Guvernul zilei, cel de azi, cel de mâine, cel de poimâine, să vină de o manieră predictibilă şi transparentă în faţa legislativului şi în faţa opiniei publice, spunând care sunt elementele de wishful-thinking şi care sunt elementele concrete pe care doresc să le aplice.

Să spunem că, într-o astfel de situaţie, apare un accident groaznic cum a fost Fukushima, care atrage în lanţ consecinţe, care atrage în lanţ decizii importante. Dacă Guvernul doreşte să schimbe strategia pentru că s-a schimbat contextul intern, vine în Parlament, motivează şi justifică nevoia de a schimba strategia cu 3 grade, cu 7 grade cu 10 grade, mai la stânga sau mai la dreapta, dar predictibilitatea este obligatorie. Avem tone de strategii, suntem ţara cu cele mai multe strategii pe milimetru pătrat din Univers. Aceste strategii trebuie să devină realitatea şi singura modalitate pentru a se întâmpla acest lucru este ca acestea să devină lege, inclusiv o limitare dramatică a modului prin care, prin ordin de ministru poţi să modifici realitatea de pe teren. Predictibilitatea  este al doilea cuvânt de ordine în această zonă.

Un al treilea cuvânt, un cuvânt care se va utiliza la întâlnirea cu reprezentanţii delegaţiei FMI, BM şi CE în aceste zile, despre managementul companiilor de stat. Din punctul meu de vedere este insuficient să închiriem manageri din sectorul privat pentru domeniul de stat, dacă nu completăm legislaţia care se află în atenţia noastră în Parlament şi cu crearea de consilii de administraţie competente şi independente de factorul politic. Degeaba închiriezi pe bani frumuşei un manager competent dacă CA este format din aceleaşi personaje, din aceleaşi ministere şi cu aceleaşi interese. Va fi captiv unui consiliu de administraţie care nu va face altceva, decât să continue în linii mari acelaşi tip de politici. Eu propun să ne uităm la modelul din Austria, unde activele de stat,  companiile de stat sunt gestionate într-un holding unde reprezentanţii statului, deci politici, sunt în consiliul de administraţie, este un holding care înglobează principalele companii de stat din Austria, dar fiecare companie de stat, inclusiv în domeniul energiei, are un board independent, recrutat în condiţii independente şi nu din banii respectivei companii.

Am primit din partea Fondului Proprietatea o scrisoare  în acest sens şi intenţionăm să lansăm o dezbatere publică în Parlament săptămâna viitoare pe acest subiect.

În al treilea rând, referitor la resursele utilizate în România, avem în Parlament  în dezbatere şi rog organizatorii să solicite acest proiect dacă este nevoie, un proiect de lege cu privire la biomasă şi la această componentă foarte importantă. Rog Ministerul Agriculturii şi Ministerul Economiei să facă o consultare pentru ca terenurile nelucrate din România, care se ridică undeva la 2 milioane de hectare, sau chiar mai mult, de pământ arabil nelucrat, vom crea legislaţie care să încurajeze şi să permită ca aceste terenuri să fie cultivate pentru biomasă, dar cât de mult vrem să avem pentru agricultură şi pentru agribusiness este un subiect de decizie politică şi rog Guvernul să tranşeze această tensiune şi evident să creăm mecanisme de stimulare, și de ce nu de coerciție, pentru folosirea şi utilizarea acestui teren.

Independenţă energetică! Pentru România subiectul diversificării rutelor de aprovizionare rămâne un subiect delicat. Eu salut maniera energică în care Comisia Europeană, Comisarul European, Directorul General, conduc această negociere complicată în interiorul Uniunii şi între Uniune şi în principal Federaţia Rusă. Cred că până vom vedea care este finanţarea, fiabilitatea şi răspunsul la proiectele pe care noi le vom susţine în continuare energic atunci când vorbim de energie şi la Bucov şi la Avrig şi Constanţa-Trieste, rămân subiecte importante pentru România din motive economice şi strategice. Dar până atunci reiterez invitaţia şi scrisoarea pe care i-am trimis-o Primului Ministru al României, domnul Emil Boc. În urma discuţiei cu Comisarul Oettinger la Bruxelles, Polonia şi Preşedinţia poloneză, reprezentată aici de Domnul Ambasador, au solicitat la negocierile dintre Polonia şi Gazprom,  pentru exact acelaşi subiect pe care îl negociem şi noi, cota şi costul gazelor de import din Rusia pentru perioada până în 2015, prezenţa experţilor Comisiei Europene. Prezenţa acestor experţi a condus la negocieri mai bune, mai transparente, la evitarea unor fluctuaţii de cost şi preţ de gaz exportat de către Gazprom de multe ori pe criterii politice iar economia pe care bugetul polonez a obţinut-o a fost undeva în jur de 250 de milioane de euro pe lângă expertiză legală foarte importantă în alte zone ale contractului care sunt zone sofisticate, zone complexe pe care Comisia Europeană le ştie mult mai intim şi mult mai adânc uitându-se la tot pachetul de astfel de discuţii bilaterale între Federaţia Rusă şi Europa.

Şi închei cu un subiect care este în continuare sensibil, problema campionilor naţionali şi regionali. Eu as vrea ca prietenii noştri să înţeleagă frustrarea pe care o avem în România văzând cum alte ţări din Europa Centrală, Cehia, Ungaria, Croaţia, Polonia, au avut poate politicieni mai înţelepţi care au reuşit să păstreze o anumită formă de  forţă economică şi de expansiune regională pe care cred că şi România încă are resurse să le producă. Întrebarea pe care v-o pun dumneavoastră şi cred că trebuie să răspundă şi Guvernul României este dacă metoda propusă este cea corectă şi cea utilă. Nu ştiu, dar poate că nu neapărat în jurul celor două conglomerate propuse în continuare de către Guvern, sau în jurul Romgazului sau în jurul Transgazului sau în jurul a ceva ce încă avem, în condiţii de piaţă transparente şi cu managementul pe care l-am menţionat, eu cred că România trebuie să îşi păstreze ambiţia şi capacitatea de a juca pe piaţa regională.

Un ultim comentariu cu privire la eşecul listării pe bursă a Petrom. Cred că şi ce se întâmplă în aceste zile, discuţia cu Fondul Monetar, Banca Mondială şi Comisia Europeană, riscă să se repete exact greşeala  şi factorul greşit din punct de vedere piaţă, nu din punct de vedere oportunitate pe care l-am avut şi la Petrom. Pentru că dacă nu avem o piaţă de energie cu adevărat transparentă şi liberalizată, interesul pentru cei 15% în Romgaz, Transgaz sau unde vreţi dumneavoastră va fi în mod evident limitat. Preţul obţinut va fi un preţ mediocru şi cred că un pic mai multă înţelegere a faptului că există un context extern extrem de delicat; în acest moment se discută despre recapitalizarea băncilor europene. Avem în acest moment la Consiliul European o problemă dramatică cu privire la modul în care Europa şi zona euro vor funcţiona. În acest moment există un risc, inclusiv în contextul Basel III, ca băncile care au subsidiare inclusiv în România, să-şi concentreze capitalul în urma acestor cerinţe noi către centru şi nu către periferie. Deci eu am rugămintea către Guvern şi către Fondul Monetar, nu să amânăm, dar să ne gândim de trei ori înainte să tăiem.

Sectorul energetic este capabil să atragă zeci de miliarde de euro în economia românească în următorii câţiva ani de zile. Este o zona de atragere a fondurilor europene. Avem o infrastructură de transport energie, gaze şi petrol care este învechită şi creează probleme. Există potenţial în această ţară de a face treabă şi sper ca această conferinţă să ne permită şi să vă permită să veniţi cu soluţii concrete.

Vreau să salut faptul că Preşedintele Consiliului Concurenţei, Domnul Chiriţoiu şi Comisarul Almunia cu ocazia unei recente conferinţe la Bucureşti au început să analizeze şi zone evidente de competiţie neloială cu privire la preţuri diferenţiate în special din zona Hidroelectrica şi acolo unde nu există destul de multă voinţă politică si este şi rolul Comisiei să ne disciplineze şi să ne ducă în căutarea transparenţei şi predictibilităţii.

Această conferinţă este extraordinar de bună, prezenţa şi participarea dumneavoastră arată interesul pentru România şi sectorul energetic din România, în care şi companiile mari care sunt deja prezente au planuri de investiţii suplimentare. Cred că suntem în faţa unui moment în care curajul politic şi înţelegerea faptului că aşa nu mai merge sunt esenţiale pentru succesul României şi pentru succesul acestui sector vital pentru economia românească.

Tags:

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter