„Darth Vader“ al Rusiei vrea să distrugă Gazprom. Cine este fostul spion KGB care vrea spargerea monopolului gazelor

2016/05/03

Adevarul

Inventat din rămăşiţele fostului Minister al Gazelor Naturale, grupul Gazprom a ajuns un motiv de bucurie pentru cetăţeanul de rând şi o veritabilă armă politică pentru Rusia. Acum, însă, un rus vrea să distrugă gigantul gazelor pentru a-şi consolida compania pe care o conduce. Este vorba de Igor Ivanovici Sechin, fost vicepremier rus, considerat mâna dreaptă a preşedintelui Vladimir Putin, cu care a ajuns între timp la cuţite. Poreclit „Darth Vader al Rusiei“ în 2009 de către revista americană „Forbes“, Sechin conduce gigantul de stat Rosneft.   Fost ofiţer KGB, ca şi Putin, Sechin a lucrat împreună cu preşedintele rus în cadrul administraţiei din Sankt Petersburg. În timpul primelor două mandate de preşedinte al Rusiei pentru Putin, în perioada 2000-2008, Sechin a fost adjunctul Cancelariei Prezidentiale. Între 2008 şi 2012, când Putin a fost prim-ministru al Rusiei, Sechin a fost numit vicepremier.

Eminenţa cenuşie din spatele naţionalizării Yukos

În perioada 2004-2011 a deţinut funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie a Rosneft, iar din 2012, după ce Putin a preluat al treilea mandat de preşedinte al Rusiei, a fost numit director general al Rosneft.

Între timp, a transformat Rosneft, printr-o serie de achiziţii, în cea mai mare companie petrolieră din Rusia şi cea mai mare societate petrolieră listată pe o bursă, având o producţie mai mare decât ExxonMobil. Mai mult, Rosneft are acum o producţie zilnică de ţiţei mai mare decât cantitatea de petrol extrasă de Iran, extrăgând zilnic 5 milioane de barili de ţiţei, faţă de cele 3,5 milioane pompate de Iran.

Iar Rosneft a devenit de curând cea mai valoroasă companie din Rusia, depăşind Gazprom.

Oligarhul Mihail Hodorkovski, care a stat aproape 10 ani în închisoare, l-a acuzat pe Sechin că a fost „eminenţa cenuşie“ din spatele demantelării Yukos de către statul rus şi a celor două procese ale sale.

Mai întâi, Sechin a cumpărat în 2004 YuganskNefteGaz, cel mai important activ deţinut de Yukos, luând faţa Gazprom, care dorea la rândul său zăcămintele. Apoi a evitat la limită o fuziune între Rosneft şi Gazprom, scăpând astfel de intrarea sub controlul gigantului gazelor. Ulterior, în 2007 Rosneft cumpără altă serie de active Yukos, iar în 2013 preia TNK-BP, pe atunci al treilea producător rus de petrol. Rosneft ajungea, astfel, cea mai mare companie petrolieră din Rusia, realizând peste 40% din producţia zilnică de 11 milioane de barili a statului.

Rosneft, producător de gaze

Dar Rosneft nu este numai cel mai mare producător de petrol din Rusia, ci şi un important producător de gaze naturale, după Gazprom. Iar acest lucru l-a dus direct în coliziune cu Gazprom.

Mai exact, în urma achiziţiei TNK-BP pentru 55 de miliarde de dolari, din 2013, Rosneft a ajuns şi un mare producător de gaze. Numai că Gazprom are monopol pe exporturile de gaze naturale, iar pe piaţa internă grupul nu poate obţine cine ştie ce preţuri din cauza crizei economice care a slăbit industria şi a sancţiunilor internaţionale.

Aşa se face că Rosneft a început o luptă surdă contra Gazprom, cerând recent Ministerului Energiei spargerea monopolului pentru Gazprom.

O altă companie care vrea spargerea monopolului Gazprom este Novatek, al doilea producător rus de gaze. Novatek este al doilea producător rus de gaze naturale, după Gazprom, fiind controlat de către doi oligarhi prieteni ai Kremlinului, respectiv Leonid Mikhelson şi Ghennadi Timcenko. Aceştia se află pe lista sancţiunilor occidentale după upă anexarea Crimeei de către Rusia şi după sprijinirea insurgenţilor proroşi din Donbass.

Potrivit statisticilor oficiale, producţia de gaze a Novatek a crescut cu 5% în luna februarie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 5,48 miliarde de metri cubi.

Producţia Rosneft a crescut cu 8,7%, în schimb, ajungând la o valoare apropiată, de 5,28 miliarde de metri cubi de gaze. De altfel, Rosneft vrea ca până în 2020 să devină un mare jucător pe piaţa gazelor.

Gazprom Neft a raportat, la rândul său, o majorare a producţiei de 15,6% în februarie, până la 2,55 miliarde de metri cubi, în vreme ce Lukoil a ajuns la 1,5 miliarde de metri cubi în acelaşi interval, în urcare cu 4,2%.

Producţia acestora este hăăt departe de cea a Gazprom, care extrage circa 40 de miliarde de metri cubi lunar, dar între 2004 şi2015 producţia sa a scăzut de la 553 de miliarde de metri cubi anual la 418 miliarde, în vreme ce competitiorii săi au urcat.

Chiar dacă mai multe companii extrag gaze în Rusia, Gazprom are monopol la exporturile de gaze. Grupurile petroliere vor să exporte materia primă deţinută deoarece preţurile din Europa sunt mult mai mari decât cele din Rusia şi au astfel ocazia să îşi rotunjească veniturile, mai ales că sunt afectate de sancţiunile occidentale şi de colapsul rublei.

În acest moment, Gazprom cumpără gazele producătorilor mai mici din Rusia şi Asia Centrală şi le vinde în Europa, profitând de faptul că deţine şi gazoductele prin care se face transportul acestora.

Omul care ne-ar putea ieftini gazele

Răspunsul Gazprom nu s-a lăsat mult aşteptat: gigantul a argumentat că spargerea monopolului său pe exporturi ar lovi „interesul naţional“. Mai exact, Rusia ar pierde bani la bugetul de stat, pe măsură ce producătorii independenţi exportă tot mai mult, concurând propria companie de gaz. Potrivit lui Valeriy Golubev, vicepreşedinte al Gazprom se întreba: „De ce ai da un permis de export, dacă producătorii independenţi (de gaze) din Rusia ar putea face tot atâţia bani vânzând gazele pe piaţa internă ca şi în situaţia în care ar vinde la nivel internaţional?“.

Simplu: pentru că la nivel internaţional preţul este mult mai mare decât pe piaţa rusă, care este „inundată“ în gaze naturale. Numai că o concurenţă între producătorii ruşi ar duce la un război al preţurilor între aceştia, ceea ce va face ca preţul gazelor să scadă.

Rosneft vs Gazprom

Igor Sechin a cerut de mai multe ori reformarea Gazprom, primele semne ale conflictului apărând în 2014. Mai exact, în acel moment SUA şi Uniunea Europeană instituiau sancţiuni împotriva companiilor ruse din domeniul energetic.

Pentru a arăta lumii că Rusia nu este izolată, Putin a demarat reorientarea către China prin semnarea unor contracte gigantice cu Beijingul. Aşa a semnat Rosneft contracte pentru livrarea de petrol, iar Gazprom a anunţat construirea a două gazoducte imense, „Forţa Siberiei“ şi Altai, care să ducă gazele în China.
Numai că, între timp a survenit „războiul petrolului“, iar cotaţiile ţiţeiului au scăzut de la 115 dolari pe baril în 2015 la doar 40 de dolari. Iar acest lucru, cuplat cu investiţiile imense pe care Gazprom trebuie să le facă pentru ca gazoductele cu pricina să fie gata în 2019, face ambele proiecte nerentabile.

Iar din această cauză, Sechin s-a „răţoit“ la şefii Gazprom, spunând că ar fi trebuit să facă reorientarea spre Orient mult mai devreme.

„Ţarul energiei“

Sechin mai este şi preşedinte al Rosneftegaz – holdingul de stat prin care guvernul deţine participaţiile sale la Rosneft (70%), dar mai controlează şi 10% din Gazprom şi 27% din Inter RAO, cea mai mare companie de electricitate din Rusia.

Cum Sechin conduce atât Rosneftegaz, cât şi Rosneft, aceasta din urmă a semnat în anul 2012 un contract gigantic, în valoare de 80 de miliarde de dolari, pentru livrarea de gaze naturale către Inter RAO pe 25 de ani, subliniind ambiţiile lui Sechin în domeniul gazier.

Conflict mocnit cu Putin

Între timp, Sechin a ajuns la cuţite şi cu Putin. Rosneft este una dintre cele mai îndatorate companii din Rusia, după achiziţia TNK-BP pentru 55 de miliarde de dolari. De asemenea, se află şi sub sancţiuni financiare occidentale. Pentru a-şi plăti o parte din datorii, în decembrie 2014, Rosneft a fost ajutată de Banca Rusiei pentru plasarea de obligaţiuni în ruble, echivalentul a 7 miliarde de dolari.

Cum operaţiunea a fost opacă, aceasta a dus la deprecierea rublei cu 20% din cauza panicii de pe pieţele financiare. În acel moment, euro atinsese un nivel de peste 100 de ruble, iar dolarul american era la peste 80 de unităţi.

Inclusiv Putin a lăsat să se înţeleagă că operaţiunile marilor companii au contribuit la deprecierea rublei. Ca atare Sechin a replicat: „În ceea ce priveşte zvonurile privind implicarea Rosneft în colapsul pieţei valutare, acestea sunt o provocare şi în realitate compania participă în mod pozitiv la stabilizarea sistemului valutar. În ultimele nouă luni, compania a generat venituri de aproximativ 118 miliarde de dolari şi a vândut 75 de miliarde de dolari din această sumă pe piaţa din Rusia“, a spus atunci Igor Sechin.

Un al doilea conflict cu Putin a intervenit după ce Sechin a cerut reducerea taxelor pentru marile companii petroliere.

Fiind sub sancţiuni, Rosneft a cerut acordarea unui ajutor de stat gigantic, în valoare de 49 de miliarde de dolari. Evident, nu a primit această sumă, care ar fi dus la epuizarea fondurilor de rezervă ale Rusiei.

Ulterior, autorităţile au majorat o serie de taxe petroliere, pentru a creşte veniturile la buget, afectate de criza din ţară şi scăderea cotaţiilor barilului de petrol.

Lobby-ul făcut de Sechin l-a enervat pe Putin. Acesta i-a cerut să spună care este „adevăratul Sechin“: acela care cerea majorarea taxelor petroliere pentru companii atunci când era vicepremier sau acela care cere scăderea lor din fruntea uneia dintre companiile în cauză.

Negociator-şef de armament

În 2008, fostul preşedinte venezuelean Hugo Chavez, mort între timp, afirma că ideea unui program nuclear pe care ţara sa să îl implementeze a venit de la Sechin. De altfel, Rosneft are şi acum proiecte petroliere comune cu PDVSA în Venezuela.
Concomitent, el a negociat furnizarea de arme către acest stat.

În 2009, Sechin a negociat o serie de înţelegeri care au permis companiilor de stat din Rusia să exploreze după hidrocarburi în Venezuela. De data aceasta, nu Rosneft, ci Zarubejneft – o altă companie rusă de stat, a primit operaţiunea.

De asemenea, în calitate de preşedinte al Şantierelor Navale Unite (United Shipbuilding Corporation – n.r.), un grup care adună toate şantierele navale ruse de stat, inclusiv cele militare, Sechin a negociat achiziţia navelor Mistral de către Franţa.

Tags: ,

Comments are closed.

June 2017
M T W T F S S
« May    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  

Site Metter