Cum va plăti fiecare român din buzunarul propriu pentru securitatea energetică a Europei

2016/09/13

Adevarul

Fiecare român va plăti la propriu, din buzunarul său, în factura la gaze naturale, securitatea energetică a Europei. Conducta Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA) a primit o finanţare europeană de 179 de milioane de euro, însă restul până la 560 de milioane de euro, cât este costul total al sectorului naţional, va fi realizat din fondurile Transgaz. Ca urmare, mai departe, valoarea investiţiei va trebui recuperată în facturi de la consumatorii industriali din România şi de la populaţie, prin tariful de transport.

Importanţa acestei conducte a crescut şi mai mult, după ce partenerii europeni ai Gazprom s-au retras recent din proiectul Nord Stream 2, care trebuia să transporte gaze naturale din Rusia până în Germania, pe sub Marea Baltică. Între partenerii care s-au retras se regăsesc OMV, ENGIE, Uniper, Shell şi Wintershall, gigantul Gazprom rămânând singurul care să realizeze gazoductul. OMV deţine 51% din acţiunile Petrom, ENGIE este fostul grup GdF SUEZ, Uniper este o societate desprinsă din grupul german E.ON, iar Wintershall este divizia de gaze naturale a gigantului chimic german BASF.

Niculae Havrileţ, şeful Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) declara în iunie, la Costineşti, întrebat de ce consumatorii români trebuie să suporte aceste investiţii, că România ar putea cere mai mulţi bani de la UE pentru gazoduct sau că instituţia pe care o conduce ar putea ţine o evidenţă separată pentru BRUA faţă de restul sistemului naţional de gaze.

„Export de securitate“ vs subvenţii europene

Problema vine în contextul în care în anul 2014 Răzvan Nicolescu, ministrul Energiei de atunci, afirma că românii ar trebui să primească de la Uniunea Europeană ajutoare pentru facturile la energie deoare ţară noastră va fi „exportator de securitate energetică“ prin faptul că resursele naturale autohtone vor fi exportate. Recent, Nicolescu afirma că românii care câştigă mai puţin de 300 de euro lunar ar trebui consideraţi consumatori vulnerabili şi ar trebui să primească ajutoare din fonduri comunitare.

Între timp, însă, din 2014 până acum ideea nu a mai fost dezvoltată, dar proiectul BRUA a fost accelerat. Până la finele anului va fi gata deja conducta Giurgiu-Ruse, la care BRUA se va lega. Mai departe, conducta care ar trebui să unească Bulgaria cu Ungaria trebuie finalizată în anul 2019.

Mai mult, la conducta BRUA va fi legată o altă investiţie, respectiv conducta Marea Neagră-Podişor, construcţia ridicându-se la 278,3 milioane de euro, bani care vor trebui recuperaţi de Transgaz tot prin facturi. Aceasta trebuie, la rândul său, finalizată în anul 2020, an în care ar trebui să intre în producţie şi zăcămintele din Marea Neagră.

Fantoma Nabucco

Proiectul BRUA a apărut după eşecul Nabucco şi presupune dezvoltarea unei capacităţi de transport gaze naturale între punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria şi Ungaria, prin construirea unei noi conducte.

BRUA va străbate teritoriul României pe o distanţă de 528 de kilometri, de la sud, din judeţul Giurgiu, spre vest traversând judeţele Teleorman, Dâmboviţa, Argeş, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraş-Severin, Timiş şi Arad.

Bulgaria nu are resurse proprii de gaze naturale, după cum nu au nici Ungaria şi nici Austria. Bulgaria se luptă de ani de zile pentru a obţine gaze naturale din Azerbaidjan printr-un gazoduct care străbate Turcia. De asemenea, Bulgaria doreşte să importe gaze naturale lichefiate de la un terminal din Grecia, dar pentru asta trebuie să realizeze un interconector.

De cealaltă parte, singura ţară de pe traseul acestui gazoduct care dispune de rezerve proprii de gaze naturale este România. Ţară noastră extrage anual circa 11 miliarde de metri cubi de gaze, în cote aproximativ egale de producţia fiind asigurată de către Romgaz şi Petrom.

Principala miză: transportul gazelor din Marea Neagră

Rezervele din Marea Neagră sunt principala miză, Transgaz precizând în nenumărate prezentări că prin conducta BRUA se pot exporta gazele din Marea Neagră. De altfel, conducta va avea o capacitate de transport de 1,5 miliarde de metri cubi spre Bulgaria, dar va asigura 4,4 miliarde de metri cubi spre Ungaria.

În anul 2012, Petrom anunţa că a descoperit împreună cu Exxon un zăcământ care ar conţine între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră. De asemenea, şi grupurile Lukoil şi Romgaz au descoperit un zăcământ de 30 de miliarde în Marea Neagră.

OMV a militat în anul 2014 şi pentru gazoductul South Stream, dezvoltat de Gazprom. Acesta subtraversa Marea Neagră până în Bulgaria, iar apoi traversa Serbia, Ungaria şi Austria. Grupul OMV dorea injectarea în South Stream a gazelor pe care urmează să le extragă din zăcămintele din Marea Neagră. Proiectul a picat în anul 2014, în contextul anexării Crimeei şi al tensiunilor dintre Rusia şi Uniunea Europeană, dar şi al nerespectării legislaţiei comunitare care necesită separarea producătorilor de transportatori.

OMV a militat foarte mult timp ca România să liberalizeze piaţa gazelor naturale, însă, din cauza închiderii combinatelor chimice deţinute de către omul de afaceri Ioan Niculae, preţul gazelor a scăzut foarte mult în ţara noastră.

Conducta BRUA gaze naturale Marea Neagra exporturi

Tags:

Comments are closed.

November 2017
M T W T F S S
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Site Metter