Cum se formeaza pretul gazelor importate

2013/04/17

Energy Center

A curs multa cerneala in exemplificarea pretului ridicat al gazelor importate de Romania. Ceea ce s-a abordat mai putin au fost cauzele. Exista mai multe moduri de formare a pretului gazelor importate, fiecare dintre acestea prezentand avantaje si dezavantaje in anumite momente.

1. Indexarea versus neidexarea pretului gazelor naturale cu pretul petrolului

Pretul gazelor a fost influent de descoperirea campului Groningen din Olanada si care nu a fost pus in exploatare decat odata cu incheierea contractelor pe termen lung si indexarii acestuia cu pretul petrolului pentru a garanta investitiile majore necesare si respectiv a indexarii tarifelor de transport cu diferite rate negociate (ale inflatiei, ale devalorizarii monedei etc). Astfel, in momentul de fata pretul de export al gazelor, in multe contracte depinde de pretul de substitutie al petrolului, de taxele de transport prin diferitele tari de tranzit si de costurile riscurilor de transport (dezechilibru), fara a avea o legatura cu costul de productie al gazelor naturale, costurile de transport ale acestora sau si mai important cu pretul de pe o piata in care exista competitia gaz-gaz.

In contractele pe termen lung, clientul este cel care isi asuma riscul cantitatii, in timp ceproducatorul si- l asuma pe cel al pretului, pe care il poate influenta. Acest sistem stabilit in anul 1962, deoarece nu exista o piata gaz-gaz, a facut independent pretul fata de cerere si oferta. Deoarece o piata a gazelor naturale nu exista la aceea vreme, contractele pe termen lung, cu nivele de indexare reflecta pretul mondial al petrolului.

Se poate astfel observa ca pretul gazelor naturale importate in prezent nu reflecta nici costurile reale (de productie, transport) si nici pretul pietei. Gazele sunt aliniate la pretul petrolului, subiectiv, in functie de o serie de indici din cadrul unei formule, iar tarifele de tranzit sunt indexate de asemenea subiectiv in functie de alti indici. O situatie similara se intampla si pe piata romaneasca, unde, incepand cu anul 2004, gazele se vand sub forma de cos intern-import cu indexarea pretului si aprobarea acestuia de catre ANRE, subiectiv.

Daca analizam situatia la nivel mondial observam ca indexarea pretului gazelor naturale cu cel al petrolului este relativ restransa si ea este determinata in mare masura de aplicarea acestei metode in Europa, locul in care s-a si nascut aceasta metoda.

In opozitie in Europa gazele naturale se formeaza in ceea mai mare parte pe baza indexarii acestuia cu cel al petrolului.

Fig. 1. Modul de formare a pretului gazelor naturale in lume si Europa

Mare parte din gazul consumat in Europa se supune logicii contractelor pe termen lung (Gaz de France 2030, E.ON 2036, Eni 2035 si OMV 2026 in contractele cu GAZPROM). Exceptie fac gazele tranzactionate pe baza concurentei gaz-gaz in HUB- urile Bacton UK, Zeebrugge Belgia, TTF Olanda, Emden Germania, Baumgarten Austria, PSV Italia, acestea se gasesc la capetele unor gazoducte importante.

O schimbare a logici de indexare gaz – petrol ar putea efectiv sa plaseze in concurenta cele doua hidrocarburi si sa puna capat alinierii lor, facand astfel ca hub-urile sa joace un rol foarte important. Chiar daca UE doreste acest lucru, decizia asupra acestor schimbari va reveni producatorilor .

Fig. 2. Indexarea care se realizeaza intre pretul gazelor naturale si diverse forme de energie in Europa

Fig. 3. Indexarea care se realizeaza intre pretul gazelor naturale si diverse forme de energie in diverse tari

Fig. 4. Evolutia indexarii pretului care se realizeaza intre pretul gazelor naturale si diverse forme de energie de la estul la vestul Continetului european

 

 

Fig. 5 Modul de formare a pretului gazelor naturale pe continente si in Europa

Sursa: Michal Křepelka, Business Development, ČEZ , CREATING AND MANAGING COMPETITIVE POWER GENERATION MIX,

Mediu-Term Oil&Gas Market 2011, IEA

Se poate observa ca, daca in Europa, la nivelul celei mai dezvoltate piete de gaz, cea din Marea Britanie, se poate vedea o oarecare corelatie care exista intre gaz si pretul petrolului (pe termen scurt observam ca exista perioade in care nu se intalneste aceasta corelatie, dar la nivelul perioadelor mai mari aceasta exista), in SUA aceasta nu mai exista.

 

Fig. 6. Corelatia intre pretul gazelor naturale pe bursele de gaz si cel al petrolului

Sursa: Mediu-Term Oil&Gas Market 2011, IEA

Fig. 7. Evolutia pretului gazelor naturale pe bursele din Europa si SUA, comparativ cu cel al pretului gazelor indexat cu pretul petrolului

Sursa: Mediu-Term Oil&Gas Market 2011, IEA

Fig. 8. Modul de formare a pretului pe diverse piete si nivelul preturilor pe tip de mecanism si regiune

Sursa:10th ERRA Energy Investment & Regulation Conference, 16 – 17 May, 2011, St. Petesburg, Russi

Se poate observa faptul ca modul de formare a pretului in Europa este cel mai ridicat, depasind dublul mediei la nivel mondial, pentru ca aici modul de formare a pretului se realizeaza in proportie de 67%  prin indexarea cu petrolul.

 

Fig. 9. Preferintele asupra trendului pretului functie de metodologia de stabilire a pretului

De ce nu accepta producatorii de gaze schimbarea formulei de formare a pretului?

  • Reducerea veniturilor,

  • Scaderea valorii actiunilor,

  • Necesitatea restructurarii activitatilor pentru a se pastra profitabilitatea

Pericolul:

  • Controlul pretului gazelor pe bursa prin asocierea unor producatori,

  • Anomalii introduse pe piata de marii producatori de gaze prin pozitia pe care acestia o pot lua in piata

 

Fig. 10. Ponderea combustibilor folositi pentru producerea de energie electrica in Europa

Este normal ca pretul petrolului sa determine pretul gazelor in conditiile in care , de exempu, pe piata vanzarii gazelor pentru producerea de energie electrica acesta reprezenta doar 5% in 2008 si va scadea la 1% in 2035?

Daca in urma cu 30 de ani exista o concurenta gaz-petrol, in prezent se constata o concurenta gaz-gaz sau gaz-carbune, gaz-energie regenerabila, ceea ce recomanda eliminarea indexarii pretului gazelor cu petrolul.

 Fig. 11. Ponderea gazelor in diferite segmente de activitate

Sursa. IEA Gas Natural Information, 2010

 Fig. 12. Ponderea gazelor in diferite segmente de activitate

Sursa. IEA Gas Natural Information, 2010

Ceea ce se poate face intr-o viitoare negociere a contractelor pe termen lung este alegerea uneia dintre cele 5 optiuni prezentate in fig 12. Optiunea 4, care prezinta elemente comune indexarii cu pretul petrolului si cel al bursei de gaze.

Tags:

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter