Cine a lăsat Republica Moldova fără gaze ieftine din Kazahstan

2016/08/17

unimedia.info

La începutul verii 2016 a fost reluat procesul intentat la cererea lui Anatol Stati, preşedintele Ascom Group, contra ex-preşedintelui Vladimir Voronin. Fostul președinte este acuzat că a adus companiei Ascom prejudicii de 1,55 miliarde de dolari. Prejudiciile aduse ţării, însă, sunt mai mari.

Zece ani în urmă Republica Moldova a avut o şansă unică de a scăpa de dependenţa de livrările de gaze din Rusia. Oportunitatea ratată se datorează în mare parte conducerii de atunci a ţării.

Şantajul Moscovei şi reacţia Moldovei

14 Decembrie 2005. În timpul unei întrevederi la Moscova cu prim-vicepremierul Republicii Moldova de atunci, Zinaida Greceanâi, președintele gigantului rus Gazprom, Alexei Miller, anunță despre trecerea de la 1 ianuarie 2006 la „preţuri medii europene” pentru gazele naturale livrate ţării noastre.

17 zile mai târziu, gigantul rus sista pentru aproape două săptămâni livrările de gaze spre Republica Moldova şi le reducea pe cele spre Ucraina, invocând drept pretext neacceptarea de către acestea a trecerii la noile tarife. Reacţia Chişinăului şi Kievului nu s-a lăsat aşteptată, scrie mold-street.com.

„În spatele acestor acţiuni ale părţii ruse nu poate să nu fie observat acelaşi scenariu, planificat în prealabil, de presiune şi şantaj energetic, orientat spre subminarea dezvoltării economice a ţărilor noastre şi spre destabilizarea situaţiei sociale din interiorul lor. […] Majorarea preţului la gaze pentru Moldova de la 80 dolari până la 160 pentru o mie de metri cubi nu înseamnă altceva decât scoaterea venitului din întreprinderea comună în favoarea unuia din acţionari. Fără îndoială, acest lucru este o manifestare a unui conflict de interese şi nu are nimic în comun cu regulile pieţei”, se menţiona în Declaraţia comună din 3 ianuarie 2006 a Preşedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, şi a Preşedintelui Ucrainei, Viktor Iuşcenko, adresată Uniunii Europene.

Declaraţiile belicoase ale celor doi preşedinţi nu au impresionat Moscova, iar Chişinăul în lipsa unor alternative a acceptat jocul impus de Moscova. În consecinţă, la mijlocul lunii ianuarie 2006, Gazprom a reluat livrarea gazelor, nu înainte ca Republica Moldova să accepte majorarea preţului de la 80 la 110 dolari pentru o mie de metri cubi şi iniţierea discuțiilor pentru semnarea unui nou contract.

În martie 2006, Guvernul condus de Vasile Tarlev o desemnează pe Zinaida Greceanâi, pe atunci vicepremier ca să se ocupe de negocierea unui nou acord privind import al gazelor din Rusia.

Negocierile au durat tot anul 2006, perioadă în care preţul gazelor a crescut din 1 iulie până la 160 de dolari pentru o mie de metri cubi. Oficial, tratativele erau purtate între Gazprom şi întreprinderea moldo-rusă Moldovagaz, fiind monitorizate de Zinaida Greceanâi, care a fost negociatorul şef. Faptul că negocierile au durat atât de mult denotă cât de dificilă era situaţia în care s-a pomenit Moldova.

Ascom vine cu soluţia de alternativă

În această perioadă dificilă cu o soluţie de alternativă pentru asigurarea Republicii Moldova cu gaze a venit compania Ascom Grup, care a propus livrarea de gaze naturale mai ieftine de circa două ori din zăcămintele din Kazahstan.

Pe 15 martie 2006, Guvernul în persoana lui Vladimir Antosii, ministrul Industriei şi Infrastructurii şi Ascom Grup SA în persoana lui Anatol Stati au semnat şi un protocol de intenţii, care avea drept scop, atât identificarea şi diversificarea surselor şi pieţelor de gaze şi energie electrică, precum şi minimizarea şi chiar excluderea treptată a riscurilor politice şi economice pentru securitatea energetică, ce decurg din aprovizionarea Republicii Moldova cu metan dintr-o singură sursă.

Documentul prevedea iniţierea unei colaborări între Republica Moldova şi Ascom Grup SA în acest sens, crearea unei companii mixte care să se ocupe de importul de gaze din Kazahstan de la Tolkînneftegaz, aparținând grupului Ascom.

În document era specificat că livrările ar urma să înceapă la finele trimestrului II – începutul trimestrului III al anului 2006. Adică destul de operativ.

Ascom era gata să livreze anual 2,6-3,0 miliarde de metri cubi de gaze până în 2016-2018, volum ce era suficient pentru a asigura întreaga ţară cu gaze.

Program ambiţios: gaze ieftine şi centrale noi

Preţul indicat pentru anul 2006 era de 50 de dolari pentru o mie de metri cubi (la hotarul kazah-rus), iar la hotarul moldo-ucrainean urma să ajungă la un tarif de 76 de dolari. Pe viitor preţul urma să fie negociat în funcţie de politica de preţuri din Kazahstan.

Volumele de gaze stipulate în Protocol urmau sa fie folosite nu doar pentru asigurarea consumatorilor, ci şi pentru producerea energiei electrice la o centrală care era planificată a construită de Ascom lângă Bălti, cu o capacitate de 450 MW. Totodată Ascom intenţiona să participe şi la modernizarea CET-1 si CET-2 din Chişinău şi mărirea capacităților acestora cu 200 MW şi, respectiv, 450 MW.

Ascom era gata să investească sute de milioane USD în modernizarea CET-2

În plus, se preconiza şi construirea unui depozit subteran de gaze în România, la Mărgineni, Piatra-Neamţ, cu conducte de revers racordate la sistemul gazier din Republica Moldova. Prima etapă prevedea capacităţi de înmagazinare a patru miliarde metri cubi, ca rezervă strategică în caz de calamitați naturale sau alte evenimente neprevăzute care ar putea provoca o criza energetică.

Ascom urma să efectueze şi prospecţiuni pe teritoriul ţării pentru a identifica posibile zăcăminte de hidrocarburi, iar Guvernul se angaja să susţină compania în eforturile de a obţine un zăcământ de gaze în Marea Caspică. A fost prevăzută şi crearea unui grup de lucru pentru coordonarea şi realizarea acestor măsuri.

Era un plan extrem de ambiţios realizarea căruia putea crea premize pentru a reduce şi chiar elimina dependenţa de livrările de gaze din Rusia şi de energie de la Centrala de la Cuciurgan, controlată de un alt gigant rus Inter RAO EES. După cum arată evoluţiile ulteriore, autorităţile nu au dat dovadă de viziune şi voinţa pentru a duce la capăt intenţia

Negocierile cu Gazprom

Că planurile erau serioase vorbeşte şi faptul că imediat au fost iniţiate negocieri cu, Moldovagaz, Gazprom şi autorităţile kazahe, iar pe 21 iunie 2006 a fost prezentat deja proiectul de contract de livrare a gazelor, semnat unilateral de firma Tolkînneftegaz (face parte din grupul Ascom) ce exploata zăcământul de gaze Tolkîn din Kazahstan, la preț de 50 de dolari pentru o mie de metri cubi la punctul de măsurare a gazelor la joncțiunea cu conducta magistrală Opornaya.

Pe 26 iunie 2006 la premierul Tarlev, a avut loc o şedinţă specială dedicată negocierilor cu Gazprom privind livrările de gaze, inclusiv şi condiţiile de tranzit din Kazahstan în Republica Moldova.

La finele lunii iunie 2006, o delegaţie guvernamentală în frunte cu premierul Vasile Tarlev a plecat la Moscova pentru a negocia cu Gazprom, iar pe 30 iunie 2006, în capitala rusă a avut loc o şedinţă în acest sens, doar că la ea aşa-şi nu au mai ajuns reprezentanţii Guvernului.

Continuarea AICI. 

Tags:

Comments are closed.

December 2017
M T W T F S S
« Nov    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Site Metter