Cine exploatează gazele de şist ale României?

2013/04/11

Vocea Rusiei:

Vă prezentăm o analiză a domnului Valentin Vasilescu, pilot de aviaţie, fost comandant adjunct al Aeroportului Militar Otopeni, licenţiat în ştiinţă militară la Academia de Înalte Studii Militare din Bucureşti-promoţia 1992, despre „bătălia economică” a secolului al XXI-lea.

În articolul precedent arătam cum grupul de stat Rosneft a reușit preluarea acțiunilor TNK-BP (al 3-lea mare producător de petrol din Rusia) de la compania britanică British Petroleum, asociată cu mai mulţi miliardari ruşi apropiați lui Boris Elțîn, reuniţi în consorţiul AAR. Fapt ce a mărit producţia de petrol şi gaze a Rosneft la 4,5 milioane de barili pe zi, la egalitate cu firma americană Exxon Mobil, dar inferioară Gazprom.

(Vezi: South Stream, ultimul tren pierdut de România)

Cititorii fideli ai Vocii Rusiei se întreabă de ce am făcut această digresiune, aparent fără nici o legătură cu România? În cele ce urmează, voi aduce argumentele prin care demonstrez că această companie Rosneft este un mare as în mâneca Rusiei, utilizat magistral, alături de Gazprom pentru promovarea intereselor sale strategice în Europa Centrală și de Est.

Presa din România a omis să informeze publicul din România că firma americană Exxon Mobil și cea rusească Rosneft au încheiat, în aprilie 2012, cel mai important contract comercial (joint venture) din întreg mandatul președintelui Barack Obama, pentru extragerea de petrol și gaze din zona arctică a Rusiei, estimat la 500 miliarde USD.

http://www.reuters.com/article/2012/04/18/us-exxon-rosneft-idUSBRE83H0UE20120418

Exxon este cea mai mare companie petrolieră americană și a 2-a după British Petroleum (BP), care a primit acces la exploatarea rezervelor de petrol și gaze din zona arctică a Rusiei. În acest mod, rușii au reuşit să obțină și licențele și transferul de tehnologie de ultimă generație, de la cea mai avansată dintre puținele companii care au capacitatea să foreze în condițiile foarte dure, reprezentate de apele din zona arctică. Se preconizează că în 2016-2017, industria de utilaj de extracție rusească va fi capabilă să asigure în integralitate, platformele de foraj din zona arctică.

Exxon și Rosneft au fost de acord să investească 3,2 miliarde de dolari în exploatarea a 3 perimetre din Marea Kara (aparținând Rusiei) și a unuia din Marea Neagră (concesionat companiei Exxon de către guvernul României). Rosneft va deține 66,7% din proiect, în timp ce Exxon va avea restul participației. Perimetrele din Marea Kara conțin aproximativ 85 de miliarde de barili de petrol, în regiune existând peste 110 miliarde de barili de petrol, de 4 ori mai mult decât rezervele deținute de Exxon în restul lumii. În perimetrul din Marea Neagră există aproximativ 9 miliarde de barili de petrol, primul foraj urmând a fi început de Rosneft în 2015. Trebuie să amintesc că în afară de Exxon Mobil și firma OMV Petrom a obţinut de la guvernele Tăriceanu și Boc licenţe de explorare ale hidrocarburilor din Marea Neagră, în apele teritoriale ale României.

Totodată, prin același contract, Exxon a acceptat să transfere către Rosneft și tehnologia sa, bazată pe metoda de extracţie prin fracturarea hidraulică a rocilor de şist, care permite exploatarea depozitelor de hidrocarburi captive sub alte straturi de roci decât cele poroase. Se preconizează că industria producătoare de utilaj de extracție rusească va asimila această tehnologie în următorii 3-4 ani, exploatarea propriu-zisă a gazelor de șist începând în 2020.

În aceste condiții, compania concurentă a Exxon, adică Chevron Corp, face tot ce-i stă în puteri, să fie acceptată și ea de către Rusia, la exploatarea imenselor rezerve de petrol și gaze din zona arctică. După supercontractul cu Exxon, Rosneft a acceptat cu greu reluarea negocierilor cu Chevron, întrerupte la finalul lui 2011, punctul nevralgic reprezentând o investiție de 1 miliard de dolari, într-un proiect din Marea Neagră, estimat la un profit de 32 de miliarde de dolari. Condiția pusă de Rosneft este aceea ca Chevron să cedeze rușilor exploatarea gazelor din perimetrele din Marea Neagră și zona adiacentă a litoralului, concesionate de firma americană.

Vă reamintesc faptul că guvernul Boc a aprobat în martie 2011, trei acorduri petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Chevron pentru 3 perimetre din judeţul Constanţa, respectiv Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti, precum și unul la Bârlad. Metoda utilizată pentru extracţie fiind cea prin fracturarea hidraulică a rocilor de şist. Practic, pe parcursul anului 2013 este de așteptat ca între Chevron și Rosneft să fie semnat acest contract.

Privite din această perspectivă, argumentele mele vis-a-vis de amplasarea scutului antibalistic american de la Deveselu, devin tot mai palpabile

(Vezi: Renunţă SUA la scutul de la Deveselu?)

Făcând o recapitulare a ultimelor 3 articole (Scrisoare deschisă adresată domnului Iulian Chifu; South Stream ultimul tren pierdut de România și Cine exploatează gazele de șist ale României), se poate observa că adevărata bătălie a secolului XXI este una economică, iar principala vulnerabilitate a unui stat este dependența de resurse, în principal de resursele energetice. Politica externă a statelor europene depinde astfel de evoluția rețelelor energetice ce străbat direcțiile TAM-urilor (teatru de acțiuni militare). În TAM-ul Central-Estic, direcția strategică Balcanică este definită de gazoductul South Stream, ce va lega Rusia de Europa Centrală și de Est, reprezentând o conexiunea vitală din punct de vedere energetic.

România face parte din TAM-ul Central-Estic, fiind poziționată fix pe axul central al direcției strategice Balcanice, chiar dacă conducătorii săi politici au refuzat accesul gazoductului South Stream pe teritoriul românesc. Refuzând astfel vânzarea directă, fără intermediari, a gazelor rusești, la prețul minim stabilit de Gazprom (mai mic de 2,5 ori decât cel pe care-l plătim azi). Deși Ceaușescu a creat în epoca sa, o impresionantă infrastructură a sistemului național de transport al gazelor, utilizată în prezent la 1/2 din capacitate. Ea are o lungime de 13.366 km, dispunând de 5 stații de comprimare, cu o putere instalată de 32 MW, alimentând în 18 centrale electrice pe gaz, cu o putere instalată de 3.084 MW și 31 combinate industriale.

http://www.farmingserv.ro/index.php?clienti=1

Înmagazinarea gazelor pe teritoriul României se face în 8 depozite subterane: Sarmas; Balaceanca; Butimanu; Cetatea de Balta; Ghercesti; Urziceni; Tg. Mures; Nades – Prod – Seleus; http://www.business-forum.ro/images/idoblog/upload/4264/03_romania_shutterstock_43_99a7cfb9d1.jpg

Pe tot parcursul anului 2012, președintele Traian Băsescu, consilierii săi și pseudo analiștii băsiști au avut o singură idee și aceea fixă, anume că OMV Petrom și Exxon Mobil au anunțat descoperirea unui zăcământ de gaze naturale în exploatările din Marea Neagră, estimat la de 3-6 ori consumul anual al României. Uitând să menționeze că este prea devreme să se determine cu precizie dacă blocul Neptun se va dovedi în final exploatabil comercial sau nu. Și că procesul de exploatare începe odată cu terminarea celui de evaluare-explorare, adică în 2020. Hoardele de lingăi limbuți ale lui Traian Băsescu au devenit surde și mute la argumentele mele prezentate în această serie de articole. Așa cum a procedat și întreaga presă din România, în afară de site-ul Dcnews.

(Vezi: http://www.dcnews.ro/2013/01/cum-a-pierdut-romania-razboiul-gazelor-cu-bulgaria-si-ungaria/)

Cât privește speranța pe care și-o pun românii în UE, acesta e o iluzie și am prezentat-o documentat, într-un material anterior.

(Vezi: UE închide ochii la cazuri răsunătoare de corupţie din România)

Ca o concluzie, nu mi-a mai rămas nimic altceva decât să-l citez pe interesantul și plin de actualitate poet George Tărnea.

”Poporul meu contemplativ a fost belit, în mod festiv,

Se știe chiar de la-nceput pe mâna cui a încăput,

Și să n-aştepte ani mai buni de la marmita cu minciuni,

Că EL oricum, din post în post, e învăţat s-o ducă prost,

Și-i hărăzit… să fie trist…

Ia uite, ia uite, m-apucă plânsul… deci EXIST!!!

Viață stearpă și amară,

Cu doar pielea de vândut,

A plecat un tren din gară însa eu, noi,

L-am cam pierdut!!”.”

Tags: ,

Comments are closed.

December 2017
M T W T F S S
« Nov    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Site Metter