Care sunt politicile externa si energetica viitoare ale Romaniei …

2010/01/20

Din Alocuţiunea preşedintelui României, Traian Băsescu, la întâlnirea de început de an cu Şefii Misiunilor Diplomatice acreditaţi la Bucureşti din data de 20 ianuarie 2010:


Consolidarea rolului Uniunii şi a poziţiei noastre în Uniune ne va permite, în mod natural, să ne satisfacem o serie de interese naţionale: dezvoltarea economică şi socială prin bugetarea corespunzătoare a politicii de coeziune şi a politicii agricole şi, implicit, atragerea sporită a fondurilor europene; dezvoltarea regiunilor învecinate prin continuarea procesului de extindere – inclusiv cu state precum Republica Moldova – sau prin implementarea unor procese utile – Strategia UE pentru Regiunea Dunăreană, Sinergia Mării Negre, Parteneriatul Estic; integrarea socială a romilor prin implementarea Platformei Europene Integrate pentru Incluziunea Romilor.


O prietenie dăinuie atunci când ambii parteneri ştiu să dăruiască, iar noi am dovedit în aceşti ani Statelor Unite că suntem un partener de nădejdem, fie că ne referim numai la Afganistan sau la recent încheiata misiune din Irak. La rândul nostru, ştim că ne putem bizui pe creşterea în continuare a cooperării economice cu Statele Unite ale Americii, pe atragerea de noi investiţii americane, pe sprijinul Americii în proiectele esenţiale pentru securitatea noastră energetică, precum proiectul Nabucco sau terminalul de gaze lichefiate LNG de la Constanţa, pe liberalizarea treptată a regimului de vize sau pe colaborarea strânsă în domeniul securităţii.

Predictibilitatea va fi amprenta politicii României în domeniul securităţii. Ne vom implica activ în dezbaterile pe marginea iniţiativelor curente privind arhitectura de securitate europeană, prin susţinerea unei poziţii comune a statelor membre ale Uniunii Europene şi NATO; ne vom continua eforturile pe plan naţional şi internaţional în combaterea terorismului; ne vom duce la îndeplinire angajamentele în domeniul neproliferării, cu sublinierea rolului esenţial al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică; vom urmări cu interes procesul reducerii armamentelor strategice, ale cărui progrese vor contribui la deblocarea activităţii conferinţei de dezarmare; ne vom onora angajamentele în Afganistan, dosar prioritar al Uniunii Europene şi NATO, precum şi în alte teatre de operaţii, cu obiectivul pacificării şi reconstrucţiei zonelor în conflict.

Vorbind despre politica externă a României în statele din vecinătatea estică şi sud-estică, vorbim despre solidaritate şi valorificarea oportunităţilor. Solidaritatea ne animă eforturile de sprijinire a apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Cu toţii cunoaşteţi relaţia specială dintre România şi vecinul său din est. Ne leagă o istorie comună, avem aceeaşi limbă şi aceeaşi cultură. Românii trăiesc pe ambele maluri ale Prutului, iar această realitate face din susţinerea aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova proiectul meu de suflet. Nu întâmplător, prima vizită pe care o voi efectua în străinătate, la începutul noului mandat, va fi în Republica Moldova, peste exact o săptămână. După o perioadă în care bunăvoinţa noastră a fost pusă la încercare, există, acum, premisele pentru reconstruirea unei relaţii bazate pe încredere, solidaritate şi năzuinţe comune, nucleu pe care nu vom pregeta să-l valorificăm în interes reciproc. În ceea ce ne priveşte, ne vom manifesta activ în interiorul UE pentru includerea Chişinăului în spaţiul unde, istoric vorbind, îi este locul. Un obstacol care trebuie depăşit este conflictul transnistrean, dosar în care Uniunea poate avea, credem, o implicare mai susţinută.

Interesele noastre legate de Ucraina sunt multiple, iar satisfacerea lor nu poate fi disociată de edificarea unui stat vecin democratic, dezvoltat şi stabil. Numai astfel ne vom asigura securitatea energetică, numai astfel vom putea soluţiona dosarele comune sensibile precum Bâstroe sau drepturile minorităţilor. Iar o Ucraină democratică şi dezvoltată nu poate fi imaginată, în contextul actual, în afara spaţiului politic european sau euroatlantic.

Importanţa strategică a statelor din Caucazul de Sud poate fi cu greu îndeajuns evidenţiată. Obiectivul noului meu mandat este de a fructifica relaţia privilegiată pe care o avem cu aceste ţări, fie că vorbim de Georgia, al cărui potenţial de cooperare în domenii precum energia, transportul sau infrastructura este deosebit de ridicat, de Azerbaidjan, alături de care dorim să valorizăm parteneriatul strategic încheiat în septembrie 2009, având drept vectori cooperarea economică şi energetică. Apropierea acestor ţări de UE şi, în cazul Georgiei, de NATO, are o importanţă capitală în atingerea acestor obiective şi va contribui inclusiv la soluţionarea problemelor subregiunii – adică conflictele îngheţate sau relaţiile cu vecinii.

Acum cinci ani de zile atrăgeam atenţia partenerilor noştri asupra potenţialului strategic insuficient exploatat al Mării Negre. Astăzi există o acceptare generală a acestei realităţi şi, mai mult decât atât, există instrumente de a o valorifica, fie că vorbim de Sinergia Mării Negre, a cărei implementare nu mai poate fi amânată sau de proiectul complementar, Parteneriatul Estic. Vom utiliza aceste mijloace şi altele, precum preşedinţia în exerciţiu a OCEMN pe care o vom deţine în 2011, pentru satisfacerea unui interes major – securitatea energetică, prin conectarea zonei Mării Negre cu zona Mării Caspice prin intermediul coridoarelor de transport energetic.

De Asia Centrală ne vom relaţiona pe două căi – prin intermediul instrumentelor oferite de Uniunea Europeană, în special Strategia Uniunii Europene pentru Asia Centrală şi prin intermediul relaţiilor bilaterale foarte bune pe care le avem cu toate statele zonei – în urmărirea obiectivului central de asigurare a securităţii noastre energetice. În acest sens, vom acţiona pentru implicarea ţărilor regiunii în proiecte europene strategice precum Nabucco sau PEOP.

…….

Politica externă a României nu se opreşte aici. Am ajuns în zona pragmatismului, iar acesta semnifică, în prezent, o relaţie economica eficientă. Există o serie de state cu un potenţial excepţional de cooperare economică, dintre care unele adevărate puteri globale, care ne interesează în cel mai înalt grad.

Relaţia noastră cu Rusia a avut, de-a lungul timpului, accente particulare, însă niciodată nu ne-am ignorat. Influenţa Rusiei în regiune este semnificativă, iar România conştientizează această realitate. Mesajul pe care doresc să-l transmit aici este că Rusia poate avea în România un partener atâta timp cât interesele noastre sunt respectate. Avem nevoie de o cooperare economică reciproc avantajoasă cu Rusia, pe linia schimburilor comericiale, care au crescut deja de patru ori în timpul primului meu mandat.

….


Potenţialul economic şi energetic al Turciei o plasează în prim planul eforturilor diplomatice româneşti. Nu vom înceta să ne facem cunoscută convingerea că valorizarea deplină a acestui potenţial nu se poate realiza decât prin aderarea Turciei la Uniunea Europeană, desigur cu respectarea condiţionalităţilor aferente, obiectiv pe care îl susţinem puternic.

O zonă de maxim interes pentru România este Orientul Mijlociu, atât datorită implicaţiilor globale ale situaţiei sale de securitate, cât şi datorită oportunităţilor de cooperare economică pe care le oferă statele regiunii. Suntem interesaţi de colaborarea pe linie energetică cu aceste state care, din această perspectivă, apar nu doar nişte consumatoare de securitate, ci şi contributoare la securitatea energetică a Europei. Valorificarea acestor oportunităţi nu poate avea loc în lipsa progreselor din procesul de pace, ale cărui puncte de referinţă valoroase sunt Foaia de Parcurs şi Iniţiativa Arabă de Pace.

Legătura specială pe care o avem cu Israelul, datorată inclusiv celor 61 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte, dar şi a realităţii că în Israel trăiesc circa 500 de mii de vorbitori de limbă română, se va dezvolta în sensul celor convenite în cadrul vizitei pe care am efectuat-o anul trecut la Ierusalim.

….

Promovarea economică externă şi sprijinirea pătrunderii, menţinerii sau revenirii companiilor româneşti pe pieţele străine va constitui o preocupare prioritară a autorităţilor române. Relaţiile economice şi comerciale în interiorul Uniunii Europene vor continua să deţină un rol major în acest proces, însă dorim să valorificăm şi alte relaţii: Balcanii, vecinatatea estică, Orientul Mijlociu, nordul Africii, Orientul Îndepărtat sau Asia de Sud-Est. În acelaşi timp, ne propunem să generăm reluarea fluxurilor investiţionale spre ţara noastră, pe măsura depăşirii efectelor crizei economice.

Am susţinut constant o politică energetică consolidată a Uniunii Europene, cu două componente principale: asigurarea interconexiunilor între statele membre – iar România va dezvolta două proiecte importante cu Ungaria şi Bulgaria – şi diversificarea surselor şi rutelor de transport ale hidrocarburilor. Materializarea proiectului Nabucco a constituit un succes major, iar finalizarea sa rămâne o prioritate absolută.

Una dintre cele mai mari satisfacţii ale primului meu mandat o reprezintă îndeplinirea promisiunilor pe care le-am făcut românilor din străinătate, fie că am în vedere liberalizarea pieţei muncii într-un număr semnificativ de state ale Uniunii Europene, modificarea Legii Cetăţeniei, reprezentarea acestor români în Parlamentul de la Bucureşti sau creşterea numărului de consulate din străinătate. Acest proces va continua şi în următorii cinci ani, prin măsuri precum introducerea votului prin corespondenta, înfiinţarea unui Call Center pentru românii din străinătate sau deschiderea de noi consulate. Pentru multe dintre aceste proiecte avem nevoie şi de sprijinul ţărilor dumneavoastră.


Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter