Bătălia pentru România: Chevron vs. Gazprom

2013/07/25

Adevarul

“Să trăiască partizanii până vin americanii!”. Zis şi făcut. Recent compania petrolieră din SUA, Chevron, a obţinut acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj de explorare a gazelor de şist în cele trei zone ale judeţului Vaslui, decizia fiind luată de către Comitetul de Analiză Tehnică din cadrul Agenţiei de Protecţie a Mediului (APM) Vaslui, ne informează Mediafax.

Evoluţia dosarului exploatării gazelor de şist este urmărită cu deosebit interes de presa rusă, declanşând chiar un război mediatic anti-Chevron (a se citi anti-american). Sunt des întâlnite titluri precum „Chevron, go home!”, „Gazele de şist şi naivitatea Europei” etc.

Protestele anti-Chevron reprezintă acţiunea Gazprom-ului?

Drept reacţie la intenţia Guvernului de a acorda companiei americane Chevron acordul de exploatare, încă la începutul anului au apărut o serie de proteste în mai mulşte oraşe din România, acestora alăturându-se şi locuitorii din localităţile din nord-estul Bulgariei aflate în apropierea perimetrelor Chevron din Dobrogea. Încă la începutul acestui an, europarlamentarul polonez Boguslaw Sonik ne-a atenţionat că Gazprom realilează la nivelul Uniunii Europene o campanie de propagandă pentru a bloca proiectele energetice privind exploatarea gazelor de şist. Portalul OilPrice.com este de aceeaşi părere: „Majoritatea deputaţilor din Parlamentul Bulgar a capitulat uşor, fără a aduce în acest sens argumente plauzibile, şi a interzis exploatarea gazelor de şist. Aşadar, nu vom afla niciodată dacă Bulgaria dispune de rezerve de gaze de şist şi în ce cantitate”. De asemenea, se aminteşte că interzicerea exploatării s-a bazat pe „minciuni şi manipulări ieftine”. Articolul aminteşte şi de interesele Gazprom în Bulgaria: livrarea gazului rusesc, gazoductul „South Stream” precum şi achiziţionarea unei reţele de benzinării bulgare prin intermediul companiei „Naftna industriјa Srbiјe” (unde Gazprom deţine un pachet de acţiuni de 56,15%).

Pe lângă acestea, în articolul „Shale Storm” al revistei „The American Interest” se indică faptul că cel mai influent lobby politic din Europa este cel atomic. „Acesta este uşor slăbit după evenimentele din Japonia, dar adună putere”, se spune în articol. Însă, în Franţa, Ungaria şi Republica Cehă, lobby-ul nuclear este foarte impresionant, în special datorită perspectivelor de a vinde energie electrică în Germania, după ce Berlinul a renunţat la propriile centrale atomice. Un alt lobby suficient de puternic la nivelul Uniunii Europene este cel legat de producţia energiei regenerabile. În Germania, de exemplu, sectorul energiei regenerabile cuprinde deja un milion de angajaţi. Astfel, autorul articolului consideră că Gazprom şi autorităţile ruse se află pe locul trei la nivel de lobby în Europa şi se pronunţă cu vehemenţă împotriva fractrării hidraulice.

Moscova vorbeşte cu accent kazah…

Pentru asigurarea stingerii datoriei de 517 milioane de euro pentru rafinăria Petromidia, kazahii de la KazMunaiGaz au căzut de acord să vândă 26% din acţiunile rafinăriei contra 200 de milioane de dolari şi să păstreze un pachet de 18% cu garanţii că nu va fi diluat în urmă în următorii trei ani, ne informează gandul.info. Deşi se preconizează ca statul român să încaseze 200 milioane de dolari, deocamdată câştigătorul cert al afacerii rămâne Gazprom care a avansat propunerea, prin vocea premierului kazah Serik Akhmetov, ca România să se conecteze la o extensie a „South Stream” ce va trece prin Bulgaria. Ceea ce cu alte cuvinte ar însemna accesul ruşilor la piaţa energetică a României prin uşa din spate pe contul stingerii unei datorii străine.

Declaraţia şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), Gabriel Dumitraşcu, a lăsat de înţeles că România intenţionează ca în următoarele 12 luni să încheie un acord cu concernul Gazprom prin care compania să permită tranzitarea pe infrastructura de conducte existente a gazului din Kazahstan mult mai ieftin. Însă semnarea înţelegerii depinde de încheierea favorabilă a acordului între KazMunaiGaz şi Gazprom pentru livrarea gazelor naturale în Europa care urmează să fie renegociat. Plus că nu ştim ce vor cere în schimb ruşii şi dacă se justifică acest compromis politic… „Statul român în business trebuie să se comporte ca un partener”, spunea şeful OPSPI, numai că Moscova, spre deosebire de România, nu are în zonă interese economice, ci geo-economice cu o perspectivă de cinzeci de ani.

Preşedintele României şi gazoductul pentru liniştea României

Desigur că printre temele confruntării directe dintre cei doi candidaţi la viitoarele alegeri prezidenţiale din România, cea mai controversată va fi cea a „securităţii energetice a României”. Cel mai probabil candidaţii vor trebui să facă alegerea între Gazprom şi Chevron (a se citi Rusia sau SUA). Astfel, aici nu vorbim numai de afaceri, ci şi de strategie, altfel proiectul poate fi considerat ca şi mort. Deşi proiectul gazelor de şist a devenit o chestiune spinoasă în urma implicării problemelor legate de protecţia mediului, organizarea unui referendum pe această temă ar fi inoportună. „Dacă vom întreba <<vreţi să=”” se=”” exploateze=”” gazele=”” de=”” şist=””>>, vom obţine un răspuns, dar dacă întrebăm, <<vreţi să=”” devenim=”” independenţi=”” energetic=””>>, atunci răspunsul va fi altul.Întrebarea poate manipula poporul, pe când la Constituţie nu se poate”, declara preşedintele României, Traian Băsescu.

În aceeaşi ordine de idei, şi premierul Victor Ponta susţine acest proiect : „dacă mâine dăm voie să facă explorări pentru gaze de şist şi se găsesc, cel mai devreme peste cinci ani iese primul metru cub. Polonia foloseşte gaze de şist cu 80 dolari/mia de metri cubi, noi importăm de la Gazprom cu 450 şi eu vreau Oltchim-ul meu cu 450 de dolari/mia de metri cubi să fie competitiv cu firma din Polonia cu 80″. El a mai adăugat că America a devenit din importator un exportator de gaze folosind gazele de şist şi că cei care au cel mai mult de pierdut dacă România scoate gaze de şist sunt cei de la Gazprom. Cine îşi asumă cursa prezidenţială de la Cotroceni pentru 2014, va trebui să ţină cont şi de această miză, altfel riscă să fie perceput drept „omul ruşilor”.

 

Ţîbrigan Nicolae – absolvent al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti, expert Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN).

Tags: , ,

Comments are closed.

November 2017
M T W T F S S
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Site Metter