„Bombele“ din energie intră, rând pe rând, în insolvenţă. Sectorul energetic, pe primul loc în cadrul insolvenţelor din anul 2016

2016/09/27

Adevarul

„Binomul“ ELCEN-RADET a depus în instanţă actele necesare deschiderii procedurii de insolvenţă, în contextul acumulării unor datorii istorice uriaşe. Acestea nu sunt, însă, singurele insolvenţe de soi din curtea statului, în acest an ajungând în incapacitate de plată şi Complexul Energetic Hunedoara şi Hidroserv, în vreme ce Compania Naţională a Uraniului este aproape de colaps.

Sectorul energetic domină insolvenţele din acest an, în condiţiile în care ELCEN – producătorul de apă caldă şi căldură al Capitalei, şi RADET – distribuitorul agentului termic, au anunţat că vor solicita intrarea în insolvenţă. Situaţia vine după ce Complexul Energetic Hunedoara a intrat, la rândul său, în insolvenţă, la începutul acestui an, iar Hidroserv, filiala de mentenanţă a Hidroelectrica, o să urmeze aceeaşi procedură. De asemenea, şi Compania Naţională a Uraniului (CNU) este în colaps.

Lanţul slăbiciunilor

Consiliul de Administraţie al ELCENa decis joi să ceară intrarea în insolvenţă, compania motivând prin datoriile pe care le are către furnizori şi neîncasarea datoriilor de 3,6 miliarde de lei pe care le are de recuperat de la RADET, distribuitorul de energie termică din Bucureşti.

„Având în vedere situaţia financiară a Electrocentrale Bucureşti SA şi datoriile înregistrate la furnizorii şi distribuitorii de combustibil, servicii şi produse, situaţie generată de neîncasarea contravalorii pentru marfa livrată, de la RADET Bucureşti, şi luând în considerare decizia Consiliului de Administraţie al Regiei, Consiliul de Administraţie al ELCEN a decis, astăzi (joi – n.r.), înaintarea cererii de intrare în insolvenţă a societăţii către Tribunalul Bucureşti“, a anunţat compania, într-un comunicat.

Compania are de recuperat 3,6 miliarde de lei de la RADET şi are la rândul său datorii de 1,6 miliarde de lei. Reamintim, Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) a anunţat miercuri că va depune cerere de intrare în insolvenţă. Astfel, ELCEN este practic forţată să ceară propria sa insolvenţă.

Cum se mută pierderile în buzunarele statului

ELCEN deţine patru termocentrale situate în Bucureşti, respectiv CET Vest, CET Sud, CET Progresu şi CET Grozăveşti, plus o uzină de reparaţii. Compania este cel mai mare producător de energie termică din ţară, cu o cotă de 40% şi asigură 90% din producţia de agent termic din Bucureşti, dar şi 4,8% din producţia naţională de electricitate. În total, termocentralele companiei au o capacitate instalată de 1.286 MW, în vreme ce puterea termică instalată este de 5.634 MWt. Acţionarii săi sunt Ministerul Energiei – 97,51% şi Romgaz – 2,49%. Din datoriile sale de 1,6 miliarde de lei, ELCEN trebuie să dea Fiscului circa 800 de milioane de lei, 300 de milioane de lei către Romgaz, 155 de milioane de lei către Distrigaz Sud, 90 de milioane de lei către Transgaz, în vreme ce băncile au de recuperat 243 de milioane de lei.

RADET se află în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi este administratorul celui mai mare sistem de termoficare din România, având 987 de kilometri de conducte termice primare şi 2.964 de kilometri de conducte secundare. Regia asigură 72% din necesarul de energie termică al Capitalei. Aproximativ 95% din consumatori sunt de tip casnic, restul fiind de tip social şi industrial (instituţii publice şi companii). Mai exact, 565.000 de apartamente sunt racordate la RADET, iar în acestea traiesc 1,25 milioane de persoane.

Mineritul, în vrie

Dar binomul ELCEN-RADET nu este singurul caz. La începutul acestui an, şi Complexul Energetic Hunedoara şi-a solicitat insolvenţa. Compania a intrat, a ieşit şi a intrat din nou în insolvenţă în numai câteva luni, timp în care angajaţii au protestat de mai multe ori.

Aceasta realizează, la rândul său, 5% din producţia de energie electrică a ţării şi este şi singurul furnizor de energie termică din Valea Jiului. La Complexul Energetic Hunedoara lucrează în prezent circa 6.150 de angajaţi la minele de cărbune Lupeni, Lonea, Livezeni şi Vulcan şi la termocentralele Mintia şi Paroşeni. Administratorul judiciar al companiei a admis creanţe de 1,436 miliarde de lei, din sumele totale de 2,28 miliarde de lei solicitate de creditori, iar 82% din datorie, adică 1,17 miliarde de lei este către statul român, reprezentat de Ministerul Finanţelor, potrivit tabelului preliminar al creanţelor.

Victor Grigorescu, ministrul Energiei, a propus ca soluţie formarea unei noi structuri, în care să intre cele două grupuri termo viabile de la Paroşeni şi Deva, şi cele două mine viabile – respectiv Livezeni şi Vulcan, dar fără datorii. În schimb, minele Lonea şi Lupeni erau considerate fără viitor şi vor fi închise.
Noua structură are nevoie, însă, de ajutor de stat, iar acest lucru trebuie negociat cu Comisia Europeană. Pe de altă parte, România nu poate renunţa la cărbune, deoarece ar fi periclitată siguranţa sistemului energetic naţional.

Fabricile dispărute de la Feldioara

Compania Naţională a Uraniului (CNU) este o altă companie de stat din energie aflată în colaps. Societatea este singurul producător de uraniu din Europa şi furniza materia primă pentru reactoarele nucleare de la Cernavodă.

Aceasta a ajuns în criză după ce a pierdut un proces cu Curtea de Conturi şi a fost obligată în justiţie să plătească o serie de sume. În total, au fost calculate provizioane în valoare de 125,7 milioane de lei, astfel că societatea a înregistrat în 2015 pierderi de 138 de milioane de lei. Din cauza provizioanelor, societatea a fost forţată să crească preţul concentratului de uraniu pe care îl livra către Nuclearelectrica, singurul său client. Iar din cauza majorării de preţ, Nuclearelectrica a semnat un contract cu societatea Cameco, din Canada.
Mina de uraniu de la Crucea, din judeţul Suceava, este aproape epuizată, iar CNU ar trebui să deschidă o nouă exploatare, în judeţul Neamţ, unde a fost descoperit un zăcământ important. Însă investiţia este una de mare valoare, cu termen de realizare de câţiva ani.

De asemenea, din cadrul CNU au dispărut efectiv două fabrici de la Feldioara, în judeţul Braşov, care nu mai există fizic pe amplasament, dar care apar în continuare în acte. Gelu Mărăcineanu, directorul general al CNU până de curând, a declarat că prejudiciul este de 47 de milioane de dolari.

Pentru a repara cât de cât situaţia, Ministerul Energiei propune acordarea unui ajutor de stat de 62 de milioane de lei companiei. Condiţia este ca, în termen de şase luni, societatea să depună un plan de restructurare. În caz contrar, va trebui să restituie ajutorul. Împrumutul se va acorda după ce va fi aprobat de Comisia Europeană şi va fi livrat în două tranşe: 47,2 milioane de lei şi 14,8 milioane de lei. Banii vor proveni din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului. Această soluţie a fost încercată în 2015 şi cu Complexul Energetic Hunedoara.

Hidroserv, cu un picior în groapă

Hidroserv – filiala de mentenanţă a Hidroelectrica – este la rândul său aproape de insolvenţă, după ce administartorii companiei au decis vineri intrarea în procedură de reorganizare. Administrator judiciar a fost propus Casa de Insolvenţă Transilvania. Hidroserva fost formată în anul 2013 prin fuziunea celor opt filiale anterioare de mentenanţă. La înfiinţare, noua companie a preluat atât activul, cât şi pasivul celor opt sucursale, inclusiv datorii de aproximativ 64 de milioane de lei. Hidroserv are acum circa 1.500 de salariaţi şi o situaţie financiară proastă.

Sindicaliştii acuză că Hidroelectrica a redus foarte mult cheltuielile cu mentenanţa fără a respecta prevederile contractului cadru, încheiat pe patru ani, între Hidroserv şi Hidroelectrica, şi nici prevederile cărţilor tehnice ale hidroagregatelor.

Tags:

Comments are closed.

June 2017
M T W T F S S
« May    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  

Site Metter