„Blestemul resurselor“ arde România. Strategia Energetică ne recomandă modelele Austriei şi Ungariei, state cu orientări favorabile Rusiei

2016/07/28

Adevarul

România dispune de resurse energetice, însă acestea nu sunt atât de abundente pe cât credem, iar o mare parte sunt extrase la preţuri necompetitive, se arată în proiectul de Strategie Energetică. Documentul publicat de Ministerul Energiei recomandă creşterea interconexiunilor cu alte ţări şi dă exemplu Austria şi Ungaria, state cu puternică orientare către Rusia.

România are supracapacitate de producţie în domeniul energiei electrice, îşi asigură aproape tot consumul de gaze din surse proprii, exportă lignit, are producţie proprie de petrol, însă „dezideratul independenţei energetice s-a dovedit un veritabil blestem al resurselor“ pentru dezvoltarea sectorului, potrivit draftului de Strategie Energetică a României.

Documentul, aflat în stadiu de proiect, a fost publicat recent pe portalul Ministerului Energiei, care coordonează elaborarea lucrării de către funcţionari ai instituţiei şi aproximativ 300 de experţi în domeniu. După finalizarea Strategiei, proiectul urmează să fie adoptat de Guvern.

Ţara noastră este a treia din Uniunea Europeană în funcţie de independenţă energetică, însă proiectul Strategiei arată că, din cauza resurselor proprii, România nu a dezvoltat infrastructuri puternice de conectare cu vecinii, nici la gaze, nici la electricitate, iar marile fluxuri regionale ne ocolesc. Mai mult, resursele noastre interne nu sunt nici aşa mari pe cât credem, iar pe termen mediu România poate ajunge la o dependenţă „îngrijorătoare“ de importuri.

Jale generală la producţie

Documentul arată că producţia de uraniu nu este competitivă din punct de vedere economic, iar cea de gaze şi ţiţei scade cu 10% pe an, în condiţiile în care zăcămintele sunt depletate (epuizate) deja în proporţie de 90% şi ne mai ajung pentru doar 15-20 de ani. Pe de altă parte, România dispune de rezerve de cărbune, însă trendul internaţional este tot mai puţin favorabil lignitului şi huilei, pe fondul creşterii preţului pentru certificatele de emisii, iar „în mod inevitabil“ pe termen mediu şi lung se va reduce şi ponderea cărbunelui în mixul de energie primar al României, potrivit Strategiei.
România, „inundată“ de energie ieftină

În proiectul Strategiei Energetice se mai arată că există supracapacitate de producţie atât în România, cât şi în centrul şi estul Europei, iar cuplarea pieţelor de energie „va exercita o presiune competitivă ridicată asupra producătorilor români, în special asupra activelor ineficiente ce au ajuns la capătul duratei normate de viaţă“. Mai exact, România va fi invadată de energie ieftină, iar pe fondul supraofertei regionale, „această echilibrare va grăbi închiderea capacităţilor ineficiente şi înlocuirea treptată a acestora cu capacităţi noi, în măsură în care acestea sunt fezabile pe termen lung din punct de vedere economic şi contribuie la realizarea obiectivelor strategice de securitate energetică şi de protecţie a mediului înconjurător“.

Se înţelege de aici că marile termocentrale din Oltenia şi Valea Jiului nu au un viitor strălucit, la fel şi CET-urile care produc energie termică şi apă caldă în marile oraşe, deoarece acestea sunt cele ineficiente.   Reamintim, în acest moment România este exportator net de energie electrică, cu un plus net de 6,7 TWh de electricitate livrată peste graniţe în 2015, însă este exportată îndeosebi energie ieftină, care nu acoperă nevoile producătorilor clasici de investiţii.

Interconexiuni şi importuri

La capitolul „Riscuri de securitate energetică ale României“, proiectul menţionează dependenţa de un singur furnizor. „Dezideratul independenţei energetice s-a dovedit a fi un veritabil blestem al resurselor pentru dezvoltarea sectorului energetic în România. Cultivând mitul autosuficienţei energetice, România nu a elaborat strategii eficiente“, se arată în document.

Astfel, se dă exemplul Ungariei, care consumă anual 10 miliarde de metri cubi de gaze, dar are capacităţi de interconectare cu vecinii săi de 27 de miliarde de metri cubi. În schimb, România are o capacitate anuală de import de 14,37 miliarde de metri cubi pe an, dar se pot exporta doar 0,13 miliarde, în principal din cauza presiunii scăzute. „Lipsa de aliniere la standardele europene de presiune plasează România într-o «groapă de potenţial», ocolită de fluxurile de energie, «groapă» care nu este doar de natură tehnică, ci şi economică, financiară, tehnologică şi chiar diplomatică“, se mai precizează. Documentul notează că din 2010 până în 2015 s-au realizat în centrul şi estul Europei interconectă care totalizează 42 de miliarde de metri cubi pe an, iar capacitatea totală de interconexiune transfrontalieră este acum de 157 de miliarde de metri cubi pe an.

Strategia propune interconectarea sistemelor de gaze cu ale statelor vecine şi importul de gaze prin terminalele de gaze naturale lichefiate din Grecia, Polonia şi, posibil, Croaţia. „România este astfel în situaţia de a decide dacă doreşte întoarcerea la abordarea autarhică sau dacă, dimpotrivă, vede necesitatea deschiderii şi a interconectării cu Europa, cu toate infrastructurile majore. Există, altminteri, riscul să rămânem izolaţi pe partea de tranzit energetic, aşa cum suntem ocoliţi şi de fluxurile comerciale regionale. Fluxurile de energie pot fi reorientate prin România doar dacă se realizează investiţii importante în infrastructură şi se adopta mecanisme de piaţă eficiente“, potrivit acestei strategii.

Printre modelele sugerate sunt Japonia sau Turcia, iar din Europa – Belgia, Slovacia, Austria şi chiar Ungaria.
OMV vrea să exporte gazele din Marea Neagră

Strategia face referire directă la proiectul BRUA, prin care va realiza un gazoduct care uneşte Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. Proiectul BRUA este favorabil grupului OMV, care doreşte să exporte gaze din România, în contextul preţurilor mici la gaze din ţara noastră.

Reamintim, OMV a militat în anul 2014 şi pentru gazoductul South Stream, dezvoltat de Gazprom. Acesta subtraversa Marea Neagră până în Bulgaria, iar apoi traversa Serbia, Ungaria şi Austria. Grupul OMV dorea injectarea în South Stream a gazelor pe care urmează să le extragă din zăcămintele din Marea Neagră.   Petrom şi Exxon anunţau în anul 2012 că au descoperit un zăcământ evaluat între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi în Marea Neagră. Ulterior, Rusia a renunţat la acesta din cauza presiunilor Comisiei Europene, rezultate, la rândul lor, ca urmare a anexării Crimeei şi a sprijinirii separatiştilor din Estul Ucrainei.

Ce cred experţii

Experţii consultaţi de „Adevărul“ critică sugestiile din Strategia Energetică deoarece statele date exemplu de urmat nu dispun de propriile resurse, aşa cum se întâmplă în cazul României.

Expertul energetic Dumitru Chisăliţă, fost director general al Romgaz, spune că Austria şi Ungaria promovează asiduu proiecte ale gigantului rus Gazprom, iar România ar trebui să îşi protejeze rezervele strategice. „Austria şi Ungaria sunt ţări care nu au resurse şi şi-au bazat strategia energetică prin importul de resurse. S-au extins în vecini şi fac bani din vânzarea de resurse. S-au bazat pe ideea de imperiu, adică nu se mai bazează pe aur, grâne sau mătase, acum se bazează pe resurse, pe energie. Olanda are o lege specială prin care companiile nu au voie să extragă din zăcământul Groeningen, cel mai mare din Europa, mai mult de 20% din consumul intern. Ar trebui să existe o lege specială privind resursele strategice“, a spus Chisăliţă, expert şi blogger „Adevărul“.

De asemenea, Ionuţ Purica, consultant pe probleme de energie al Comisiei Europene, spune că România ar trebui să impună limite exporturilor de gaze ca nu cumva să fie afectată securitatea energetică. „Poate să crească preţul de 100 de ori în Bulgaria, dar asta nu înseamnă să exporţi tot“, a spus el.

„Taxa pe securitate energetică“

Purica spune că producţia de uraniu şi cărbune nu ar trebui închise, ci ar trebui introdus un „cost al menţinerii securităţii energetice“, care să fie plătit de stat având în vedere folosirea energiei ca „armă“ de către Rusia în ultimii ani. „Trebuie să îţi menţii resursele, dar să corelăm disponibilul resurselor cu banii. Trebuie să facem o diferenţă între subsidiile de stat şi costurile de menţinere a sistemului din punctul de vedere al securităţii. Degeaba avem uraniu în Neamţ, dacă CNU (Compania Naţională a Uraniului – n.r.) nu are bani să-l extragă pentru că i-a ordonat Curtea de Conturi să crească preţul. Astfel de lucruri trebuie gândite unitar. Ar trebui să existe un cost al menţinerii securităţii energetice pentru a ne asigura un portofoliu variat. Fiecare ţară îşi asigură importuri, dar noi ne aflăm într-o poziţie de invidiat deoarece avem resurse“, a conchis el.

Răzvan Nicolescu: „Accent pe producţie şi stocare“

În fine, Răzvan Nicolescu, Lead Energy Adviser în cadrul Deloitte România, spune că este bine ca România să fie predictibilă cu privire la interconectări, dar că priorităţile ar trebui să fie producţia internă şi depozitele de gaze.

„România nu s-a opus şi nu se opune proiectelor de interconectare. Gândiţi-va cât de mult România a sprijinit proiectul Nabucco în care compania noastră de transport a pierdut şi sume importante de bani. În 2014, când eram ministru al Energiei, am finalizat prima fază a interconectorului cu Moldova. E bine să fim predictibili în privinţa interconectărilor. Cred, însă, că cele mai importante priorităţi în sectorul de gaz natural nu sunt interconectările, ci sprijinirea producţiei autohtone şi modernizarea capacităţilor de stocare“, arată fostul ministru al Energiei.

Tags: ,

Comments are closed.

July 2017
M T W T F S S
« Jun    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

Site Metter