Austria, noul „inamic“ energetic al României. Mai multe acţiuni ale acesteia afectează direct securitatea energetică a ţării noastre

2016/02/16

Adevarul

Rusia este de ani buni principalul „agresor“ energetic al Europei şi al României, atât prin crizele gaziere provocate în anii 2006, 2009 şi 2014, cât şi prin promovarea unor proiecte care să destabilizeze situaţia regională, precum gazoductele South Stream, Turkish Stream sau Nord Stream II. Mai nou, însă, şi Austria are o serie de acţiuni care privesc direct securitatea energetică a României. Astfel, în cadrul discuţiilor despre piaţa unică de energie la nivel european, Austria a militat anul trecut, împreună cu Germania, ca România să facă parte din piaţa sud-est europeană, împreună cu Bulgaria şi Grecia, potrivit unor surse din sectorul energetic.

Au încercat să ne faulteze la electricitate

Or, România era deja cuplată cu pieţele din Ungaria, Cehia şi Slovacia încă de la finele anului 2014. Dacă am fi fost mutaţi în piaţa estică în locul celei central-europene, electricitatea de la noi nu ar mai fi ajuns în Austria. În acest moment, România exportă cantităţi mari de energie. Cele două ţări au zis că este o eroare, dar au continuat cu planul, potrivit surselor. În final, la nivel diplomatic, România a reuşit menţinerea în piaţa centrală, avantajul fiind mixul echilibrat de energie. Mai concret, faptul că ţara noastră dispune atât de energie hidro, nucleară, pe cărbune, gaze sau regenerabilă a constituit un avantaj, ca şi faptul că eram deja cuplaţi cu statele din centrul Europei.

Divergenţe nucleare

Un alt aspect al „confruntării“ româno-austriece îl constituie energia nucleară. Comisia Europeană a decis în anul 2014 că subvenţiile prin care Marea Britanie vrea să sprijine realizarea centralei nucleare de la Hinkley Point respectă normele comunitare. Mai exact, englezii intenţionează să introducă „contractele pentru diferenţă“, urmărind ca operatorul centralei nucleare de la Hinkley Point să aibă venituri stabile pentru următorii 35 de ani. Astfel, statul garantează un preţ-ţintă pentru energia electrică vândută, iar dacă energia vândută pe bursă va fi mai ieftină, atunci statul va livra diferenţa de bani. În cazul în care un MWh de energie se vinde la un preţ peste cel garantat, atunci compania returnează statului diferenţa în plus. România doreşte să folosească acelaşi mecanism la realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect de 6,5 miliarde de euro, aşa că este interesată direct de situaţie.

Numai că Austria a contestat avizul Comisiei Europene la Curtea Europeană de Justiţie. Din cauza situaţiei create, România a intervenit, la rândul ei, în proces, alături de Comisia Europeană, fiind direct interesată de situaţia „contractelor pentru diferenţă“.

Petrol şi gaze
În fine, şi pe partea de petrol şi gaze există mai multe fricţiuni. Grupul austriac OMV, care deţine pachetul majoritar de acţiuni la Petrom, dorea în urmă cu doi ani să exporte gazele naturale pe care le va extrage din Marea neagră prin intermediul gazoductului South Stream, construit de Gazprom. OMV susţinea anterior realizarea proiectului Nabucco, sprijinit şi de către Comisia Europeană, dar acesta a căzut deoarece nu avea finanţare şi nici gazele necesare care să fie transportate pe conductă.

După ce Nabucco a căzut, OMV a schimbat taberele şi a făcut lobby pentru gazoductul South Stream, care urma să fie realizat de către Gazprom împreună cu italienii de la Eni, nemţii de la Wintershall şi francezii de la EdF. Acesta ocolea România şi ar fi trecut pe sub Marea Neagră, Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Austria. La finele anului 2014 preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că Rusia renunţă la South Stream din cauza presiunilor Comisiei Europene. Culmea, după asta OMV a dat în judecată Turcia pe motiv că ar fi anulat acordurile pentru… Nabucco.

Concomitent, OMV a semnat anul trecut un nou acord cu Gazprom pentru realizarea unui alt gazoduct, Nord Stream II. Acesta porneşte din Rusia şi subtraversează Marea Baltică până în Germania. Alături de Gazprom, în proiect se află gigantul petrolier Shell, grupurile germane E.ON şi BASF – prin divizia Wintershall, plus francezii de la ENGIE (fostul GdF SUEZ). România, alături de alte nouă state din Estul Europei a scris Comisiei Europene cerând blocarea proiectului, motivând că acesta va destabiliza Ucraina. Scrisoarea a fost trimisă în noiembrie 2015 şi a fost semnată de către Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia.

În fine, OMV negociază acum cu Gazprom un schimb de active, iar Hotnews.ro scria de curând că ruşii ar fi interesaţi de rafinăria Petrobrazi, dar şi de perimetrele din Marea Neagră.

Ce spun experţii

Experţii în energie contactaţi de către „Adevărul“ precizează că fiecare stat îşi susţine propriile interese naţionale, însă cauzele identificate sunt diferite. Dumitru Chisăliţă, expert în domeniul gazelor naturale şi bloggăr „Adevărul“, susţine că această atitudine a Austriei şi a OMV sunt cauzate de apropierea tot mai mare de Rusia, respectiv Gazprom, şi vine pe fondul lipsei de „diplomaţie energetică“ a României. „Austria este acum mai mult extensia Gazpromului pe partea de gaze. Dacă ne uităm la bursa de gaze din Austria, este 50% deţinută de Gazprom, 50% de austrieci. Apropierea unor companii austriece cu cele din Rusia este evidentă. A doua problemă o constituie faptul că diplomaţia energetică română nu a prea excelat în ultimii ani. Pe de o parte ne-am cam izolat, pe de altă parte nici nu mai făcut diplomaţie energetică din anii 2000. Nu numai Austria, ci şi Ungaria ne-a faultat, nu a vrut să realizăm conducta BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria, n.r.)“.

El spune că România are un rol privilegiat în Europa în privinţa energiei, având o producţie internă de gaze care acoperă aproape total consumul, în timp ce la electricitate avem un mix energetic echilibrat. „La electricitate astriecii sunt mai prietenoşi cu mediul, dar nu poţi să ai energie numai pe coceni şi lemn. Atât la gaze, cât şi la energie noi le stricăm nişte jocuri, avem producţie internă şi mix echilibrat. Şi îi încurcăm în primul rând că existăm, doar vedeţi relaţiile Germaniei şi Austriei cu Rusia“, a punctat expertul.   În schimb, Răzvan Nicolescu – fost ministru al Energiei, spune că ambele state, atât Austria, cât şi România, sunt membre ale familiei europene, chiar dacă au câteodată interese naţionale diferite. „Nu cred că Austria este ostilă României. Fiecare ţară are propriul său interes naţional. Uneori, interesele naţionale ale României coincid cu cele ale Austriei, alteori nu. Sunt însă două ţări membre ale familiei europene“, a conchis fostul ministru.

Tags: , ,

Comments are closed.

December 2017
M T W T F S S
« Nov    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Site Metter