ANALIZA Greseala enorma pe care a facut-o Arabia Saudita cand a inundat piata cu petrol. Americanilor nu le mai pasa de scaderea preturilor, costul extragerii petrolului de sist scade ametitor de repede. Sauditii arunca cu bani, desi au nevoie de o cotatie de 106$/baril

2015/08/28

Hotnews

Daca pietele futures au dreptate, Arabia Saudita va incepe sa aiba probleme in cel mult doi ani si va fi intr-o criza existentiala profunda pana la sfarsitul deceniului acesta, scrie The Telegraph. 

Cotatia pentru petrolul US crude cu livrare in decembrie 2020 a ajuns la 58,14 dolari pe baril, ceea ce implica o schimbare drastica a peisajului economic din Orientul Mijlociu si din tarile dependente de productia de petrol.

Sauditii si-au asumat un mare risc in luna noiembrie a anului trecut, cand au incetat sa mai sustina cotatiile si au ales sa inunde piata cu petrol pentru a-si elimina rivalii prin majorarea productiei la 10,6 milioane de barili pe zi.

Daca scopul era sa sufoce industria petrolului de sist din SUA, Arabia Saudita a facut o mare greseala, la fel cum au gresit cand au subapreciat, in ultimii opt ani, amenintarea in crestere a petrolului de sist.

„Acum devine evident ca producatorii din afara OPEC nu sunt asa de afectati de preturile mici ale petrolului, asa cum se estima, cel putin pe termen scurt”, se arata in ultimul raport de stabilitate financiara al bancii centrale saudite.

“Principalul impact a fost reducerea dezvoltarii proiectelor cu noi puturi, nu incetinirea fluxului de petrol din puturile existente. Pentru asta e nevoie de mai multa rabdare”, se explica in raportul citat.

Prabusind pretul petrolului, sauditii si aliatii lor din Golf au “ucis” cu siguranta proiecte cu costuri mari din zona arctica ruseasca, din Golful Mexic, din apele adanci din mijlocul Atlanticului si din nisipurile bituminoase canadiene.
Firma de consultanta de profil, Wood MacKenzie spune ca marile companii de petrol si gaze au renuntat la 46 de proiecte mari, in care s-ar fi investit in total 200 de miliarde de dolari.
Problema sauditilor este ca instalatiile americane pentru petrol de sist nu au costuri  mari. Dimpotriva, expertii spun ca – in marea lor parte – ele au costuri medii.
Mai mult, acestea vor putea sa-si reduca aceste costuri aproape la jumatate in acest an, si nu numai prin concentrarea pe exploatari cu randament mare.
Tehnicile avansate de sapare le permit acum “fracker-ilor” sa perforeze cinci-zece puturi in directii diferite in aceeasi exploatare si sa gaseasca cu precizie fisurile din roca. Iar acestea sunt doar cateva din inovatiile ce permit scaderea accelerata a costurilor.
“Am dus cheltuielile mai jos cu 50% si anticipam inca o reducere cu 30%”, spune John Hess, seful corporatiei ce-i poarta numele.
Cam acelasi lucru il spune si Scott Sheffield, directorul Pioneer Natural Resources. “Tocmai am sapat un put de 5.500 de metri in Bazinul Permian. Anul trecut ne lua 30 de zile”, a explicat el.
Numarul sondelor din America de Nord s-a prabusit de la 1.608 in octombrie, la 664 in acest moment, dar productia totala a urcat la maximul ultimilor 43 de ani, fiind de 9,6 milioane de barili pe zi in iunie.
Si, potrivit expertilor, acesta este doar inceputul.

Iar ce urmeaza se poate vedea urmarind ce s-a intamplat cu industria-sora, cea a gazelor de sist. Pretul gazelor a alunecat de la 8 dolari in 2009 la sub trei dolari acum, totul in conditiile in care numarul sondelor de gaz a cazut de la 1.200 la 209.

Totusi, in ultimii sase ani, productia a urcat cu 30%.
Si, lucru foarte important, atat in cazul gazului, cat si al petrolului de sist, puturile inca sunt acolo.

 

Companiile puternice le vor matura pe cele slabe si le vor prelua operatiunile. In momentul in care pretul petrolului va urca iar la 60 de dolari pe baril -sau chiar la 55$/baril, pentru pragul de rentabilitate tot scade – ele vor majora productia aproape imediat
Asa ca OPEC se va confrunta de acum cu un obstacol permanent. Orice crestere a pretului va fi oprita de majorarea productiei din SUA.
Potrivit estimarilor, doar Bazinul Permian din Texas poate produce, pe termen lung, 5-6 milioane de barili pe zi, mai mult decat giganticul camp saudit Ghawar, cel mai mare din lume.
De aceea, Arabia Saudita, care se bazeaza pe petrolul ce ii aduce 90% din buget este intr-o situatie fara niciun viitor. Timp de cinci decenii s-a imbogatit din petrol, dar in tara nu mai exista nicio alta industrie care sa conteze cu adevarat.

 

Cetatenii sauditi nu platesc taxe pe venit, pe dobanzi sau pe dividente bursiere. Benzina, subventionata, costa la pomba 12 centi pe litru. Pentru electricitate se plateste 1,3 centi americani pe kilowatt-ora. Toate aceste facilitati s-au generalizat dupa Primavara Araba, pentru a mentine pacea sociala si a preveni tulburarile.

 

FMI estimeaza ca deficitul bugetar va atinge 20% din PIB anul acesta, adica aproximativ 140 de miliarde de dolari.

 

Pentru ca bugetul tarii sa fie „pe zero”, pretul petrolului ar trebui sa fie 106$/baril.

 

Iar cheltuielile par sa nu se opreasca. Mai mult, Regele Salman arunca cu banii in stanga si in dreapta, dand muncitorilor si pensionarilor un total de 32 de miliarde de dolari cu ocazia incoronarii sale.

La toate acestea se adauga si un costisitor razboi impotriva fortelor Huthi din Yemen, inarmarea necesara – numai din import – urcand Arabia Saudita pe locul cinci in lume la cheltuielile militare.

Tags:

Comments are closed.

June 2017
M T W T F S S
« May    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  

Site Metter