ANALIZĂ Cărbunele ne-a salvat din nou. Cum şi-au dovedit termocentralele utilitatea în plină secetă

2015/08/14

Adevarul

FMI a cerut autorităţilor de la Bucureşti restructurarea masivă a producătorilor de energie pe bază de cărbune, însă acest sector şi-a demonstrat încă o dată rolul esenţial: pe fondul secetei acute din ultimele două luni, producţia de electricitate din surse hidro şi eoliene a scăzut drastic, dar necesarul a fost acoperit de termocentrale. Condamnat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) la restructurare „radicală“ şi chiar lichidare în unele cazuri, sectorul cărbunelui a salvat din nou sistemul energetic românesc, după ce seceta s-a instalat în ţara noastră începând cu luna iulie şi a redus semnificativ producţia hidro şi pe cea eoliană.

Astfel, dacă în luna iunie sectorul hidro realiza constant peste nivelul produs în unităţile pe bază de cărbune, acum trendul s-a inversat, iar termocentralele pe huilă şi lignit produc peste segmentul hidro. Mai mult, în anumite momente, acestea produc mai mult decât sectoarele hidro şi eolian la un loc. Acest lucru este posibil deoarece seceta şi temperaturile mari nu s-au manifestat doar prin scăderea debitelor pe râuri şi Dunăre, dar şi prin lipsa vântului.

De exemplu, miercuri, la ora 13.00, pe cărbune se produceau 2.656 MW, ceea ce înseamnă 30,29% din producţia naţională de energie electrică, pe când din ape se realizau 1.439 MW, adică 16,49% din total, potrivit datelor Transelectrica. Faţă de anul trecut, producţia hidro s-a înjumătăţit. Astfel, joi, 6 august, se produceau din surse hidro doar 1.342 MW, pe când în joia aferentă din 2014, 7 august, hidrocentralele produceau 3.270 MW. În contrapartidă, producţia pe cărbune a crescut cu 25%.   Maximul pe cărbune din acest an s-a înregistrat la 23 iulie, când la ora 16:49 se realizau pe 3.166 MW, utilizând această materie primă, în vreme ce hidro se produceau 1.899 MW, iar eolian doar 236 MW.

Soluţia de avarie

Nu este prima oară când sectorul cărbunelui duce greul, acelaşi lucru întâmplându-se şi în anul 2012, când seceta a constrâns Hidroelectrica să declare forţă majoră şi mai apoi să intre în insolvenţă. De asemenea, termocentralele pe cărbune au salvat situaţia şi în iarna lui 2013, când România înregistra temperaturi foarte scăzute.   Între timp, însă, termocentralele şi minele de cărbune au intrat în colimatorul instituţiilor financiare internaţionale, după ce situaţia financiară a celor două mari companii din domeniu, Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara s-a deteriorat puternic şi au raportat pierderi imense. Cele două societăţi fuseseră formate în 2012 din fuziunea mai multor unităţi şi au rămas nerestructurate până de curând. De asemenea, cele două complexuri au fost afectate puternic de subvenţiile masive pe care le primesc producătorii de energie din surse regenerabile.

Scandal cu FMI şi CE

Complexul Energetic Oltenia a raportat anul trecut pierderi de 700 de milioane de lei, însă în acest an a concediat 2.000 de angajaţi şi a externalizat alte 1.070 de persoane prin cedarea carierei Berbeşti către CET Govora, în încercarea de a se eficientiza. Compania are 15.400 de angajaţi şi asigură mai bine de 20% din energia României.   În schimb, situaţia Complexului Energetic Hunedoara este foarte sumbră: compania nu a reuşit să-şi cumpere toate certificatele de emisii şi riscă amenzi de 100 de milioane de euro din partea Comisiei Europene. Aceasta din urmă a aprobat acordarea unui ajutor de salvare companiei, în valoare de 167 de milioane de lei. În schimbul banilor, însă, societatea de stat trebuie să se divizeze şi să separe din nou unităţile termo de minele din Valea Jiului. Compania are circa 6.000 de salariaţi.

Guvernul a fost aproape de ruperea acordului cu FMI şi CE în luna februarie din cauza situaţiei sectorului de cărbune şi a liberalizării gazelor. Finanţatorii internaţionali insistau atunci asupra unor restructurări „masive şi radicale“ la cele două companii, în vreme ce autorităţile române argumentau că astfel va dispărea un sector vital pentru siguranţa energetică a României şi ar distruge economic şi social două judeţe, respectiv Hunedoara şi Gorjul.

Consumul a scăzut cu 4% 

Deşi sectorul cărbunelui a compensat seceta din ultimele luni, producţia totală de energie termo a scăzut cu 9,8% în primul semestru al anului, din cauza scăderii consumului de electricitate în România cu 4,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2014, potrivit datelor furnizate de către Institutul Naţional de Statistică (INS).   Exporturile de energie ale României au crescut cu 69% în primul semestru faţă de acelaşi interval din 2014, de la 3 TWh la 5 TWh.  Totuşi, conducerea Complexului Energetic Oltenia acuza în luna iulie că cea mai mare parte a cantităţilor care se exportă este energie regenerabilă, subvenţionată de toţi românii, care apoi este reimportată, aceasta necirculând decât în acte.    Complexul Energetic Oltenia acuza atunci că situaţia afectează producătorii români din surse clasice şi conduce la pierderi de sute de milioane de euro pentru statul român, închideri de companii şi dispariţia de locuri de muncă. Societatea cerea şi o investigaţie din partea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), dar aceasta nu a venit.

Tags:

Comments are closed.

November 2017
M T W T F S S
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Site Metter