Alexandru Patruti, ANRM: Mai multe companii si-au manifestat intentia de a explora si exploata gazele de sist/ Fisurarea hidraulica este o metoda utilizata in industria petroliera de zeci de ani in Romania

2012/04/03

sursa Hotnews

Orice companie care detine acorduri petroliere poate efectua lucrari de explorare si exploatare a gazelor de sist, a declarat Alexandru Patruti, presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM) intr-un amplu interviu acordat HotNews. Astfel, pe langa Chevron, si-au manifestat intentia de a explora gazele de sist mai multe companii petroliere. Patruti a mai afirmat ca principalul efect asupra mediului este o posibila contaminare a apelor subterane, “insa acest impact poate fi controlat si minimizat prin respectarea bunelor practici”. Patruti a mai spus ca fisurarea hidraulica este o metoda standard utilizata in industria petroliera de zeci de ani chiar si in Romania. Diferenta este ca in cazul gazelor neconventionale, se fac si foraje orizontale. Vezi in text care companii vor sa exploreze gazele de sist din Romania.

Declaratiile presedintelui ANRM, pe scurt

  • In Romania, toate acordurile petroliere si licentele de exploatare sunt informatii clasificate in categoria secret de serviciu.
  • In principiu, orice companie care detine un acord petrolier in Romania, poate sa faca lucrari de explorare pentru aceste resurse neconventionale.
  • In ultima perioada si-au manifestat intentia majoritatea companiilor care detin acorduri petroliere, inclusiv Petrom, Romgaz. Mol si-a mai exprimat intentia, Sterling, East-West.
  • Este o resursa pe care niciun stat sau companie nu-si permite sa o neglijeze si sa nu o studieze in vederea unei eventuale exploatari, sigur cu cele mai bune practici si cu un impact minim asupra mediului.
  • Procesul de exploatare a oricaror resurse minerale are impact asupra mediului, insa acest impact poate fi controlat si minimizat atat prin respectarea bunelor practici
  • Ca principal efect asupra mediului ramane o posibila, subliniez termenul de “posibila”, contaminare a apelor subterane. Aceasta contaminare se poate produce doar din cauza nerespectarii tehnologiilor de forare si de cimentare a sondelor si nu datorita utilizarii unei anumite metode. Printre masurile mentionate se recomanda un control riguros al cimentarii sondelor astfel incat lichidul folosit in procesul de fisurare hidraulica sa nu ajunga in acviferele subterane.
  • Fisurarea hidraulica este o metoda standard utilizata in industria petroliera de zeci de ani. Problema noua adusa de exploatarea gazelor neconventionale este legata de faptul ca aceasta metoda de fisurare hidraulica, care initial se aplica intr-o sonda verticala, a fost combinata cu realizarea forajelor orizontale. Practic, dintr-un foraj vertical se sapa directionat mai multe foraje orizontale in care se aplica fisurarea hidraulica.
  • Din cauza fazei incipiente in care ne aflam cu cercetarile, fisurarea hidraulica nu va fi utilizata in Romania in cazul gazelor neconventionale in urmatorii ani.
  • La nivelul Comisiei Europene a fost infiintat, in ianuarie 2012, un grup de lucru din care fac parte si experti romani din cadrul ANRM si Ministerului Mediului.
  • Investitiile in cele 3 perimetre din sudul Dobrogei (Adamclisi, Vama Veche si Costinesti),in urmatorii 4 ani, constand in realizarea prospectiunilor si saparea a 8 sonde clasice, fara fisurare hidraulica, se ridica la peste 80 de milioane de dolari.
  • La Barlad au fost realizate prospectiunile seismice si in cursul urmatorilor 2 ani urmeaza sa fie executate 2 foraje de explorare verticale, la adancimi de 2.500-3.500 metri si conditionat de rezultatele obtinute in aceste doua foraje sa mai fie sapat inca un foraj suplimentar.


Guvernul tocmai a aprobat acordurile pentru explorarea si exploatarea gazelor de sist de catre Chevron in 3 perimetre: Adamclisi, Costinesti si Vama Veche. Care sunt factorii cei mai importanti luati in calcul in momentul in care este aprobat un astfel de acord? Aceasta in conditiile in care acordul a fost aprobat dupa cativa ani de la licitatie (n.red. Runda X).

A.P. In primul rand, acordurile sunt acorduri petroliere, ceea ce inseamna ca orice companie are dreptul sa exploreze toate formele de hidrocarburi care se afla in acea portiune de subsol pentru care a fost concesionat dreptul de explorare si, eventual, de exploatare. Principalele criterii pentru selectia ofertelor au fost capacitatea tehnica si financiara a ofertantului si volumul si valoarea investitiilor pe care acestia si le-au propus in faza de explorare.

Este o procedura standard. As vrea sa mentionez ca oferta publica a inceput in 2009 cand aceste perimetre au fost publicate in Monitorul Oficial al Romaniei si in Jurnalul UE pentru publicitate internationala si dupa aceea pe parcursul anilor 2009 si 2010 s-au desfasurat procedura de licitare, de  selectie a ofertelor, de declarare a castigatorului, de negociere a acordurilor petroliere si incepand din toamna anului trecut s-a derulat procedura de aprobare prin hotare de Guvern. Foarte multe din aceste acorduri au fost semnate de toti ministrii avizatori, dar din cauza modificarilor in structura Guvernului, procedura de semnare a fost reluata.

De ce sunt secretizate anexele de la Hotararile de Guvern?

A.P. In Romania, toate acordurile petroliere si licentele de exploatare sunt informatii clasificate in categoria secret de serviciu. Aceste acorduri petroliere nu fac exceptie de la regula.

Pentru ce alte perimetre ar putea fi aprobate acorduri in vederea explorarii si exploatarii gazelor de sist si cu ce companii?

A.P. Precizez ca discutam cu acorduri petroliere in care obiectul cercetarii sunt hidrocarburile sub orice forma se gasesc in subsol. In principiu, orice companie care detine un acord petrolier in Romania, poate sa faca lucrari de explorare pentru aceste resurse neconventionale.

Care sunt companiile care si-au manifestat intentia de a explora si exploata in special gaze de sist?

A.P. In ultima perioada si-au manifestat intentia majoritatea companiilor care detin acorduri petroliere, inclusiv Petrom, Romgaz. Mol si-a mai exprimat intentia. Mai sunt Sterling si East-West. 
Este o resursa pe care niciun stat sau companie nu-si permite sa o neglijeze si sa nu o studieze in vederea unei eventuale exploatari, sigur cu cele mai bune practici si cu un impact minim asupra mediului.

Cate perimetre vor fi explorate special pentru gazele de sist?

A.P. In acest moment, nu suntem in situatia, ca de altfel nicio tara din Europa, sa putem spune care sunt zonele de perspectiva sau care sunt resursele de aceste roci neconventionale. Suntem la inceputul unei perioade in care studiem posibilele roci purtatoare de aceste roci neconventionale. In cursul anului trecut, la initiativa Agentiei, in cadrul programului geologic national, un grup de specialisti de la Universitatile Bucuresti, Iasi si Cluj au analizat toate datele disponibile existente in arhivele Romaniei si au elaborat o prima etapa privind posibilitatea existentei unor roci care sa contina gaze si titei neconventionale.

Prima etapa a studiului fost finalizata si studiul se continua si in acest an. Cunoastem in principiu rocile, formatiunile geologice in care ar putea sa fie cantonate hidrocarburi neconventionale, dar nu cunoastem date directe referitoare la aceste formatiuni ca porozitate, permeabilitate, continut in substanta organica, adancimea la care se afla. Sunt o multime de informatii si suntem intr-o faza preliminara de investigare a acestor posibilitati, pornind de la datele existente.

Care este pararea dumneavoastra legata de impactul pe care ar putea sa-l aiba asupra mediului explorarile si explotarile gazelor de sist?  In Statele Unite, dupa multi ani de exploatare, in unele zone au inceput sa se vada efecte negative asupra mediului. De aceea, sunt state americane care au inceput sa respinga aceasta metoda de fracturare hidraulica sau sa ceara conditii suplimentare companiilor care exploateaza gazele de sist.

A.P. O sa incep prin a face o referire exact la Statele Unite. As mentiona ca in noiembrie 2011 a fost redactat un studiu comandat cu 6 luni inainte de catre Departamentul de Energie al SUA in cadrul caruia a fost creat un subcomitet de lucru pentru shale gas. Rezultatele acestui studiu arata o lipsa de comunicare intre companii, autoritati si populatie pentru o corecta informare a populatiei si, in acelasi timp, indica 20 de posibile masuri care sa reduca impactul asupra mediului. Procesul de exploatare a oricaror resurse minerale este un proces care are impact asupra mediului, dar acest impact poate fi controlat si minimizat atat prin respectarea bunelor practici, cat si prin masuri suplimentare de reglementare a operatiunilor desfasurate.

Revenind la rezultatele acelui studiu, ca principal efect asupra mediului ramane o posibila, subliniez termenul de “posibila”, contaminare a apelor subterane. Aceasta contaminare se poate produce doar datorita nerespectarii tehnologiilor de forare si de cimentare a sondelor si nu datorita utilizarii unei anumite metode. Si printre masurile mentionate se recomanda un control riguros al cimentarii sondelor astfel incat lichidul folosit in procesul de fisurare hidraulica sa nu ajunga in acviferele subterane.

Alte directii in care trebuie actionat sunt reducerea emisiilor de metan in atmosfera, in perioada in care se face tratarea gazelor extrase, tratare care este similara cu cea in cazul gazelor conventionale.

In Romania, ce efecte ar putea avea utilizarea acestei metode? Ma gandesc ca trebuie luat in calcul ca sunt perimetre aflate in zone cu densitate mare a populatiei.

A.P. Aceste perimetre nu se rezuma la localitatile prin care sunt ele denumite. Perimetrul Barlad, de exemplu, are o suprafata de 4.000 km patrati, in timp ce perimetrele din Dobrogea au fiecare cate o suprafata de 1.000 km patrati. Denumirea perimetrului Vama veche care se extinde din zona litoralului pana la Dunare provine de la faptul ca cea mai mare localitate din acest perimetru este vama veche si este utilizata doar ca punct de reper.
Practic densitatea populatiei in aceste zone este redusa. Dar nu acesta este lucrul important, nu densitatea populatiei, pentru ca lucrarile nu se desfasoara in intravilanul localitatilor. Problema este de a se respecta tehnologia si de a se respecta legislatia in domeniul resurselor minarale si legislatia in domeniul mediului in asa fel incat impactul asupra mediului sa fie minim.
Sunt, intr-adevar, probleme legate de poluarea apelor subterane care pentru a fi eliminate trebuie sa fie respectata intocmai disciplina tehnologica. Sunt probleme referitoare la cantitatea de apa necesara pentru realizarea procesului de fisurare hidraulica, cantitati care sunt de ordinul zecilor de mii de metri cubi, deci nu milioane. Vorbim de milioane de litri, ceea ce inseamna zeci de mii de metri cubi de apa care nu trebuie sa fie potabila. Vorbim despre apa din rauri sau din lacuri. Pentru comparatie, daca tot discutam de zona Barladului, Siretul are un debit mediu de 200 si ceva de metri pe secunda. Practic, pentru a sapa, pentru utiliza fisurarea hidraulica intr-un foraj este nevoie de apa care trece pe Siret in 100 de secunde.

In Romania a mai fost utilizata aceasta metoda pentru alte resurse?

A.P. Fisurarea hidraulica este o metoda standard utilizata in industria petroliera de zeci de ani. Acum 30 de ani, la cursul de foraj, in cadrul Universitatii de Geologie si Geofizica din Bucuresti am studiat prima data aceasta metoda care era prezentata ca una dintre putinele metode care pot duce la cresterea productiei de titei si gaze. Pe langa industria petroliera, aceasta metoda se foloseste in exploatarea energiei geotermale din roci uscate, fierbinti. Practic, in acest caz se sapa 2 sonde pana la adancimi mari de ordinul miilor de metri unde temperaturile sunt ridicate pana la sute de grade si in aceste 2 sonde se realizeaza o interconectare prin fisurare hidraulica. Dupa aceea, apa de la suprafata este injectata prin una din sonde. Datorita fisurarii hidraulice se raspandeste in roca, se incalzeste, este extrasa prin cealalat sonda, se recupereaza energia termica din aceasta apa fierbinte sau vaporii rezultati si se reinjecteaza prin cealalta sonda.

Dati exemple de cateva zone unde se foloseste aceasta metoda. 

A.P. Metoda a fost utilizata la toate zacamintele care sunt constituite din roci cu o porozitate redusa. Ea a fost utilizata in toate exploatarile petroliere.
Problema noua adusa de exploatarea gazelor neconventionale este legata de faptul ca aceasta metoda de fisurare hidraulica care initial se aplica intr-o sonda verticala a fost combinata cu realizarea forajelor orizontale. Practic, dintr-un foraj vertical se sapa directionat mai multe foraje orizontale in care se aplica fisurarea hidraulica. Aceasta este singura diferenta.

Spuneati anul trecut ca la nivelul Comisiei Europene ar putea fi infiintat un grup de lucru care sa analizeze problema gazelor de sist. A fost infiintat acest grup de lucru?

A.P. Acest grup de lucru a fost infiintat in ianuarie 2012. Romania are reprezentanti in acest grup de lucru atat din partea ANRM, cat si din partea Ministerului Mediului.

Din informatiile pe care le aveti, ce alte state, in afara de Franta si Bulgaria,  se opun utilizarii acestei metode?

A.P. In acest moment exista discutii publice in mai multe state din Europa, dar metoda nu a fost suspendata. Termenul corect este de “suspendata”, nu de “interzisa”. Nu sunt cazuri.
As dori sa mentionez ca datorita fazei incipiente in care ne aflam cu cercetarile, fisurarea hidraulica nu va fi utilizata in Romania in cazul gazelor neconventionale, in urmatorii ani. Discutam despre prospectiuni seismice, ca sa descifram structura subsolului si despre foraje clasice in urma carora urmeaza sa fie prelevate probe din formatiunile traversate si realizate investigatiile geofizice in gaura de sonda si analizarea probelor analizate.

Cat de costisitoare sunt aceste prospectiuni?

A.P. Investitiile in cele 3 perimetre din sudul Dobrogei in urmatorii 4 ani constand in realizarea prospectiunilor si saparea a 8 sonde clasice, fara fisurare hidraulica, se ridica la peste 80 de milioane de dolari.

La un calcul estimativ, cat dureaza prospectiunile si explorarile?

A.P. As vrea sa va dau un exemplu. Pentru zacamintele clasice din Romania, avem cred ca 40 de acorduri de explorare-dezvoltare si exploatare semnate si intrate in vigoare inainte de 2000, in anul 1998. Pentru aceste acorduri suntem inca in faza de explorare si chiar in cursul anului trecut, Guvernul a decis atat pentru Petrom, cat si pentru Romgaz, prelungirea cu inca 3 ani a perioadei de explorare. Deci, vorbim de perioade care ating si depasesc 10 ani. Pentru sectorul petrolier acest interval de 10 ani este unul scurt.

La Barlad ce se intampla exact? Sunt in faza de prospectiuni, trec la explorari…?

A.P. La Barlad au fost realizate prospectiunile seismice si in cursul urmatorilor 2 ani urmeaza sa fie executate 2 foraje de explorare verticale la adancimi de 2.500-3.500 metri si conditionat de rezultatele obtinute in aceste doua foraje sa mai fie sapat inca un foraj suplimentar.

Este nevoie de studiu de impact in cazul explorarilor?

A.P. Toate activitatile care se desfasoara in cadrul unui acord petrolier sunt reglementate din punct de vedere al mediului. Faza de prospectiune este o faza care explicit este mentionata in legislatia europeana si romana ca o faza care nu necesita studiul de impact. Compania care executa aceste lucrari depune la Agentia de mediu o documentatie si in urma depunerii acestei documentatii se emite o decizie de incadrare in care se precizeaza ca nu este nevoie de studiu de impact.
Pentru forajele adanci, legislatia romana de mediu, ca si cea europeana, prevad explicit faptul ca in functie de caracteristicile forajului, autoritatea competenta decide daca pentru eliberarea avizului de mediu este necesar sau nu studiul de impact asupra mediului. Si in acel moment, daca autoritatea considera ca este nevoie de studiu de impact se declanseaza procedura de evaluare a impactului asupra mediului si toata procedura de consultare publica care urmeaza unei asemenea decizii.
Pentru exploatare nu este nevoie de aviz de mediu, este nevoie de autorizatie de mediu. O autorizatie extrem de detaliata in care se stabilesc toate conditiile care trebuiesc respectate.  De fapt, si in avizul de mediu sau in avizul de gospodarire a apelor se precizeaza explicit modul in care se cimenteaza sondele, pe ce adancime se cimenteaza. Pe primii 300 de metri se cimenteaza obligatoriu pentru a se evita inclusiv in timpul forajului posibilitatea poluarii acviferelor subterane.
De asemenea, pe primele sute de metri se interzice in noroiul de foraj al oricarei substante chimice si se folosesc substante naturale. Tot acolo se precizeaza de unde se ia apa necesara forajului pentru ca si in cazul saparii unui foraj obisnuit sunt necesare mii de metri cubi de apa. Puteti sa faceti un calcul foarte simplu: luati volumul unei gauri de sonde cu diametru de 30 de centimetri si cu adancime de 5 kilometri si veti vedea ca este un volum de ordinul miilor de metri care efectiv este umplut cu noroi de foraj, care este un amestec de substante grele si apa, in asa fel incat presiunea din straturile adanci sa poata fi tinuta la respect si gazele sa nu erupa la suprafata.

In Romania nu exista o legislatie speciala pentru gazele de sist. Va fi elaborat un proiect in acest sens, va fi imbunatatita legislatia…?

A.P. Cu certitudine legislatia va fi imbunatatita si completata. Sa va dau un exemplu. In urma accidentului din Golful Mexic, UE a analizat aceasta problema. Si in prezent a fost emis si se afla in discutie un proiect de regulament privind siguranta operatiunilor petroliere in domeniul off-shore, in domeniul marin, si se discuta in acest moment, nu neaparat continutul acestui regulament asupra caruia statele au convenit in mare, ci se discuta forma de aplicare, daca este regulament sau directiva.
Daca este regulemant va fi aplicat intocmai de fiecare stat membru. Daca este directiva, aceasta va fi adoptata de fiecare stat membru putand tine cont de particularitatile legislative ale fiecarui stat.
Asa cum am mentionat, anul trecut, sefii de guverne si de state membre au decis ca aceste gaze neconventionale pot fi o alternativa la securitatea energetica a Europei si ele trebuiesc studiate. In acelasi timp, etapa urmatoare a fost discutia privind trecerea in revista a legislatiei in domeniul mediului in UE, legislatie care este adoptata integral in Romania. In urma acestei analize, daca se impun reglementari suplimentare este ceea ce face grupul de lucru la care Romania este parte. Si evident ca aceste discutii se porta intre specialisti din tote tarile Uniunii Europene si se tine cont de experienta acumulata in Statele Unite deoarece aici exploatarea s-a realizat cu rezultate remarcabile, circa 30% din productia nationala de gaze a SUA fiind din gazele neconventionale.

Utilizarea gazelor de sist ar putea sa duca la reducerea preturilor?

A.P. In Statele Unite s-a ajuns, intr-adevar, la o reducere a preturilor la gaze.

Tot in SUA, in unele zone, exista obligativitatea ca acele companii care exploateaza gazele de sist sa faca publice substantele si cantitatile pe care le utilizeaza…

A.P. Legislatia europeana si legislatia romaneasca obliga companiile sa mentioneze explicit fiecare compus chimic care se adauga in noroiul de foraj.
Oricum si in tara se analizeaza toate aceste aspecte. Se discuta intre experti despre modalitatile de control a cimentarii sondelor, despre studiile si determinarile care trebuie facute inainte de demararea procesului de explorare, la determinarea continutului in metan in apele subterane, la posibilitati de monitorizare a extinderilor fisurilor in roca care se fisureaza, sunt o multime de discutii in urma carora vor fi stabilite reguli precise.

Nivelul de redevente va fi acelasi si pentru gazele neconventionale ca si la cele conventionale? Se poate modifica?

A.P. Asa cum este legislatia romana in acest moment, nivelul de redeventa este acelasi ca si pentru gazele conventionale. Este dreptul fiecarui stat de a modifica nivelul de redeventa avand in vedere ca toate resursele minerale sunt proprietatea statului.

Tags:

Comments are closed.

November 2017
M T W T F S S
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Site Metter