revista presei 15 iulie

2009/07/15

Cotidianul: Pro şi Contra Nabucco

Părerile sunt împărţite în privinţa Priectului Nabucco. Preşedintele ANEIR crede că proiectul aduce doar avantaje României, în timp ce alţi specialişti sunt de părere că acesta nu va aduce gaze mai ieftine ţării noastre.

Proiectul Nabucco aduce doar plusuri pentru România, susţine preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, Petru Lificu. Pe de altă parte, specialistul în energie al Institutului Francez de relaţii internaţionale, Suzanne Niels susţine că gazoductul nu va aduce României preţuri mai mici. În plus, omul de afaceri Dinu Patriciu susţine că iniţiativa este bună numai că momentan, nu are cine să alimenteze conducta. El crede că totul depinde de cei care au iniţiat proiectul.”Eu personal, nu văd riscuri. Văd numai avantaje. Avem o cotă parte foarte substanţială de gaz din tranzitul de pe gazoduct, avem locuri de muncă, avem o investiţie de dimensiuni considerabile care se va face în România”, este de părere Petru Lificiu, preşedinte ANRE.


Ziare.com: Moscova avertizeaza: Nabucco se construieste intr-o regiune instabila

Prin vizita presedintelui rus Dmitri Medvedev in capitala Osetiei de Sud, efectuata luni, chiar in ziua semnarii la Ankara a acordului pentru Nabucco, Moscova a vrut sa reaminteasca Europei ca gazoductul se va construi intr-o regiune instabila, unde se afla si militarii rusi, considera Georgia.

Potrivit Kommersant, Tbilisi este de parere ca vizita presedintelui rus Dmitri Medvedev in Osetia de Sud nu a coincis intamplator cu semnarea acordului interguvernamental privind tranzitul gazoductului Nabucco.

Potrivit unor reprezentanti ai conducerii de la Tbilisi, in acest mod, Moscova reaminteste Occidentului ca gazoductul se va construi intr-o regiune instabila unde se afla si militarii rusi, scrie publicatia rusa.

“Aceasta vizita reprezinta o provocare pentru toata comunitatea internationala”, a spus presedintele Parlamentului de la Tbilisi, David Bakradze, citat de Kommersant.

“Presedintele rus a sosit la Thinvali, pe teritoiul ocupat, in timp ce toata Europa semna acordul privind Nabucco, ce presupune diversificarea surselor de hidrocarburi pentru Europa si abolirea monopolului energetic rusesc in Europa”, a adaugat el.

Presedintele rus Dmitri Medevedev a mers, luni, in Osetia de Sud, pentru prima oara dupa ce Rusia a recunoscut in 26 august 2008 independenta regiunii separatiste. In august 2008, Rusia si Georgia au avut un conflict armat care a durat cinci zile, dupa ce Tbilisi a incercat sa preia prin forta controlul in Osetia de Sud, teritoriu separatist cu 50.000 de locuitori, ceea ce a determinat Moscova sa trimita numeroase trupe in regiune.

Intrebata de Kommersant daca vizita lui Medvedev in Osetia de Sud a reprezentat o coincidenta, purtatoarea de cuvant a presedintelui rus, Natalia Timakova, a spus: “Facem un apel, acela de a nu considera aceasta vizita drept un raspuns la vreun fapt. Cand se planifica aceasta vizita nici nu stiam ca in aceasta zi va avea loc semnarea acordului. Principalul scop al vizitei a fost de a demonstra ca deciziile luate de Rusia privind Osetia de Sud nu s-au schimbat”, a precizat Timakova.

Romania, Bulgaria, Ungaria, Austria si Turcia au semnat luni, la Ankara, acordul interguvernamental pentru tranzitul gazoductului Nabucco, destinat sa diminueze dependenta UE de gazul rusesc. Proiectul este considerat un concurent al gazoductului South Stream, promovat de Rusia.

Ziare.com: R. Moldova risca sa piarda trenul Nabucco

Semnarea, luni, a acordului pentru Nabucco a avut loc intr-un moment in care Chisinaul nu s-a decis daca va participa sau nu la acest proiect – antrenate de peste jumatate de an in campanie electorala, autoritatile moldovene par sa fi exclus de pe agenda acest subiect, constata expertii.

Aceasta relaxare se datoreaza si faptului ca vara consumul de gaze este redus, iar Guvernul moldovean anunta o reducere substantiala a pretului la gazele naturale importate, de la 332,6 de dolari pentru o mie de metri cubi pana la 249,44 de dolari din luna iulie, noteaza buletinul analitic Imedia.

La inceputul lunii ianuarie 2009, cand concernul rus Gazprom a sistat livrarea de gaze catre Europa in conditiile unui “razboi al gazelor” intre Moscova si Kiev, subiectul securitatii energetice a Republicii Moldova era actual, iar demnitarii vorbeau chiar despre o revizuire a actualei scheme de livrari energetice.

Pe langa restrictiile consumului industrial, atunci au fost afectate incalzirea locuintelor si furnizarea de apa calda.

Diversificarea surselor energetice, iminenta

Expertii noteaza insa ca o diversificare a surselor energetice, atat de gaze, cat si de electricitate va deveni la un moment dat iminenta, in conditiile in care in prezent Republica Moldova depinde suta la suta de livrarile de gaz rusesc, iar importurile de energie electrica acopera peste 60% din necesitati.

Expertul Alexandru Baltag, unul dintre autorii studiului “Securitatea energetica a Republicii Moldova: alternative viabile”, elaborat de Institutul pentru democratie si initiative sociale Viitorul de la Chisinau, spune ca animozitatile care apar periodic intre Chisinau si Gazprom din cauza unor datorii istorice sau a datoriilor regiunii transnistrene pun in pericol asigurarea cu gaze a Republicii Moldova.

“In ultimii zece ani, livrarea de gaze a fost sistata in doua randuri. Implicarea in proiectul Nabucco corespunde obiectivului Strategiei energetice a Republicii Moldova pana in anul 2020, care vizeaza diversificarea alternativelor de aprovizionare cu gaze, inclusiv din Asia Mijlocie si Orientul Apropiat”, declara Alexandru Baltag.

Insa, daca la inceput, cand se anunta ca gazoductul va trece prin Dobrogea (Romania), parea a fi posibila conectarea Republicii Moldova la conducta, dupa ce proiectul a fost modificat astfel ca aceasta va trece la 700 kilometri de hotarele Republicii Moldova, expertul spune ca “sansele obtinerii alternativei la gazul rusesc sunt minime”.

In plus, nu exista interconexiuni intre sistemele de conducte ale Republicii Moldova si ale Romaniei.

Sansa R. Moldova de a intra in Nabucco, pusa la indoiala

Unii experti in energie pun la indoiala sansa Republicii Moldova de a participa la proiectul Nabucco in conditiile in care aceasta nu are resurse financiare pentru acoperirea acestor cheltuieli, care se ridica la sute de milioane de dolari.

Acestia spun ca “mai rentabil ar fi aderarea la proiectul White Stream, care presupune construirea unei conducte-ramificatii a conductei Baku-Tbilisi-Erzurum si ar putea transporta gaz azer prin Georgia catre Romania, Ucraina si alte tari ale Europei Centrale”.

De aceeasi parere sunt si autorii studiului “Securitatea energetica a Republicii Moldova: alternative viabile”. Un argument in favoarea acestei opinii ar fi si existenta interconexiunilor intre sistemele de conducte moldovenesti si cele ucrainene.

Ramane de vazut daca proiectul va fi pana la urma realizat si daca Chisinaul va participa la acesta, intrucat autoritatile moldovene nu au anuntat, deocamdata, nici macar despre intentia de a o face. Costurile mari ar face deocamdata imposibila participarea Republicii Moldova la cele doua proiecte – fie el Nabucco sau White Stream.

Chisinaul, dependent de gazul rus

In ianuarie, dupa ce Rusia sistase livrarile de gaze catre Europa, ministrul adjunct al Economiei si comertului de atunci, Tudor Copaci, declara ca dependenta de suta la suta a Republicii Moldova de gazele rusesti determina Chisinaul sa-si diversifice sursele de livrare a combustibilului.

“Vom incerca sa obtinem ca tara sa fie inclusa in proiectul de gazoduct Nabucco, care va trece pe teritoriul Romaniei, ocolind Ucraina si Rusia”, mai declara demnitarul.

Si ministrul de Externe moldovean, Andrei Stratan, si-a exprimat speranta in cadrul unei intalniri cu omologul sau roman la Chisinau ca “UE nu va uita de Republica Moldova atunci cand va dezvolta proiecte pentru asigurarea securitatii energetice, cum este Nabucco”.

Faptul ca Republica Moldova se invecineaza cu Romania ii permite sa spere ca va fi inclusa in noul proiect, iar la ora actuala Chisinaul mizeaza pe sprijinul Bucurestiului in aceasta problema, nota publicatia moscovita Nezavisimaia Gazeta.

Presedintele Vladimir Voronin a ezitat insa sa-si exprime sprijinul deschis pentru Nabucco. “Oportunitatea conectarii Republicii Moldova la gazoductul Nabuссo trebuie studiata, pentru ca inca nu se stie cine si in ce proportie va asigura cu gaze acest Nabuссo”, a declarat seful statului atunci.

R. Moldova nu e departe

“Republica Moldova nu e departe. Suntem la o distanta de 260 de kilometri de Nabucco. Dar noi nu putem schimba vrabia din mana cu privighetoarea din copac sau de pe gard, sa fim seriosi. Noi, dimpotriva, trebuie sa facem ordine in retelele interne de gaze, sa continuam gazificarea tarii.

Avem acord pe cinci ani cu Gazpromul de livrare a gazelor si trebuie sa lucram cu Gazpromul pe toate aceste dimensiuni – sa terminam gazificarea si sa asiguram o continuitate a livrarilor de gaze. Aceste lucruri trebuie facute cu Gazpromul, pana vom ajunge sa avem Nabucco.

Pentru ca nu numai noi suntem ingrijorati de aceasta criza, dar toata Europa e pusa in garda si cred ca vor fi elaborate si alte proiecte pe langa cel despre care discutam acum”, declara Voronin.

Adevarul: Acordul pentru proiectul Nabucco, semnat pe 50 de ani

Durata Acordului interguvernamental care priveşte proiectul Nabucco, semnat ieri la Ankara, inclusive de oficialii României, este de 50 de ani, a declarat premierul Emil Boc.

Acordul va intra în vigoare după ce toate statele membre îl vor ratifica, a punctat Boc.

“Intrarea în vigoare este legată de data ratificării de către statele membre a Acordului interguvernamental pe care l-am semnat. Din momentul în care toate statele membre vor ratifica acest Acord, practic el intră în vigoare“, a declarat Boc la sosirea de la Ankara, citat de NewsIn. Potrivit şefului Executivului, data începerii lucrărilor la gazoduct este anul 2011, iar lucrările vor fi finalizate în anul 2014.

Realizarea gazoductului va fi finanţată în proporţie de 70% din credite contractate de compania Nabucco International, iar 30% din fondurile proprii ale companiilor naţionale participante la proiect. Companiile naţionale ar urma să construiască şi să deţină porţiunea de conductă de pe teritoriul statului tranzitat, ceea ce va duce la înfiinţarea de noi locuri de muncă, potrivit lui Boc.

România contribuie cu 417 milioane de euro
„România, prin Transgaz, va asigura cota de finanţare, în jur de 417 milioane de euro, care va fi parte a Transgaz la proiectul Nabucco“, a punctat prim-ministrul.

Acţionarii Nabucco sunt: RWE (Germania), OMV (Austria), MOL (Ungaria), Transgaz (România), Bulgarian Energy Holding (Bulgaria) şi Botas (Turcia), care deţin fiecare o participaţie egală de 16,67% din Nabucco Gas Pipeline International GmbH (NIC).

Lungimea gazoductului este de aproximativ 3.300 km, având punctul de pornire la graniţa turco-georgiană şi, respectiv, iraniano-turcă, trecând spre Baumgarten prin următoarele secţiuni din ţările partenere: Turcia (2000 km), Bulgaria (400 km), România (460 km), Ungaria (390 km) şi Austria (46 km).

Standard.ro: Edison va construi un gazoduct bulgaro-grec

Compania de utilităţi italiană Edison a semnat un acord cu societatea energetică bulgară de stat Bulgarian Energy Holding şi cu grupul elen DEPA privind construcţia unui gazoduct între Bulgaria şi Grecia, potrivit publicaţiei Wall Street Journal, care-l citează pe Umberto Quadrino, CEO-ul Edison. Conducta va avea o capacitate anuală de până la cinci mil. mc, cu sursa de alimentare din Azerbaidjan.

Hotnews: Termocentralele ar putea fi inchise de anul viitor. Ministerul Economiei vrea sa le salveze pe banii societatilor Hidroelectrica, Romgaz si Nuclearelectrica

Termocentralele risca sa fie inchise incepand de anul viitor din cauza nerespectarii normelor de mediu impuse de Uniunea Europeana. Acesta este si motivul pentru care Ministerul Economiei se grabeste sa restructureze sectorul energetic si sa infiinteze doua mari companii care sa includa Termoelectrica. Este o modalitate prin care se incearca salvarea companiei, in dauna unor societati valoroase precum Hidroelectrica, Romgaz si Nuclearelectrica.

“Incepand de anul viitor, termocentralele risca sa fie oprite din motiv de nerespectare a conditiilor de mediu. Nici nu sunt bani pentru investitii de mediu. Atunci, s-au gandit (n.red. Ministerul Economiei) sa ia bani de la Hidroelectrica, Romgaz si oarecum Nuclearelctrica, acestia fiind principalii ordonatori, incercand sa rezolve problema termocentralelor. Insa, nici Hidroelectrica si nici Romgaz nu au suficienti bani”, a declarat pentru HotNews.ro, Jean Constantinescu, presedintele Institutului National Roman pentru Studiul Amenajarii si Folosirii Izvoarelor de Energie (IRE).In urma cu doi ani, autoritatile considerau ca nu e motiv de graba pentru realizarea investitiilor de mediu

Termocentralele sunt obligate sa se conformeze cerintelor de mediu impuse de Comisia Europeana. Insa, pana acum, nu au fost gasite resursele financiare necesare investitiilor de mediu. In urma cu doi ani, autoritatile statului nu pareau ingrijorate de aceasta situatie, spunand ca pana in 2010 este suficient timp pentru realizarea investitiilor pentru protectia mediului si modernizare, estimate la peste doua miliarde de euro. „Mai este timp pentru realizarea investitiilor de mediu la termocentrale, iar pana in 2010 nu se inchide niciuna”, a declarat Varujan Vosganian, fostul ministru al economiei.

Ministerul Economiei a supus dezbaterii publice un document privind restructurarea sectorului energetic, urmand sa fie finalizata marti, 15 iulie. Presedintele IRE crede ca intentiile autoritatilor nu vor avea finalitate deoarece Comisia Europeana nu va fi de acord cu aceasta restructurare. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a anuntat ca imediat dupa finalizarea dezbaterii, va fi trimisa o notificare Comisiei Europene. “Nu vor obtine acceptul de la Comisia Europeana deoarece nu este in acord cu pachetul legislativ european privind energia”, a spus Jean Constantinescu.

Structura celor doua companii energetice

Noua strategie energetica presupune infiintarea a doua mari societati. Din prima mare societate urmeaza sa faca parte complexurile energetice Turceni, Rovinari si Craiova, unitatile 1 si 2 de la Cernavoda, hidrocentralele Valcea si Slatina, Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO) si o parte din Electrica. In cealalta societate vor fi CTE Deva, CET Paroseni, ELCEN, hidrocentralele Portile de Fier, Caransebes, Hateg, Arges, Cluj, Bistrita, Sibiu, Sebes, Buzau, Targu Jiu, Compania Nationala a Huilei (CNH), cealalta parte din Electrica si Romgaz.

In cazul primei societati care va avea o cota de piata de 48%, in urma combinarii resurselor lignitului cu productia hidro si cea nucleara, se va obtine un pret mediu de productie de 44 euro pe MWh. In cazul celei de a doua societati care va avea o cota de piata de 44%, combinatia huila + apa + gaze naturale ar determina un cost de 45 euro pe MWh. Aceasta in conditiile in care la ceilalti producatori, costurile depasesc 100 de euro ajungand pana la 144 de euro pe MWh. In acest moment, Hidroelectrica, cel mai ieftin producator, are costuri de 26 euro pe MWh, iar Termoelectrica, cel mai scump producator, produce cu peste 100 euro pe MWh.

Restructurarea energetica, riscanta pentru economia romaneasca

In opinia presedintelui IRE, infiintarea celor doua companii energetice presupune riscuri. “A fost supus dezbaterii publice un fel de restructurare care nu are nicio legatura cu strategia energetica. Aceasta va crea probleme foarte mari, riscuri, deoarece nu se poate garanta nimic, in cazul in care vrem sa obtinem o anumita productie de energie, o anumita calitate, un mix echilibrat. Iau de la unii si dau la altii. Exista riscuri pentru tara, pentru economia romaneasca in ansamblu”, a precizat Constantinescu.

Hidroelectrica, cel mai mare producator de energie electrica din Romania, va avea mult de pierdut in urma restructurarii sectorului energetic pe care Ministerul Economiei doreste sa o realizeze. Hidroelectrica va fi impartita in doua, urmand sa functioneze alaturi de unitati in pierdere precum cele din sectorul termo si minier. Hidroelectrica este considerata cea mai valoroasa companie cu capital de stat. Reprezentantii Federatiei Sindicale a Hidroelectrica-Hidrosind considera ca aceasta restructurare nu este in beneficiul societatii deoarece toti banii de la Hidroelectrica vor intra in modernizarea termocentralelor. In plus, amestecarea resurselor energetice va permite ascunderea costurilor reale.

Potrivit datelor ANAF, Compania Nationala a Huilei (CNH) este cel mai mare datornic la stat, suma ajungand la aproximativ cinci miliarde de lei. De asemenea, Termoelectrica are datorii catre bugetului statului de circa 535 de milioane de lei.

Directorul general al Nuclearelectrica: Nu cred ca prin noua reorganizare Nuclearelectrica se va confrunta cu un blocaj investitional

Pompiliu Budulan, directorul general al Nuclearelectrica a declarat in urma unei solicitari a HotNews.ro ca noua restructurare energetica este benefica pentru compania pe care o conduce. Precizam ca Pompiliu Budulan a fost numit in functia pe care o detine, in prezent, la propunerea partidului din care face parte, PDL, acelasi partid care a preluat si fraiele Ministerului Economiei.

“Noua strategie promovata de Ministerul Economiei va avea influente pozitive asupra activitatii din sectorul nuclear prin faptul ca structura din care va face si Nuclearelectrica parte va fi mai puternica din punct de vedere financiar, putand angaja credite pentru investitiile necesare retehnologizarii capacitatilor conventionale si promovarii unitatilor nucleare 3 si 4. Nu cred ca prin noua reorganizare Nuclearelectrica se va confrunta cu un blocaj investitional. Pentru sistemul energetic national aceasta reorganizare este benefica pentru faptul ca elimina “baietii destepti” din energie, pretul energiei rezultate fiind unul singur pentru producatorii de energie care fac parte din noua companie energetica”, a declarat pentru HotNews.ro, Pompiliu Budulan.

Sindicalistii: Noul director general al Hidroelectrica nu vrea doua companii

“Se ascunde ceva cu aceasta strategie energetica. A mai ramas ceva de furat in tara asta: hidrocentralele. Tinta ramane Hidroelectrica, activele hidrocentralelor sunt mult subevaluate, probabil se doreste instrainarea lor”, a afirmat recent presedintele Comisiei de strategie energetica si dezvoltare din sindicatul Hidrosind, Ilie Rosu. Aceasta a declarat pentru HotNews.ro ca noua conducere a Hidroelectrica impartaseste opinia reprezentantilor Hidrosind in ceea ce dezavantajele unei reorganizari in sectorul energetic. “Am avut o discutie astazi (n.red. 14 iulie) cu noul director general. Am inteles ca el nu vrea doua companii. I se pare normal ca Hidroelectrica sa ramana asa cum este”, a spus Ilie Rosu. HotNews.ro nu a obtinut pana la aceasta ora confirmarea acestei opinii din partea noului directorul general al Hidroelectrica, Mihai Ciprian David. Aceasta a fost numit sef al Hidroelectrica in urma cu doua saptamani.

Tags: , , ,

Comments are closed.

September 2017
M T W T F S S
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Site Metter